ABONARE LA ARTICOLE

smith66

Cum arată astăzi ferma Smithfield, fostul Comtim, unde acum 15 ani porcii se mâncau între ei

Compania Smithfield, lider in industria de creştere a porcinelor şi a producerii cărnii de porc, gestionează în România, 46 de ferme în judeţele Timiş şi Arad. Smithfield România are 2.000 de angajaţi şi produce în prezent aproximativ 30% din carcasele clasificate (evaluate calitativ şi comercial)  în Romania. Producţia de porci a companiei ajunge la 950.000 de porci comerciali anual.

Grupul american este prezent în România din anul 2004, când a achiziţionat fostul combinat COMTIM, din Timişoara şi compania Agrotorvis. La COMTIM, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din sud-estul Europei, lucrau, în 1989, 15.000 de oameni. Societatea COMTIM a intrat in faliment în 1999.

smith776z
Smithfield este cel mai mare dezvoltator al zootehniei şi al agriculturii din zona Banatului. Smithfield România a dezvoltat un model de afacere integrată, de succes, în urma investiţiilor de peste 600 milioane dolari SUA realizate până în prezent (peste 500 milioane dolari investiţi în divizia de ferme şi peste 100 milioane dolari în divizia de procesare). În cadrul acesteia activează companiile Smithfield Ferme, Smithfield Prod şi Agroalim Distribution.

Compania operează 46 de ferme active în judeţele Timiş şi Arad, construite în mare parte în regim greenfield (celelalte fiind modernizate şi retehnologizate în conformitate cu cerinţele europene din domeniu), în total producând aproximativ 950.000 porci comerciali pe an.

Capacitate de abatorizare de 600 capete/oră

Pe lângă unităţile de creştere porcina şi fabricile de nutreţuri combinate, Smithfield deţine la nivel local un abator propriu localizat în incinta fostului COMTIM, unul dintre cele mai mari şi moderne abatoare din Europa, care a suferit un complex proces de modernizare în urma investiţiilor Smithfield, care produce în prezent aproapeo treime din carcasele clasificate în Romania.

smith 33
Acesta are o capacitate de abatorizare de 600 de capete pe oră, procesând în prezent, în totalitate, întregul efectiv de animale provenit din fermele Smithfield. În cadrul abatorului, realizează o gamă largă de produse din carne de porc proaspătă, de la carcase, la piese tranşate sau produse feliate şi semi-procesate, apreciate şi preferate de către procesatori mari sau mici sau de către comercianţi, din care, o parte sunt comercializate în piata din România sub brandul COMTIM. Acestor unităţi li se adaugă o fabrică de procesare a subproduselor de origine animală, o reţea completă de depozitare şi distribuţie de alimente proaspete, congelate şi conservate, la nivel de lider naţional pe piaţa FMCG şi o flotă auto care asigură punerea în piaţă a produselor rezultate.

Produsele Smithfield sunt distribuite la scară naţională, pe toate canalele de distribuitie pentru carnea proaspătă, de la clienţi industriali (mici şi mari procesatori) retaileri sau în reţelele de distribuţie locale.

Cifra de afaceri creşte semnificativ, an de an

Compania mai deţine două fabrici de nutreţuri combinate cu o capacitate totală de stocare de până la 110.000 de tone de cereale şi o producţia totală de 7.000 tone de furaj pe săptămâna. Productia agricola proprie a Smithfield Ferme este o activitate adiacenta obiectului de activitate principal al companiei: creşterea suinelor.

smith 2_2_

Pentru a asigura necesarul de hrană al efectivului de animale compania Smithfield a devenit cel mai mare cumparator de cereale de pe piaţa regională, cu un consum anual mediu ce depăşeste 250.000 tone cereale, achiziţionate cu preponderenţă de pe piaţa locală.
Dezvoltarea fermelor de creştere şi îngrăşare a porcilor Smithfield a dus la creşterea cererii si dezvoltarea pieţei de cereale locale, determinând dezvoltarea economica a zonei şi a sectorului cerealier regional.

„Cumulativ, cifra de afaceri medie a companiilor din grup creşte semnificativ, an de an. Acest lucru este datorat în principal creşterii capacităţii de producţie a fermelor noastre şi a diverisficării gamei de produse – ce include în prezent piese principale tranşate, feliate şi semiprocesate”, potrivit reprezentanţilor companiei.

Parteneriate cu agricultorii din zona Banatului

Smithfield a investit constant în creşterea capacităţii de producţie din unităţile de creştere suine, prin achiziţionarea cerealelor de la fermieri locali, dar şi prin încurajarea agricultorilor din zonă spre a încheia parteneriate cu compania, prin programul Contract Grower.
Smithfield a făcut la nivelul societăţilor deţinute în România demersul voluntar de certificare pentru implementarea unor standarde recunoscute la nivel internaţional: Sistemul de Management al Calităţii, Sistemul de Management al Mediului, Sistemul de Management al Siguranţei şi securităţii în muncă, Sistemul de Management pentru Siguranţa Alimentară, Standardul Internaţional pentru Alimente etc.

smith 00 prima

Investiţiile Smithfield în România au creat peste 2.000 de locuri de muncă in cadrul grupului, contribuind cu success la dezvoltarea economică a zonei. În acest număr nu sunt incluse locurile de muncă indirect create prin contractorii şi toţi furnizorii de bunuri şi servicii care prestează diferite servicii pentru Smithfield.

În cadrul fermelor Smithfield, un procent de peste 80% din angajaţi provin din mediul rural.

Loturi de porumb fertilizate organic

Smithfield Ferme, este unul dintre principalii promotori ai unei agriculturi care se bazează pe folosirea îngrasamintelor organice, în conformitate cu codurile de bune practici agricole aprobate în Romania si UE. Fertilizarea cu îngrăşăminte organice, urmând reguli foarte bine definite, este unul dintre factorii care pot permite înfiinţarea de culturi organice, atât de apreciate astazi, într-o lume care pune accent din ce în ce mai mult pe natural.

Fertilizarea terenurilor cu îngrăşăminte organice puse la dispoziţie de Smithfield Ferme se realizează prin folosirea unor tehnici moderne de injectare şi scarificare, după planuri şi analize care determină pentru fiecare parcelă de teren în parte cantitatea optimă de îngraşământ necesară culturii. Aceste planuri şi analize sunt autorizate şi emise de Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, organ tehnic de specialitate al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale.

smith 44
În 2012, Pentru al cincilea an consecutiv, reprezentanţii Smithfield Ferme au obţinut recolte peste media realizată pe ţară, pe unul dintre cele 14 loturi experimentale cultivate cu porumb hibrid Pioneer şi fertilizate organic de către companie, în localitatea timişeană Jimbolia.

Productivitatea realizată ca urmare a recoltării lotului demonstrativ a fost de 9,2 tone de porumb la hectar, mult peste media recoltelor obţinute în acest an în România, în condiţiile speciale de secetă care au afectat culturile agricole şi, în special, culturile de porumb.
Compania americană Smithfield Food a fost înfiinţată în anul 1936 şi este cel mai mare crescător de porcine şi procesator de carne de porc din lume şi are în prezent peste 51.000 de angajaţi în întreaga lume.

Programe de responsabilitate socială

Investiţiile şi dezvoltarea afacerilor Smithfield în România şi Polonia, nu au însemnat numai profit, ci şi asumarea unor ample programe de responsabilitate socială, reiese din raportul grupului american pentru anul fiscal 2012. Sau altfel spus, profitul este obţinut „la pachet” cu „implicarea grupului în dezvoltarea comunităţilor locale în care îşi desfăşoară activitatea”.
În anul fiscal 2012, vânzările din România ale diviziei Smithfield au crescut cu 23% faţă de 2011 (de la 199 milioane de dolari în 2011, la 246 milioane dolari în 2012), iar profitul operaţional cu 14%. De asemenea, creşterea a continuat şi în primul trimestru al anului fiscal 2013, vânzările Smithfield Foods România crescând cu 10% , ajungând astfel la 63,5 milioane de dolari, faţă de 57,6 milioane de dolari, valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut.

smith 11
La nivel de grup, Smithfield a raportat vânzări record de 13,1 miliarde de dolari, în urcare cu 7%, şi profit net de 361 milioane de dolari, al doilea cel mai bun din istoria grupului. Cel mai mare profit a fost înregistat în anul fiscal 2011, când Smithfield a raportat un câştig de 521 milioane de dolari.
Afacerile Smithfield Food în România, menţionează raportul companiei, pe lângă cele 2.000 de locuri de muncă create, au sprijinit cultura şi tradiţiile comunităţilor locale, iar cumpărararea furajelor de pe piaţa locală a condus la dezvoltarea economică a zonei şi a sectorului cerealier zonal.

Cât priveşte ajutorarea comunităţilor locale, raportul menţionează programul „Hrană pentru Suflete” un program Smithfield, inspirat de programul „Helping Hungry Homes”, dezvoltat în Statele Unite de compania- mamă Smithfield Foods, prin care se oferă cu ajutorul voluntarilor sprijin familiilor cu nevoi sociale, în preajma sărbătorilor de Crăciun, Paşte sau la început de an. De la lansarea programului în anul 2009, au fost oferite 238.000 de porţii de mâncare persoanelor nevoiaşe din zona Timişoarei şi împrejurimi.

smithjee88e

De asemenea, de-a lungul timpului, Smithfield a dezvoltat şi alte programe de responsabilitate socială, fiind, printre altele, sponsor şi partener oficial al programului „Milioane de oameni, milioane de copaci”, prima mişcare naţională de plantare de copaci din România (21.000 de copaci plantaţi, potrivit raportului), sponsor al iniţiativei naţionale de educaţie ecologică „Lumea ta? Curată!”, sponsor al proiectului „Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei”, un program de analiză şi monitorizare a calităţii apelor implicând elevii şi studenţii, iniţiator al programul de sprijinire a tradiţiilor şi culturii locale „Fii unul dintre noi!”. În plus, oficialii Smithfield susţin că au sprijinit nu mai puţin de 12.000 de preşcolari şi elevi din 91 de localităţi din ţară, în cadrul programului educaţional „Înapoi la şcoală”, furnizându-le diverse rechizite.

Vezi şi ce salariu pare să aibă directorul

FII INFORMAT! ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!
COMENTARII FACEBOOK
TOATE COMENTARIILE
  1. Din cauza lor am avut interdicţie la exportul de porci în perioada ”pestei porcine”…

    RĂSPUNDE
  2. Dar pe termen mediu si lung care sunt efectele injectarii de dejectii de origine porcina in sol, la adancimi de peste 40 de centimetri? Si cat de “organic” este acel mix de dejectii, antibiotice si hormoni si alte chimicale? Nu ar trebui intai facute niste studii de impact? Ok, poate o sa ai 7 sau 8 sau chiar 9 tone de porumb la hectar pentru cativa ani, dar daca dupa n-o sa mai ai deloc?

    RĂSPUNDE
  3. Domnule, aveti perfecta dreptate, se da pe cam cu fecala porcina si pute rau de tot, se simte duhoare draceasca la oameni in casa, la trei kilometri distanta. Copiii vomita de la miros si au existat banuieli privind anumita stare euforica periculoasa pentru sanatate. Pute domn’ne de trazneste!

    RĂSPUNDE
  4. Domnule, scroafa din imagine nu e romaneasca, se vede dupa tite…

    RĂSPUNDE
  5. Asa este. Dejectiile sunt o mare problema si asa va ramane pentru ca minunata companie Smithfield nu investeste in acest domeniu. Nu au nici un interes. Intr-o zi vor pleca si poluarea va ramane la noi. Buna treaba.

    RĂSPUNDE
  6. Distrugerea COMTIM si luarea lui aproape pe gratis de ameicani este doar o batalie pierduta de romani in fata Razboiului economic declansat de SUA si UE impotriva Romaniei dupa 1989.
    1. Daca era atat de prost COMTIM, de ce l-au luat repede americanii ?
    2. Raspuns clar la intrebarea de mai sus: ca sa scape de un competitor redutabil, ROMANESC.
    3. Americanii au dat afara 15.000 de oameni si au angajat … 2.000. Frumos, nu ?
    4. Toate beneficiile se duc in SUA, noi suntem doar o colonie carora imperialistii de americani ii exploateaza bogatiile.
    5. Americanilor nu le pasa de distrugerea solului, a pamantului romanesc, caci ei vor mai sta aici 10-20 de ani si apoi vor pleca in alta tara fraiera. Capitalistii americani nu urmaresc decat PROFITUL propriu, nu ii intereseaza sanatatea si viitorul oamenilor din tarile pe care le exploateaza.

    RĂSPUNDE
  7. Si cum crezi ca ar arata azi COMTI-mul daca nu era privatizat?

    RĂSPUNDE
  8. E usor sa comentezi cind nu ai habar.
    1 Americanii l-au cumparat cind era decimat de noi romanii.
    2.Pe linga fermele existente au construit de la ZERO 40 de ferme si nu se opresc.Asta cred ca a dat de lucru firmelor de constructii.
    3 Impozitele se platesc aici din cite stiu eu.Ca dividendele merg afara asta e treaba lor.Ca doar “nu ne vindem tara” cred ca a iesit din moda.
    4.Exista solutii perfecte de gestionare a dejectiilor la fiecare ferma. Singura problema este intradevar mirosul

    RĂSPUNDE
  9. Un exemplu clar care arata ca omul sfinteste locul. Combinatul asta a fost extrem de bun. Problema a fost ca am avut directori romani, lipsiti de orice fel de viziune, si strategie la vremea respectiva. Si azi majoritatea sint la fel, incapabili sa vada mai departe de miine. Ei saracii au fost executanti si atit. Acuma acuza partidul ca dadea indicatii, insa azi se vede clar ca fara indicatii incompetenti astia nu ar fi putut face nimic.
    Cind te uiti la sumele care sint trecute la capitolul “tepe” date statului se constata ca investitiile americanilor au fost si sunt “floare la ureche”, puteau fi facute de noi. Din pacate directorii au fost niste pacalici, normal ca acum ne uitam la succesul americanilor.

    RĂSPUNDE
  10. Pe langa directori, sa nu-i uitam nici pe muncitori. Am avut ocazia sa cunosc cativa fosti lucratori dintr-un abator de stat. Marea lor mandrie era furtul. Nu stiau decat sa se laude cum furau ei jumatate de porc de-a lungul lantului de procesare. Unul dintre ei imi arata”Uite, pe aici intra porcul viu , pe acolo iesea . Jumatate din carne ramanea pe traseu, la noi.” Suntem experti in a ne fura singuri caciula si a ne plange apoi dand vine pe altii. Ne meritam soarta!

    RĂSPUNDE
  11. 15000 muncitori+firma de stat=Furt + Faliment
    2000 muncitori+magemnent si firma privata=Beneficii+investitii pe tremen scurt, mediu si lung.
    Dar cun sa se inbogateasca clasa poliica(indiferent de culoare politica)decat din faliment si protocoale adiacente privatizarilor

    RĂSPUNDE
  12. Pun si eu o intrebare decenta: oare zvonul cu gripa porcina romaneasca se va mai flutura in Romania? Contim, cel mai mare combinat de porcine din Europa mi se pare ca din cauza propagandei interesate si-a inchis portile…

    RĂSPUNDE
  13. Citez: “Smithfield România are 2.000 de angajaţi şi produce în prezent aproximativ 30% din carcasele clasificate în Romania”
    Romulus, esti adanc mai!!!! Da’, adanc rau de tot!!!
    Ce ai vrut sa zici cu carcasele clasificate?
    Guitz! Guitz!!!
    Te doare neuronul, mai Romulus?

    RĂSPUNDE
  14. Articolul asta nu are nici o legatura cu realitatea.Parerea mea este ca voi nu v-ati documentat pe teren sa vedeti care’i realitatea. I-a cautati pe internet: Documentaire : mondialisation et élevage porcin en Roumanie (vidéo),si o sa vedeti adevarul despre Smithfield relatat de taranii care locuiesc in vecinatatea lor.

    RĂSPUNDE
  15. Ei,fiule daca nu veneau americanii era vindut la fier vechi ca multe altele si ce sa faci s-au dus vremurile dupa care tijesti sa te faci ca lucrezi,deaceia erau 15 mii in loc de 2 mii. Alte vremuri,inainte un lucru bun era dus la export si noi mincam numai ciocanele si alea la o lunga coada.Stiu e greu sa-ti porti de grija singur si sa fii angajat numai daca corespunzi…stiu ca tie greu dar exista o sansa, mergi in Nord Coreia. E un pic mai greu ca inainte dar ai mediul care ti se potriveste.Curaj lasa-i pe americani ..si da fuga pina nu ajung acolo americanii sa-i “asupreasca”

    RĂSPUNDE
  16. AMERICANI NU AU DAT 15 000 AFARA ERAU DATI AFARA DE 9 ANI INAINTE AMERICANI AU INCEPUT DE LA 230 ANGAJATI SI AU AJUNS LA 2300 NU MAI VB PROSTI AZI ERA O CLAIE DE BETOANE DACA NU VENAU AMERICANI

    RĂSPUNDE
  17. Esti crunt de dezinformat Comtim sa inchis de prin 1994 cu mult inainte de criza de gripa porcina si sa inchis din cauza hotiei romanesti se fura de la angajat cu plasa pina la director cu tirul.

    RĂSPUNDE
  18. Sa nu uitam un lucru foarte important pe care multi nu il stiu.COMTIM a tinut pe mancare trupele Sovietice dislocate pe teritoriul fostei R.D.G. Poloniei si Cehoslovaciei.Tirurile cu carne au descarcat in Dresden,Leipzig,Brno si Opole pana in toamna anului 1991.Dupa aceea totul usor usor sa dus la vale inclusiv COMTIM-ul.Si Tepro Iasi indirect printr-o firma din Cehia dar defapt tot americanii stateau in spatele privatizarii au distrus concurenta falimentand fabrica din Iasi iar liderul de sindicat lichidat in stil mafiot.

    RĂSPUNDE
  19. Cei din Vest nu mai fac ferme de porci pe teritoriul tarilor lor din cauza otravirii solului, primariile nu permit ; delocalizeaza in tarile sarace sau in cele inconstiente de catastrofa pe care o produca asemenea giganti de raspandit fecale acide pe termen lung. Prefer Comtim decat smithporkarii. Ziaristii sunt copii naivi, cati ani aveti?

    RĂSPUNDE
  20. Mare-i gradina Domnului…
    Toti neavizatii se trezesc vorbind despre ceva ce nu au habar…, si asta doar ca uneori le miroase a rahat de porc.
    Lucrez in Danemarca de 6 ani -o tara la care romanii privesc cu admiratie cand este vorba de nivelul de trai, civilizatie, grija fata de mediul inconjurator etc.
    Cei mai multi romani insa nu stiu ca DK are pe teritoriul sau (ceva mai mult de un sfert din RO), peste 5000 ferme de porci!!! In care se produc 28 mil porci din care 90% merg la export (http://www.agricultureandfood.dk/Danish_Agriculture_and_Food/Danish_pig_meat_industry.aspx).
    Interesant este ca aici in luna martie se imprastie gunoiul stocat peste iarana in niste bazine imense,pe campuri (bineinteles totul foarte bine reglementat si controlat) -nimeni nu se plange de miros (toata tara miroase cateva zile a buda), nu le e frica ca-si “otravesc” campurile, ba unii si ii platesc ca sa imprastie si pe campul lor gyle, asa ii spune in daneza). Singurul element in exces care ar fi daunator solului ar fi Cuprul -care intra in hrana porcilor in anumite retete, dar cantitatile sunt ff. mici,in rest despre ce otravuri vorbiti??? Poate danezii or fi prosti de aceea sunt unde sunt…

    RĂSPUNDE
  21. Inparatia D-lui director CARPAN FLORENTIN va ramane o frumoasa AMINTIRE !!!

    RĂSPUNDE
  22. nu e adevarat, nu stii despre ce vorbesti, in Danemarca nu mai e voi sa pui rahat de porc pe cimp decat dupa ce il tratezi si nu mai miroase.dumneata nu intelegi ca aici rahatul de porc pute altfel ca sint hraniti cu laturi.Pute domnule de nu poti sa dormi, nu e asa la Danemarca.

    RĂSPUNDE
  23. Mai omule, cum te-oi numi…nu ma vorbi tu prostii, cum sa fie hranit porcul din ferme cu laturi? Cu laturi se hranesc cei din gospodarii, din motive economice… Aia din ferme au furajare uscata, ca asta e metoda actuala, cei in cunostinta de cauza stiu despre ce vorbesc, ca nu au cum sa obtina performante cu “laturi”…

    RĂSPUNDE
  24. Daca minca hrana uscata de ce pute-n draci? Asta nu inseamna ca au necuratu-n ei? Pute de trazneste. Cum sa pui rahat de porc in Damenarca pe strada si miroase a parfum?! Despre ce vorbim?

    RĂSPUNDE
  25. buna ziua,
    intrebare ce se poate face cu actiunile dobandite la(comtim holding ) cuponiada,oare noii propietari pot rascumpara mai corect se pot valorifica??
    Poate ma ajuta cu raspuns cineva din zona

    RĂSPUNDE
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
E-NERGIA.RO
La ce să te uiţi dacă vrei centrală termică. Explicaţiile specialiştilor

La ce să te uiţi dacă vrei centrală termică. Explicaţiile specialiştilor

Merită să produci curent acasă?

Merită să produci curent acasă?

Cum să faci biogaz la tine in curte – lecţie de chimie pentru elevii din Canada

Cum să faci biogaz la tine in curte – lecţie de chimie pentru elevii din Canada

RISCOGRAMA.RO
exploatatia -agricola-medie-ue

7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte mici

hidroponic

5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

preturi-hectar-teren-agricol

5 lucruri de care trebuie să te fereşti înainte de-a investi în teren agricol

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE
CĂUTARE PE SITE
PRIMA PAGINĂ[CLICK AICI DACĂ NU SE ÎNCARCĂ]
luffa

Cultura de lufa – buretele vegetal. Cum a reușit o brăileancă să transforme o plantă comună într-o afacere de succes pe o suprafață mai mică de un hectar

Castravete lufa din care se obțin bureții vegetali, un produs de îngrijire corporală, dar nu numai, sunt o cultură agricolă profitabilă pentru cei care au descoperit această nișă. Cea mai bună dovadă este Mihaela Arion din Brăila, care a reușit să dezvolte în ultimii ani o afacere în adevăratul sens al cuvântului și care are […]

ULTIMA ORĂ
SP

INDAGRA 2014. Maschio Gaspardo lansează patru utilaje agricole noi

pietroasa 70

Producția de vin în 2014 a scăzut în România cu circa 20%. Franța a devenit noul lider mondial

cartof1

Luna Cartofului Românesc: Cultivatorii se plâng că 80% din cartofii din supermarketuri sunt introduși ilegal pe piață

EVENIMENT
ŞTIRI
3cartofi

De ce sunt mai buni cartofii de Covasna

lapte romanesc

Importurile sugrumă industria națională a laptelui. Dorin Cojocaru, președinte APRIL: Vânzările la lactate românești au scăzut cu 25%

produse-traditionale-romanesti

Atestarea produselor tradiționale: 209 de documentații au fost admise și 90 sunt în analiză. Dosarele se mai depun până pe 30 noiembrie

EVENIMENT
ŞTIRI
Cultivat-in-Romania-sigla-site

Sâmbătă, la Cultivat în România: Despre prețurile mici și falimentul ce amenință producătorii agricoli

ferma bio

Cinci sfaturi utile pentru toți cei care vor să înființeze o fermă ecologică de legume

vaca de lapte

Cumperi o vacă până la sfârșitul anului și Guvernul suportă jumătate din preț

ANUNŢURI
ŞTIRI
recolta de grau 2014

Vânzarea grâului pe bursă: Noi condiții minime de calitate începând din 2017. Vezi care sunt acestea!

luffa

Cultura de lufa – buretele vegetal. Cum a reușit o brăileancă să transforme o plantă comună într-o afacere de succes pe o suprafață mai mică de un hectar

piata

Legea piețelor a fost promulgată de Băsescu. Va intra în vigoare în luna noiembrie

CAMPANIE
ULTIMA ORĂ
fermier porumb

Prețul porumbului: Care este regiunea unde fermierii români pot obține cel mai bun profit

carne export

Rusia impune embargou pe carnea din Republica Moldova

Phil-HoganEUROagricultura

Parlamentul de la Bruxelles a aprobat noua Comisie Europeană: Phil Hogan este OFICIAL noul comisar european pentru agricultură

Agricover Iasi

Agricover Credit IFN – mai aproape de fermierii din Moldova. Robert Rekkers: ”Deschiderea filialei din Iași confirmă angajamentul nostru ferm în finanțarea clienților performanți”

carne

Rusia a extins embargoul: Nu mai importă nici grăsimi animale din UE

tractor

Au mai rămas nouă zile pentru depunerea cererilor de rambursare a motorinei pe semestrul III

functionar APIA

Întârzieri la plata subvențiilor. SIVECO, firma care a furnizat sistemul informatic: ”Calendarul acestei operațiuni, decis de conducerea APIA, este extrem de ambițios și solicitant”

2

Cultura de castravete amar îi poate îmbogăți pe micii fermieri: Un kilogram de fructe ajunge la 20 de euro, iar semințele se vând cu 1 leu bucata

paine neagra

Pâinea neagră revine la modă

paine

Pâinea de odinioară revine în magazine din noiembrie: Specialitățile preparate după rețete de acum 30 de ani vor avea ingrediente 100% naturale

ovine

Util pentru fermieri: De săptămâna viitoare, APIA eliberează adeverințele pentru credite la ovine și caprine

cartofi

Prețul cartofilor din Republica Moldova a atins un nou minim. Fermier: De vină e prostia omenească