• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • FERMIERII ROMÂNI – întâlnire cu DG AGRI. Ce schimbări au solicitat agricultorii PENTRU SUBVENȚIILE APIA!

    agrointeligenta.ro -

    Soarta plăților directe și a regulilor pentru accesarea subvențiilor pentru perioada 2018-2020, dar mai ales ce se va întâmpla cu aceste plăți după anul 2020, chestiuni discutate la București cu reprezentanții fermierilor români. Membrii din conducerea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), ai Federației Naționale Pro Agro și ai Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) au stat azi la aceeași masă cu oficialii DG AGRI veniți de la Bruxelles pentru a afla care sunt chestiunile pe care agricultorii și crescătorii de animale de la noi le văd necesare pentru viitorul exercițiu financiar european.

    Dezbaterea pe marginea noii Politici Agricole Comune, a regulilor pentru plățile directe ce vor fi achitate fermierilor după anul 2020, au început de anul trecut, ne-a declarat Alina Crețu, directorul executiv al APPR. Aceasta explică faptul că acum s-a intrat într-o nouă etapă a consultărilor, una în care se organizează discuții direct cu fermierii pentru a se vedea care sunt problemele cu care aceștia se confruntă la nivelul fiecărui stat membru.

    Întâlnirea de astăzi a fost organizată de către Comisia Europeană – Directoratul General de Agricultură DG AGRI pentru a se consulta cu organizațiile profesionale din România pe marginea PAC după 2020 și despre problemele generale pe care le au fermierii legat de plățile directe și de înverzire. Întâlnirea a avut loc la inițiativa oficialilor de la Bruxelles.

    Cea mai spinoasă problemă discutată pe marginea plăților directe a fost cea a înverzirii, acolo unde APPR a avut o solicitare clară pentru reprezentanții DG AGRI de a exista o comunicare a CE și a MADR către fermieri despre filozofia acestei înverziri. Se tot vorbește la nivelul UE despre înverzire, dar nici în statele din vestul Europei și nici la noi nu se știe scopul, impactul urmărit: ”Noi ca și fermieri nu ne vedem poluatori, noi ne vedem ca producători de hrană, de nutriție. Când tu vii și îi spui fermierului că el este un mare poluator și îi impui un set de reguli stricte, dacă nu îi și explici rostul lor, nimeni nu înțelege logica înverzirii. În replică la solicitarea noastră, cei de la CE s-au arătat rezonabili – și-au recunoscut greșeala la nivel de comunicare pe subiectul înverzirii. Ei niciodată nu au făcut sesiuni sau întâlniri cu fermierii – direct sau prin ministerele agriculturii, în care să comunice scopul înverzirii”.

    Mai mult, fermierii români le-au explicat reprezentanților Comisiei Europene că în cazul României, regulile privind înverzirea erau deja puse în practică și fără o impunere a lor de la Bruxelles.

    Astfel, agricultorii noștri știu că trebuie să protejeze biodiversitatea, că trebuie să aibă un asolament mai lung, astfel că o parte din reguli sunt deja îndeplinite în ferme, neexistând o explicație pentru ce se impune acel 5% pentru înverzire. Sunt țări unde există monocultură, unde fermierii învârtesc rapița cu grâul de 30 de ani încoace, în timp ce la noi în cele mai multe ferme avem deja minim patru culturi, cinci în asolament.

    Fermierul Nicolae Sitaru i-a invitat pe oficialii de la Bruxelles să viziteze fermele din România

    În cadrul întâlnirii, reprezentanții de la Bruxelles au primit și o invitație venită din partea fermierului Nicolae Sitaru, care a luat parte la discuții în dublă calitate – de vicepreședinte al LAPAR și de membru fondator al APPR. Astfel, Nicolae Sitaru le-a lansat o invitație directă celor de la DG AGRI să vină să viziteze o fermă, două, trei din România – dacă nu au făcut deja acest lucru, pentru a vedea realitatea și modul în care agricultorii noștri deja fac înverzirea.

    Discuția cu oficialii DG AGRI nu a fost doar una formală, ci s-au atins puncte sensibile care în prezent afectează activitatea în fermele românești. ”Tratamentul semințelor și utilizarea în general a produselor de protecția plantelor – care este limitată, sunt subiecte colaterale plăților directe, apoi glifosatul, apoi utilizarea de produse de protecția plantelor pe culturi fixatoare de azot și de ce nu putem ca atunci când avem înverzire să distrugem chimic cultura respectivă. Noi oricum utilizăm apoi pesticide, de ce trebuie să întoarcem cultura, să distrugem mecanic, mai ales că România suferă de secetă puternică în diferite zone și se pierde apa din sol când se face distrugerea mecanică”, au fost printre chestiunile ridicate de fermieri. La o parte dintre acestea, răspunsul a venit pe loc din partea reprezentanților CE. Strict legat de distrugerea mecanică, aceștia au spus că vor discuta cu cei care se ocupă de reglementarea folosirii pesticidelor pentru a vedea cum se poate găsi o soluție. Au fost de acord că specificitățile fiecărui stat membru sunt importante și că trebuie ca în PAC – cea după revizuire 2018-2020, dar și cea viitoare, după 2020, trebuie să ia în considerare aceste aspecte.

    Ca la toate discuțiile oficiale, nu a putut lipsi tema simplificării la nivelul PAC, însă aici fermierii români au avut o poziție fermă. Ei au spus că pentru agricultori, simplu înseamnă să poată fiecare să înțeleagă un regulament, să nu aibă 140-150 de pagini cât are Ordinul 619/2015. Dacă specialiștii de la Bruxelles se așteaptă ca fermierul din Europa de est să fie la fel de bine informat și de bine pregătit ca fermierul din Franța, din Germania sau din Olanda, să facă față cerințelor, iar nu este echitate. La noi, unde avem o economie relativ tânără, un producător român se află într-o activitate privată de cel mult 27 de ani. Și apoi mai este și chestiunea informării. Organizațiile profesionale din România pot funcționa de maxim 27 de ani, noi nu am avut timpul necesar ca în Vest să ne punem la punct structurile care informează sectorul agricol. De aceea, producătorii agricoli și-au exprimat dorința să existe un program de comunicare al CE, fie direct al lor sau la autorităților de la nivel național, însă un program mai amplu de comunicare pe marginea politicilor agricole, despre subvenții, despre completarea cererilor.

    După întâlnirea de astăzi de la București, fermierii așteaptă să vadă ce parcurs vor avea propunerile prezentate în fața oficialilor DG AGRI. Aceleași propuneri au fost sintetizate în cadrul APPR și transmise și prin intermediul rețelei Transparency Register din care organizația face parte. La începutul verii urmează ca în mod oficial să fie prezentate rezultatele consultării pe care reprezentanții CE le au la nivelul fiecărui stat membru. Vor urma apoi alte runde de negocieri, mai aplicate. De aceea, fermierii români cred este esențial ca țara noastră să se implice și să fie foarte vocală în reprezentarea intereselor sale, să fie la masa discuțiilor și să soluționeze toate acele probleme care au pus până acum probleme în obținerea plăților directe și nu numai.


    Te-ar mai putea interesa

    Comuna cu 5.000 de vaci. Mic crescător: Dăm laptele la procesator, suntem departe de oraș Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Subvenții APIA: Terenurile tăiate de la plata pe suprafață începând cu acest an

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte