COLECTAREA CIUPERCILOR SĂLBATICE, o afacere profitabilă. POVEȘTILE ROMÂNILOR care fac bani cu HRIBI ȘI GĂLBIORI USCAȚI

Foto: claufunghimario.ro

Colectarea și apoi comercializarea ciupercilor de pădure – hribi sau gălbiori, este una dintre afacerile cu potențial în România, mai ales că poate fi înființată cu o investiție minimă.

În ultimii ani, culesul ciupercilor din pădure a stat la baza mai multor afaceri de succes în care antreprenori care au văzut potențialul acestei piețe atât pentru export, cât și pentru piața internă, au reușit să facă profit în fiecare an cu hribi, gălbiori sau zbârciogi.

O afacere de colectare a ciupercilor sălbatice se poate valorifica prin ambalarea și distribuirea acestora pe cont propriu sau vânzarea directă către exportatori. În ambele cazuri, ciupercile trebuie uscate după colectare, caz în care este foarte recomandată o investiție într-o mașină de uscat ciuperci, care poate costa de la 11.000 de lei până la câteva sute de mii de lei, pentru modelele mai eficiente și cu capacitate mai mare. Dacă, însă, se mizează pe export, este nevoie doar de un depozit unde să se colecteze ciupercilor ce sunt apoi preluate și transportate în afara țării.

Ciupercile de pădure, adunate de la culegători

Un exemplu de distribuitor al ciupercilor culese direct din pădure este firma Eco Travio, afacere de familie a bihoreanului Adrian Paul Roșca, care în ultimii ani a înregistrat o creștere semnificativă: cifra de afaceri a crescut de aproape opt ori între 2014 și 2015, iar profitul net înregistrat de aproximativ 30 de ori, conform datelor disponibile public pe portalul risco.ro. Asta în condițiile în care firma avea, în 2015, doar doi angajați, iar prețul pe care îl propun culegătorilor în anunțuri este de 70 de lei pe kilogramul de ciuperci uscate.

Din 2013, EcoTravio comercializează, în mare, hribi adunați din pădurile românești, deshidratați și ambalați în cadrul unei linii de producție proprie. Creșterea afacerii permite automat și dezvoltarea business-ului, site-ul companiei notând că aceasta se află în proces de extindere a instalațiilor prin construirea unei noi hale de producție, datorată creșterii cererilor pentru producția ciupercilor uscate.

Totul a pornit dintr-o pasiune: îmi place lumea asta a ciupercilor de pădure, naturale. Noi procurăm doar ciuperci care cresc natural, în păduri. Cumpărăm de la oameni care le culeg, de obicei în cantități mari. Perioada cea mai productivă este iulie-octombrie”, a declarat Roșca pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro.

Pe site-ul societății bihorene, antreprenorul are și un magazin online unde vinde nu doar ciupercile deshidratate, ci și diferite alte produse care conțin ciuperci, precum paste cu ciuperci sau cușcuș cu legume. Baza vânzărilor o reprezintă însă hribii și gălbiorii deshidratați.

Prin acest proces se elimină aproape în totalitate apa iar legumele sau ciupercile de pădure pot fi păstrate mult timp, fără să își piardă aroma, gustul sau proprietățile nutritive”, vorbește Adrian Paul Roșca despre avantajul procedurii de deshidratare a ciupercilor, dar și a legumelor. Antreprenorul spune că din 2014, exportul reprezintă o parte importantă a afacerii clădite pe colectarea ciupercilor.

Afacere de familie cu marjă de profit de 20%

Ca și marjă de profit, datele financiare ale societății Eco Travio indică un procent de 20% pentru afacerea cu ciuperci. Cu cei doi angajați, se reușește un câștig anual de 13.500 de euro, adică peste 1.000 de euro profit pe lună la o cifră de afaceri de circa 67.000 de euro pe an. 

O altă afacere de succes cu colectarea și distribuția ciupercilor de pădure este cea a firmei gorjene Claufunghi Mario, care, în același interval 2014-2015, și-a dublat cifra de afaceri și a crescut profitul net de la 24.390 la 185.117 lei.

De pe site-ul gorjenilor aflăm că aceștia colectează o gamă largă de ciuperci din flora spontană: mânătărci, hribi, crăițe, gălbiori, ghebe și zbârciogi, pe care le distribuie ulterior sau le prelucrează în hala de prelucrare proprie, construită în conformitate cu normele europene.

Foto: claufunghimario.ro

Străinii au văzut și ei potențialul

Afacerile de colectare a ciupercilor sălbatice din România sunt atrăgătoare și pentru străini. În ultimii ani, mai multe companii din afară au înființat puncte de colectare pe teritoriul României, mai ales în vestul țării, colaborând atât cu firmele locale, cât și cu persoane care colectează pe cont propriu.

Un fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Mihai Bumbu, și-a făcut o afacere proprie de colectare a ciupercilor sălbatice în județ și i s-au propus astfel de colaborări, precum preciza într-un interviu din iulie 2015:

Există piaţă pentru ciuperci – pentru hribi şi gălbiori în special, iar din zona fructelor de pădure, afinele sunt cele mai căutate. Sunt nişte firme în general din Italia care activează în România care au posibilităţi financiare foarte mari. Ele sunt cantonate în zona Bihorului, dar au puncte de lucru cam peste tot prin ţară, din Gorj până în Suceava. În Bistriţa au încercat şi cu mine, şi cu alţii. Eu nu am fost foarte receptiv la propunerile lor de a colabora şi am preferat să caut singur. Eu colectez ciuperci, şi fructe şi pădure pe care, fie le valorific proaspete, fie le conserv prin congelare sau uscare şi le revând în momentul în care nu mai sunt pe piaţă”, a spus Bumbu pentru portalul de știri local timponline.ro.

Legislație pentru colectarea, exportul și distribuția ciupercilor de pădure

Persoanele interesate de a se implica într-o astfel de afacere trebuie să aibă în vedere legislația privind recoltarea și comercializarea ciupercilor, reglementate prin Legea nr.30/2006, respectiv Normele de autorizare ale unei astfel de afaceri, precum și de Lista ciupercilor comestibile omologată de Ministerul Agriculturii.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO