BIOSTIMULATORII – în sprijinul CULTURILOR AFECTATE DE ÎNGHEȚ! CE PRODUSE PUTEȚI FOLOSI!

Îngheţul şi brumele care, în ultimele zile, au afectat suprafeţe însemnate de terenuri agricole din România, se înscriu în categoria fenomeneler meteorologice dăunătoare, cu manifestare tardivă în primăvară, necesitând o atenţie deosebită în luarea deciziilor la nivel de fermă, în ceea ce priveşte managementul culturilor agricole afectate.

Temperaturile scăzute, pe alocuri sub 0˚C, au determinat o încetinire a metabolismului plantelor, şi pe unele suprafeţe de terenuri agricole, au dus la distrugerea parţială sau totală a acestora.

Comparativ cu speciile horticole, culturile de câmp sunt mai puţin sensibile faţă de îngheţurile tardive din primăvară, dacă temperaturile scăzute nu sunt în limite extreme şi dacă durata expunerii plantelor la aceste temperaturi nu este îndelungată. Bineînţeles, fiecare specie de plantă are o limită de rezistenţă la îngheţ, în afara căreia nu poate rezista.

Particularitatea îngheţului şi brumelor târzii, din acest an, o reprezintă faptul că ele au survenit foarte târziu, într-un moment în care rapiţa şi grâul parcurg perioade critice ale ciclului vegetativ, ceea ce face ca procentul de plante afectate de îngheţ să fie destul de mare.

Rapiţa a fost surprinsă de îngheţ în etapa generativă, marcată de apariţia inflorescenţei principale şi a inflorescenţelor secundare, separarea butonilor florali, apariţia primelor flori şi înflorire (se deschid flori şi se dezvoltă flori noi).

Grâul de toamnă se află în stadiul de alungire a paiului, moment în care are loc diferenţierea primordiilor staminelor şi a primordiului pistilului, elemente care vor condiţiona numărul de flori din spiculeţe.

În cazul porumbului, temperaturile scăzute care apar după semănat afectează negativ creşterea tulpinii şi a rădăcinii, iar scăderea temperaturii sub pragul biologic duce la oprirea procesului de creştere a plăntuţelor de porumb.

Impactul îngheţului asupra porumbului trebuie analizat şi prin prisma faptului că toate viitoarele frunze ale plantelor de porumb sunt deja formate încă din primele 3-4 săptămâni ale ciclului de vegetaţie, acestea fiind produse de conul vegetativ al tulpinii care, în săptămânile 3-4 de după semănat, se găseşte imediat sub suprafaţa solului, care a fost afectată de îngheţ.

După acest episod cu temperaturi de îngheţ, capacitatea de refacere a plăntuţelor de porumb, deşi ridicată, va fi determinată de particularităţile biologice ale diferiţilor hibrizi cultivaţi şi de încercarea de a influenţa metabolismul plantelor afectate, prin aplicarea de biostimulatori, singuri sau împreună cu fertilizatori foliari.

În timpul germinaţiei, floarea soarelui rezistă la temperaturi de 0˚C şi chiar de -2˚C, în stadiul de cotiledoane şi de -6…-8˚C, în faza de 1-2 perechi de frunze, dacă durata expunerii la aceste temperaturi este scurtă. Menţinerea acestor temperaturi scăzute, timp de câteva zile, va determina apariţia de anomalii, printre care menţionăm ramificarea tulpinilor, deformarea inflorescenţelor, pagubele fiind imposibil de evitat, chiar dacă cultura nu este distrusă.

Aectra recomandă fermierilor aplicarea de biostimulatori, dar doar după o evaluare atentă a gradului de afectare a culturilor agricole, efectuată după trecerea definitivă a valului de frig, când avem certitudinea că nu mai există pericolul de îngheţ şi brume. În acest fel, ne asigurăm că determinarea procentului de plante afectate de îngheţ, ireversibil, este unul real. În funcțe rezultatele evaluărilor din câmp, stabilim sau nu oportunitatea aplicării unui biostimulator şi o eventuală întoarcere a culturilor de primăvară.

Pentru accelerarea proceselor metabolice din plantele de grâu afectate de îngheţ, cu efect pozitiv asupra cresterii şi fructificării acestora, Aectra recomandă aplicarea urgentă a unui tratament cu biostimulatorul ATONIK, în doză de 0,6 L/ha, singur sau în amestec cu fertilizatorul foliar Ferti Cig Light 10.10.7,2 în doză de 4 L/ha sau Nutri Cig 20-20-20, în doză de 2,5 L/ha. Amestecul biostimulatorului ATONIK cu unul din cei doi fertilizanţi foliari va potenţa efectul de biostimulare şi nutriţie a plantelor de grâu, ceea ce va duce la o refacere rapidă a acestora. Principalele efecte fiziologice şi avantajele oferite de aplicarea produsului Atonik sunt următoarele:
– Activarea fluxului citoplasmatic.
– Translocarea mai rapidă a sevei brute şi elaborate.
– Stimularea extracţiei mineralelor din soluţia solului.
– Creşterea conţinutului de clorofilă.
– Stimularea refacerii sistemului radicular.
– Creşterea tubului polinic.
– Stimularea procesului de refacere a plantelor afectate de temperaturile scăzute.

În cazul culturilor de porumb, afectate de îngheţ şi brumă, dar care nu sunt distruse ireversibil, Aectra propune fermierilor aplicarea, în stadiul de 4 frunze, a biostimulatorului Millerplex în doză de 0,5 L/ha, în amestec cu fertilizatorul foliar Ferti Cig maize, în doză de 2 L/ha.

Datorită formulei speciale, Millerplex este atât un stimulator de bioprocese cât şi un fertilizant foliar. Produsul conţine un raport echilibrat de macro si micronutrienţi şi un extract din alga Ascophylum nodosum, în concentraţie de 14%. Aplicarea produsului Millerplex, pe culturile afectate de temperaturile scăzute, va determina o creştere şi revigorare rapidă a plantelor şi stimularea creşterilor vegetative.

AVERTISMENT! Evaluaţi corect impactul temperaturilor scăzute şi a brumelor asupra culturilor agricole, doar după ce riscul de îngheţ a trecut şi stabiliţi, după criterii ştiinţifice, necesitatea aplicării biostimulatorilor. Aplicaţi această categorie de produse agrochimice doar dacă se justifică din punct de vedere economic. Dacă este cazul, luaţi în calcul o eventuală întoarcere o culturilor de primăvară.

Articol redactat de către MSc. Aurelian Palade – Product Manager AECTRA Agrochemicals

Acest articol face parte din cadrul campaniei Tehnologiile profitului, desfășurată de compania AECTRA în parteneriat cu Agrointeligența – www.agrointel.ro.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*