• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum vrea România să convingă Comisia Europeană să nu taie sprijinul cuplat pentru bovine

    agrointeligenta.ro -

    Sprijinul cuplat pentru bovine – vaci de lapte și taurine de carne, este în pericol. România – prin Ministerul Agriculturii, a fost convocată să argumenteze de ce fermierii români ar trebui să primească în continuare aceste plăți directe care au fost în Campania 2016 cele mai mari din Uniunea Europeană – circa 1.000 de euro pe cap de vacă de lapte și 1.300 de euro pentru cea de carne.

    Fermierul Costel Caraș a postat pe pagina sa de Facebook o propunere de răspuns pe care MADR l-a pregătit să fie transmis la Bruxelles, acolo unde, pe 8 februarie urmează să aibă loc o întâlnire cu oficialii DG Agri.

    Iată integral ”PROPUNEREA DE RĂSPUNS A MADR LA PROBLEMELE RIDICATE DE COMISIA EUROPEANĂ (VACI CARNE + VACI LAPTE)”
    17. M 21. Sprijin pentru taurinele de carne

    COMISIA: 1.Sunteţi informat că sprijinul modulat inclus în măsura notificată nu se bazează pe economia de scară.

    Poziția MADR: Alin. (2) al art. 53 din Regulamentul CE nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, permite aplicarea cuantumurilor modulate în cadrul aceleaşi măsuri.
    Introducerea unităţilor modulate este conformă cu economia de scară, întrucât se estimează menţinerea efectivelor relativ constantă, iar creşterea cuantumului estimat pe unitate are la bază estimarea creşterii treptate a costurilor cu forţa de muncă, îndeplinirea condiţiilor de mediu în ce priveşte poluarea, etc., în timp ce creşterea veniturilor rezultată din conversia exploataţiilor în direcţia creşterii bovinelor de carne se realizează în termen lung (5-10 ani)
    De altfel, modularea urmăreşte chiar conformitatea cu economia de scară, întrucât de la un cuantum unitar al sprijinului pentru vaci şi tineret se trece la cuantum diminuat la tineret faţă de vaci, pe măsură ce se realizează conversia spre rase de carne şi se obţin descendenţi din rase de carne sau metişi cu rase de carne.

    COMISIA: 2.Sunteţi invitat să ia în considerare modificarea conceperea măsurii, în special, fie prin unirea diferitelor sub-măsuri într-una sau prin separarea diferitelor populaţii ţintă de animale.

    Poziția MADR: N.B. Populaţiile de animale sunt separate în funcţie de submăsură, aşa cum s-a notificat:
    Efectivul de taurine pe submăsuri ţintă
    Submăsura Vaci şi tauri de reproducţie 20.000 capete
    Submăsura Tineret mascul şi femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne: 15.000 capete
    Animalele care beneficiază de sprijin în cadrul unei submăsuri nu pot beneficia de sprijin şi pentru cea de-a doua submăsură, deoarece acestea sunt identificate prin crotalii individuale şi se pot monitoriza în vederea evitării unei compensări duble.

    COMISIA: 3. Suma estimată a trebuie să se potrivească cu rezultatul limitei suma câtul / cantitativ.

    Poziția MADR: N.B. Pentruanii 2019 şi 2020 la cuantumul modulat pe unitate la vaci şi tauri de reproducţie, datorită diminuării zecimalelor, a fost transmis în mod incomplet.

    Cuantumurile corecte sunt:
    Cuantum modulat pe unitate
    Submăsura ţintă 2017 2018 2019 2020
    Vaci şi tauri de rep. 425 440 457,5 476,25
    Tineret mascul şi femel din rase de carneşi/sau metişi cu rase 218 230 240

    COMISIA: 4.Sunteţi invitat să justificați pragurile / plafoanele fixate în ceea ce priveşte dificultăţile

    Poziția MADR: Principala dificultate cu care se confruntă România în domeniul creşterii bovinelor este scăderea efectivelor (peste 24% numai în perioada 2009-2013), efectul principal fiind abandonarea activităţii de către un număr foarte mare de fermieri (diminuare cu 168458 fermieri de la 849851 fermieri în anul 2009 la 681393 fermieri în anul 2013), aceasta fiind asociată cu pericolul abandonării pajiştilor.
    Pentru stoparea declinului efectivelor şi a abandonării exploataţiilor este necesară o politică de susţinere financiară a fermierilor crescători de bovine.
    Prin stimulentele financiare acordate în cadrul acestei măsuri se prognozează orientarea micilor fermieri spre creşterea vacilor din rase de carne, care permite valorificarea păşunilorşi salvarea acestora de la abandon, precum şimenţinereaproducţiei de carne, iar în viitor se poate asigura îmbunătăţireacondiţiilor de viaţă a fermierilor şi evitarea abandonării exploataţiilor.
    Stimulentele financiare acordate până în prezent au fost insuficiente pentru a evita abandonarea activităţii de creştere a bovinelor de către un număr semnificativ de fermieri.

    COMISIA: 5. Sunteţi invitat să justificați majorarea pachetului financiar şi valoarea unitară estimată în termeni de dificultate.

    Poziția MADR: N.B. La această măsură nu a crescut anvelopa financiară. A rămas aceași anvelopă financiară pe care am notificat-o în anul 2014.
    18. M.22: Sprijin pentru vacile de lapte

    COMISIA: 1. Sunteți invitat să explicați de ce schimbarea condițiilor de eligibilitate (contract) nu afectează coerența cu direcționarea inițială și limita cantitativă aferentă

    Poziția MADR: N.B.In anul 2014 la măsura 22 – vaci lapte România a notificat la condițiile de eligibilitate următoarele:
    ”1.să aibă încheiat un document de livrare lapte cu un operator din domeniu, pentru o perioadă minimă de 6 luni;” nu poate fi decât contract de livrare către un prim cumpărător. Deci nu a fost schimbată această condiție de eligibilitate față de notificarea ințială din anul 2014, precum şirecunoaştereaorganizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, România a decis obligativitatea încheierii unui contract între producător și un prim-cumpărător de lapte.

    COMISIA: 2. Sunteti invitați să justifice pragurile / plafoanele fixate în ceeace privește dificultățile

    Poziția MADR: Așa cum s-a comunicat și prin răspunsurile anterioare ale României cu privire la justificarea schemei și fundamentarea condițiilor de eligibilitate, cea mai mare proporție și mai vulnerabilă o reprezintă segmentul de ferme cuprinse între 10 și 250 capete, care reprezintă cca. 30% din total efectiv, repartizate pe întreg teritoriul țării, care asigură activitate principală în zonele rurale și aprovizionează piețele locale.
    În România scade dramatic numărul de exploataţii, în principal prin dispariţia exploataţiilor de subzistenţă cu 1-2 capete vaci.
    Aceste exploataţii asigură, încă, aproape 50% din laptele pentru consum, respectiv pentru populaţia rurală, care are o pondere de 46% din totalul populaţiei (autoconsum). Aceste exploataţii dispar odată cu diminuarea capacităţii de muncă sau moartea fermierilor bătrâni, iar sarcina de realizare a producţiei trebuie preluată de fermele comerciale.
    Există un segment de ferme comerciale care ar putea prelua aceste sarcini, care au însă un nivel de performanţă nesatisfăcător pentru a asigura bunăstarea fermierilor, respectiv producţii medii de lapte de 3500-4000 l/vacă/an.
    Efortul acestor fermieri de a evita abandonul şi de a îmbunătăţi performanţele fermei trebuie susţinut financiar.
    Există şi un număr mic de ferme de cca. 0,3 % din total ferme care au un efectiv de peste 250 vaci, care realizează performanţe peste 7000 l lapte/vacă/an, dar chiar şiaceştia sunt vulnerabili la variaţiile prețului laptelui, a furajelor, a inputurilor, etc., ceea ce conduce la o profitabilitate scăzută a acestora.
    Ca urmare, în România tot sectorul de creştere a vacilor de lapte este în dificultate, dar au fost selectate pentru sprijin cuplat tipurile de exploataţii cele mai vulnerabile, datorită rentabilităţii slabe care afectează negativ echilibrul economic, întrucât costurile producţiei depăşesc, în unele cazuri veniturile.

    COMISIA: 3. Sunteti invitați să dezvoltați și să actualizați justificările generale în ceeace privește dificultățile prin furnizarea de date a situației recente și a producției vizate.

    Poziția MADR: Cuantumul pe unitate a rămas același, conform notificării din 2014.
    Din experiența anului 2015, s-au solicitat pentrus prijin financiar în bazamăsuii 22 numai 83783 de capete de vaci de lapte, deși deficitul față de anul de referință 2009 este de 300000 capete.
    Acest lucru denotă că pentrua acoperi deficitul de animale și implicit deficitul de lapte și pentru a menține activitatea de creștere a vacilor de lapte și evitarea imposibilității de aprovizionare a pieții cu lapte și produse lactate este necesară continuarea susținerii financiare a acestui sector.


    Te-ar mai putea interesa

    Comuna cu 5.000 de vaci. Mic crescător: Dăm laptele la procesator, suntem departe de oraș Bursa cerealelor. Creșteri de preț la grâu, porumb și rapiță Vremea se schimbă brusc. Alertă meteo de ploi, vânt puternic și ninsori în 22 de județe

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte