Cum faci diferența dintre goji adevărat și cătina de gard cu fructe toxice!

Foto: metro.co.uk

Popularitatea în creștere a goji între consumatorii din România, în ultimii ani, a pornit și un mit conform căreia planta asiatică ar crește sălbatic în unele zone din România, cunoscută popular sub denumirea ”cătină de garduri”. Agrointeligența-www.agrointel.ro vă prezintă, în următoarele rânduri, principalele diferențe dintre goji adevărat, cu fructe comestibile și sănătoase, și planta numită eronat ”goji românesc” și ce puteți face pentru a vă asigura de autenticitatea producătorului de la care doriți să achiziționați fructele sau arbuștii de goji.

Plantele goji și fructele sale au parte de un succes tot mai mare pe piața din România, atât ca produs cât și ca plantă decorativă. În ultimii ani, însă, s-a adus în discuție și noțiunea că goji-ul – originar din estul Asiei – ar crește sălbatic și la noi în țară sub forma cătinei de garduri, o plantă din aceeași familie care are caracteristici similare.

Goji este denumirea atribuită fructelor arbuștilor de goji (Lycium Barbarum/Lycium Chinense), cultivate original în zonele de centru și vest ale Chinei și în Tibet. În schimb, cătina de garduri (numită și gardurarită) este o plantă asemănătoare care crește sălbatic în anumite părți din Europa și Asia de Vest, încluzând și România. Acest fapt nu oprește, însă, mulți comercianți din mediul online distribuie ambele produse sub numele generic de ”goji”, fie involuntar, fie din dorința de a induce consumatorii în eroare. Din păcate, astfel de erori ar putea avea repercursiuni directe asupra consumatorilor, deoarece există informații conform cărora fructele cătinei de garduri sunt toxice, consumate în cantități mari.

Anunț publicat pe un portal de vânzări online în care se face confuzie între goji și cătina de garduri

Confuzia între goji și cătina de garduri

Între goji (Lycium Barbarum/Chinense) și cătina de garduri(Lycium Halimifolium) există o confuzie pornită de la nivelul denumirilor științifice. Multe surse, incluzând și varianta în engleză a paginii de Wikipedia pentru goji, susțin că L. Barbarum și L. Halimifolium sunt denumiri diferite pentru același tip de arbust, în timp ce varianta în română a paginii de Wikipedia dedicate cătinei de garduri susține, simplist, că aceasta este ”cunoscută sub numele de goji”. Sfătuim cititorii să nu folosească astfel de informații, necorolate unor surse științifice, ca bază pentru o documentare serioasă, deoarece pot fi redactate sau modificate de către persoane ce nu au expertiză în domeniu.

Din păcate, situația nu este foarte clară nici în cazul lucrărilor științifice; unele lucrări notează L. Halimifolium drept sinonim pentru L. Barbarum (Hanelt, p.1781) . Mai multe sunt însă lucrările specializate de toxicologie clasifică separat cătina de garduri drept specie toxică datorită conținutului de hiosciamină ale fructului – substanță folosită în cantități mici în medicamente anticolinergice, dar care este dăunătoare organismului dacă este consumată în cantități ridicate (Dart, p.1668; Lynch, p.404).

În orice caz, există câteva diferențe notabile în ceea ce privește aspect, fruct și producție între cele două specii, fapt pentru care denumirea de ”goji românesc” atribuită cătinei de garduri nu este una precisă.

Se face confuzie între goji, numită științific Lycium Barbarum și Lycium Chinezesc, iar cel ce se aseamănă cu goji se numește Lycium Halimifolium. Fructele sunt mult mai micuțe, producția este foarte mică față de goji. Nu există goji românesc; așa s-au apucat să numească cătina de garduri, iar cineva a scris un articol eronat pe Wikipedia în care au numit-o goji. Situația este asemănătoare cu ciupercile, sunt ciuperci care seamănă izbitor, dar unele sunt pentru consum, iar altele nu sunt. Dacă se consumă Lycium Hamilifolium în cantitate mare, sunt toxice. Sunt diferențe de frunză, creștere, producție, mărimea fructului, etc.”, a explicat pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro Marius Olteanu, administrator al producătorului autorizat de goji Agro Denmar.

Diferențele principale între goji și cătina de garduri

Comparație între florile goji-ului (stânga) și cele ale cătinei de garduri (dreapta) Foto: plantegoji.ro.

Cele două plante sunt destul de similare ca aspect, ceea ce facilitează atât comercializarea cătinei sub denumirea de goji, cât și acceptarea termenului de ”goji românesc”. Agro Denmar are pe site-ul propriu – www.plantegoji.ro – un ghid util pentru a remarca diferențele dintre speciile autorizate de goji și cătina de garduri, din care aflăm următoarele:

  • Goji are frunza mai grasă și mai grea decât cătina de garduri;
  • Plantele goji au florile mai mici și mai puțin colorate decât cele ale cătinei de garduri;
  • Plantele goji produc mult mai multe fructe decât cătina de garduri;
  • Fructele de goji sunt mult mai mari decât cele ale cătinei.

Astfel, deși cătina este mai accesibilă, o plantă de goji va aduce un plus de producție în cazul în care se dorește valorificarea fructului.

Cum identifici un producător de goji autorizat

Administratorul Agro Denmar îi sfătuiește pe cei care vor să crească goji pentru consum propriu să verifice dacă vânzătorul poate face dovada autorizațiilor de producție necesare. Pentru a face diferența între comercianți autorizați de semințe/plante goji și vânzătorii amatori, de la care riscați să primiți cătină de garduri comercializată drept goji, este foarte importantă dovada deținerii unei etichete de producător autorizat.

Trebuie să se uite la un producător autorizat. Sfatul meu ar fi să nu se cumpere de la vânzători de pe OLX sau de prin alte părți care nu specifică dacă sunt autorizați sau aduc dovezi în acest sens. Un distribuitor autorizat de plante goji se poate recunoaște din emiterea facturii, din certificatul de conformitate și calitate, prin certificatul fitosanitar eliberat de instituția acreditată din România (Autoritatea Fitosanitară – n.r.), și prin eticheta obligatorie de producător, eliberată de ITCSMS (Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor – n.r.)”, a precizat administratorul Agro Denmar.

Citiți și:

Fonduri europene pentru înființarea unei plantații de goji. Singurul producător bio din România furnizează material săditor autorizat și consultanță specializată

Plantațiile de Goji în România. Mit sau o cultură cu real potențial productiv?

Înființarea unei plantații de goji certificată bio, investiție de 40.000 de euro la Brașov. Anul viitor, cultivatorul vrea să-și omologheze propriul soi de goji

Cum s-a branduit ”prima plantație de goji din România”

Cum se cultivă goji: Proprietarul celei mai mari plantaţii bio din Europa îşi povesteşte experienţa

5 Comentarii la Cum faci diferența dintre goji adevărat și cătina de gard cu fructe toxice!

  1. Din cele 2 imagini nu se vede diferenta. Din fericire eu chiar cunosc planta goji romaneasca si fructele sunt foarte aromate, am mancat. Nu sunt toxice in cantitati moderate, pasarelele mananca toata toamna, iar la o manastire Branconeni Olt frunzele se toaca la pasari. In garduri nu fructifica abundent pentru ca sunt f. dese sau nu au lumina si apa. Cred cu tarie ca pomi si arbustii de pe teritoriul tarii sunt mai buni decat cei adusi de afara ( aclimatizarea dureaza)sunt adaptati in sute de ani.

  2. Este usor sa ne dam cu parerea fara sa cunoastem subiectul. Cine lucreaza cu aceste plante isi da seama de diferente… Intradevar pana nu se realizeaza niste teste pe toate fructele indiferent ca este goji sau catina de gard nu vom sti exact ce inseamna toxic. Referitor la pierderile cultivatorilor, am retineri. Poate este chiar mai bine, respectand reteta afinelor, catinei si chiar a zmeurii ce se regasesc in flora spontana. Este loc pentru toata lumea. Cine vrea o cultura autorizata isi infiinteaza una folosind material saditor certificat, cine nu, va achizitiona fructele de la culegatori la preturi diferite in piata ca si pana acum.

  3. Sorine ai perfecta dreptate ,se induce aceasta chestie ptr ca acei comercianti de fructe gojii sa-si vanda marfa lor ,caci daca catina de gard este aceiasi planta ,acestia au cacarisit-o cu comercializarea acestor fructe !

  4. Ai dreptate Sorinel,s-ai lasam pe cei PRO occident,china ,etc.sa laude produsele lor,insa sa stie tot ROMANUL CA PAMINTUL NOSTRU E FOARTE RODITOR FATA DE SOLURILE DIN RESTUL LUMII!.Catina de gard este ECO!!!,fiinca nu esre fertilizata artificial,deci este pur NATURALA,nu TOXICA.Cine spune ca aceasta este toxica este ANTIROMAN sa plece in china cea fermecata.

  5. Va rog, incetati sa mai tot laudati fructele din mega-poluata China si sa denigrati fructele romanesti. Incetati sa mai faceti reclama vanzatorilor de vise, care urmaresc doar profitul dintr-o afacere cu butasi si fructe „exotice”!

    Spuneti ca catina de gard e toxica daca sunt consumate cantitati mari! Ce inseamna pentru voi cantitati MARI? Eu ma gandesc la vreo 500 – 1000 g / zi cand aud „cantitate mare”!

    De ce specialistii chinezi recomanda un consum maxim de DOAR 30 g goji uscate sau 150 g goji proaspete pe zi? De ce au trebuit sa ii puna o limita maxima daca gojile nu sunt toxice?!?

    Diferentele intre aceste doua plante pe care le dati aici sunt puerile acum in secolul 21, cand modificarea genetica e in floare. La orice plante vreti voi, sa stiti ca culoarea, grosimea si greutatea frunzelor, florilor si a fructelor/legumelor difera mult in functie de soi. Mai conteaza si adaptarea diferita a plantelor la diferitele conditii de mediu, sol, lumina, apa etc.

    Asiaticii si Europenii sunt tot oameni, cu toate ca nu au aceeasi fizionomie a fetei si aceleasi culori ale pielii, dar asta nu inseamna ca chinezii sunt cei mai buni oameni de pe planeta, iar românii sunt niste prapaditi, hoti si criminali!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO