INVAZIE DE RĂȚIȘOARĂ! Ing. Lucian Buzdugan: ”Este cel mai puternic atac de Tanymecus din ultimii 10 ani!”

Foto: Ing. dr. Lucian Buzdugan - Agricost Insula Mare a Brăilei

Atac de rățișoară în Insula Mare a Brăilei! Condițiile climatice din ultima perioadă, rezerva din sol de rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis – n.r), dar și întârzierile în primirea derogării pentru a utiliza la tratamentul pentru sămânță a substanțelor pe bază de neonicotinoide au determinat apariția în acest an a unui atac intens a rățișoarei. Este un atac puternic nu numai la cultura de porumb, ci și la grâu și floarea-soarelui.

În Insula Mare a Brăilei, acolo unde inginerul Lucian Buzdugan conduce și coordonează toată activitatea agricolă a societății Agricost, atacul de rățișoara porumbului nu s-a limitat doar la cultura de porumb, ci dăunătorul a migrat, în căutare de hrană, și către celelalte culturi agricole mai dezvoltate. Având în vedere densitatea dăunătorilor, inginerul Buzdugan a mărturisit pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro că ne aflăm în fața celui mai puternic atac de Tanymecus din ultimii zece ani.

Cred că este cel mai puternic atac de rățișoară (Tanymecus dilaticollis) din ultimii zece ani. Am luat legătura și cu o serie de colegi de-ai mei care au mari probleme. Sunt fermieri care au culturi chiar compromise din cauza atacului. Tanymecus a început să-și extindă aria de dăunare. Nu mai este un dăunător specific numai porumbului a început să atace și suprafețele cultivate cu grâu, floarea-soarelui. Atacul la grâu și la floarea-soarelui este foarte puternic și trebuie să fim foarte atenți. De porumb ce să mai zic. Este un fapt extraordinar că toate organizațiile de fermieri: LAPAR, APPR, dar și ministerul au înțeles că trebuie menținut tratamentul cu neonicotinoide. Fără acest tratament la sămânță cultura de porumb era în mare pericol. Îi felicit pe cei care au sprijinit această acțiune, mă bucur că am pus și eu umărul cât am putut”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro dr. ing. Lucian Buzdugan.

Cultivatori, stați cu ochii pe culturile de porumb și floarea-soarelui!

La Agricost toate culturile sunt afectate, dar nu atât de afectate precum ar fi fost dacă nu s-ar fi făcut tratamentul la sămânță cu substanțe pe bază de neonicotinoide. Sfatul inginerului Buzudugan pentru fermieri este acela de a monitoriza în permanență culturile din câmp.

Trebuie să acordăm o atenție deosebită culturilor agricole, să stăm în câmp. Porumbul a întârziat puțin la răsărire din cauza temperaturilor scăzute din aer, dar mai ales din sol. Atacul este de nestăvilit, trebuie atenție mare. Dacă Tanymecus ciupește din frunz,ă cultura își revine, dar sunt și situații în care presiunea mare de dăunători pe tânăra plantă duce la retezarea ei, dauna este de 100% și în aceste situații fermierul trebuie să întoarcă cultura. Cultivatorii trebuie să stea cu ochii pe cultura de porumb și pe floarea-soarelui, mai ales pe solele unde s-a pus porumb, după porumb sau în solele vecine. Tanymecus migrează extraordinar în căutare de hrană”, explică inginerul.

Atacul se intensifică în zece zile de la semnalarea rățișoarei

În afara monitorizării culturii, fermierii pot aplica și tratamente pentru combaterea dăunătorului din cultură. Atacul de Tanymecus se poate prelungi pentru o perioadă de zece zile de la semnalarea primilor dăunători în cultură.

Sunt substanțe pe piață cu acțiune directă asupra acestui dăunător, sunt foarte multe astfel de produse, care nu sunt foarte scumpe. Problema este că rezerva de Tanymecus din sol este foarte mare, el generează continuu. Adulții sunt cei care consumă și nu toți au ieșit la atac. Atacul se poate prelungi pe durata a cel puțin 10 zile. Atacul poate fi atât de puternic încât sunt situații în care cultura trebuie întoarsă”, ne-a explicat specialistul din Insula Mare a Brăilei.

Nu putem rămâne nici fără miere, nici fără porumb

Potrivit inginerului de la Agricost, România, din cea mai mare țară cultivatoare de porumb din Uniunea Europeană și cu una din cele mai mari producții, ar putea renunța la această cultură în absența tratamentului la sămânță cu neonicotinoide și ar deveni un mare importator de porumb.

Organizațiile precum LAPAR, APPR și AIPROM – am militat foarte tare pentru susținerea acestor tratamente cu substanțe pe bază de neonicotinoide. Sunt voci, mai cu seamă ale crescătorilor de albine, care fără o documentare foarte bună, lansează în piață ideea că aceste substanțe dăunează albinelor. Probabil coexistența este singura soluție. Nu poți să zici că pentru a mă salva eu, trebuie să mori tu. Nu putem rămâne nici fără miere de albine și nici fără porumb. Trebuie să colaborăm, nu am nimic împotrivă să înlocuim neonicotinoidele dacă sunt dăunătoare, dar trebuie să punem ceva în loc. Până nu punem ceva în loc nu putem risca să lăsăm o țară în foame. Anul asta am fi avut toate șansele dacă nu aveam această derogare”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Lucian Buzdugan care conduce compania Agricost din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă din Europa, cu o suprafață totală de 57.000 de hectare.

Pont Agrointeligența: Unul produs care combate rățișoara porumbului în această perioadă este Calypso 480 SC de la BayerCropScience. Produsul este un insecticid sistemic din grupa chimică cloronicotinile. La porumb se utilizează pentru combaterea rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) în doză de 90 ml/ha (tratament de corecție în culturile cu sămânță tratată).

Un alt produs recomandat pentru a combate rățișoara la cultura deja înființată este Mospilan 20 SG care se aplică în doză de 0,100 kg/ha.

Citiți și:

Rățișoara porumbului – inamicul tăcut al fermierilor din sud. Unde atacă și ce pierderi poate lăsa în urmă

8 Comentarii la INVAZIE DE RĂȚIȘOARĂ! Ing. Lucian Buzdugan: ”Este cel mai puternic atac de Tanymecus din ultimii 10 ani!”

  1. Ati pus umarul in locul rau ales.In anii 70 cind s-au construit clinici de pediatrie nu erau prevazute in plan sectii de oncologie ,din pacate acuma exista si sunt tare aglomerate.Cind o sa va vizitati nepotii intr-o astfel de sectie sa va aduceti aminte de umarul pus la aglomerarea uneia sau mai multora astfel de sectii, va doresc desteptare grabnica.

  2. Atât sitaru cât și Baciu și toți fermierii mici și mari baga bani în pământ la bugetul statului și de pâine oamenilor din tara asta cei cu mustele ce fac stau pe margine și latră fara să facă nimic,așteaptă pe sitaru sau etc, să cultive rapiță,fel soarelui și umplu buzunarul,mă îndoiesc și cred că au cercetat cum au acceptat mai marii statului scoaterea furadanului pt sămânță d porumb și porumbul modificat pt un singur erbicid că să înlocuiască furadanului cu și mai multe și proaste calitativ insecticide iar porumbul și soia modificate nu le producem da le consumam aduse de afara… concluzia.. așa cap.asa..agricultura.

  3. Oficiile fitosanitare judetene ale Autoritatii Nationale Fitosanitare emit informari si buletine de avertizare ORICAND apar situatii urgente legate de daunatori ai culturilor agricole si se impun masuri. Gasiti TOATE aceste documente la adresa de internet http://www.romapis.org/index.php?id=avertismente_fito-sanitare. Verificati va rog, stimata doamna Gimbasanu, autoare a acestui articol alarmist, cate asemenea avertizari au fost emise in acest an. Va spun eu: nici macar una referitoare la Tanimecus. Nu este prima oara cand apicultorii remarca abateri de la deontologia profesionala a acestui site care se pretinde de informare dar mai degraba este unul de dezinformare! Dvs. nu va documentati cand scrieti un asemenea material? Chiar vreti neaparat sa fiti printre cei care dati o mana de ajutor la punerea in farfuria consumatorului a mai multor pesticide decat mancare? Adica nu mai ajung neonicotinoidele cu care se trateaza samanta, atat de bune si folositoare ca mai trebuie si stropit dupa ce au aparut plantele? Si lasati-o mai incet cu lipsa de probe care sa demonstreze nocivitatea neonicotinoidelor pentru albine, este o afirmatie care se repeta pe acest site desi vi s-a mai atras atentia ca e falsa. La MADR am depus copiile a 60 de lucrari de cercetare stiintifica pe aceasta tema ca sa nu se mai sustina o asemenea ineptie pe viitor. Vi le-am trimite si dvs dar, asa cum vad ca se repeta la nesfarsit lucurile, nu ar folosi la nimic.

  4. Aceste produse calypso si mospilan sunt produse care se aplica in vegetatie in momentul cand porumbu si floarea au rasarit ca tratament de corectie. Nu se poate face tratament la samanta
    cu mospilan si calypso.

    • Da. așa e . Recomandarea este pentru suprafețele deja însămânțate cu sămânță tratată cu neonicotinoidele aprobate.

  5. Deci există și alte tratamente decât neonicotinoidele dar ăștia de la LAPAR nu se gândesc decât la ei, așa fac și când e vorba de subvenții, ba mai vor și monopol prin interzicerea importurilor (să rămânem numai cu exporturile, nu?!). Se minte că nu există dovezi că sunt periculoase dar majoritatea țărilor din UE le-au înlocuit, noi, ca de obicei, ultimii. Ia mai dați-i în bot lui Baciu ăsta!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO