POVESTE DE SUCCES! Stațiunea Lovrin țintește UN PROFIT DE UN MILION DE EURO cu SĂMÂNȚĂ 100% ROMÂNEASCĂ!

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin a găzduit în 25 mai 2017 cea de a doua ediție a Zilei Câmpului de Cercetare, eveniment de succes la care au participat sute de fermieri, membri ai lumii academice și reprezentanți ai mai multor companii de inputuri, echipamente și utilaje.

Până în 2015, Stațiunea s-a confruntat cu presiuni financiare, un management defectuos care a dus la o diminuare a bazei de cumpărători de genetică și cu pierderea din cele aproape 3.000 ha lucrate de Stațiune a aproape o treime, din care o mare parte au ajuns în mod ciudat la o firmă apropiată de fostul contabil sef al Stațiunii, personaj care în doar câțiva ani a ajuns să lucreze 700 ha de teren în zona Lovrin.

Cel mai grav, tarele tranziției au făcut să se aștearnă praful peste faima de centru regional de cercetări amplasat în inima Câmpiei de Vest, iar laboratoarele și-au redus motoarele la un minim istoric. Anul 2015 a reprezentat însă un nou start pentru Stațiunea Lovrin, în încercarea ASAS de a redresa activitatea prin instalarea unui nou management, tânăr, provenit din mediul universitar.

Pariul ASAS-ului s-a dovedit unul câștigător, Stațiunea Lovrin ajungând să scape din capcana supraviețuirii prin metoda producțiilor agricole vândute pentru consum. În doar doi ani, procentul de suprafață dedicat producției de sămânță a crescut cu 65%. Mai important e însă un alt indicator, al procentului de comercializare a semințelor produse, care a crescut dramatic din 2015 până în 2017.

Cantitatea de sămânță de porumb vândută a crescut de 25 de ori!

Astfel, cantitatea de sămânță hibrida de porumb vândută a crescut de 25 de ori în cursul unii singur an, în urma realizării unui parteneriat pe partea de distribuție cu compania Alcedo.

Pentru anul agricol 2017-2018, se estimează o cvadruplare a vânzărilor la sămânță hibridă de porumb creație proprie. La fel, la grâu, în premieră, se prefigurează un contract de preluare de către Alcedo a întregii cantități de sămânță ce ca fi produsă din soiurile Alex și Ciprian, în contextul în care în anii precedenți grâul de sămânță se vindea, din lipsă de clienți, ca grâu de consum.

Colaborări cu firme private din țară și din afară

Colaborările cu firme private sunt mult mai diversificate, o parte din sămânță mergând și la export, această varietate de surse de finanțare reprezentând un factor de securitate financiară pentru entitatea de cercetare.

În paralel cu stingerea datoriilor de 800.000 euro acumulate în trecut de Stațiune, s-a desfășurat și un prim program de achiziție de utilaje moderne, în valoare de 1,6 milioane lei. Se pare însă că acesta e doar începutul, următorul pas fiind încercarea de atragere de contracte de cercetare dinspre companii. Pentru a afla rețeta prin care Stațiunea Lovrin a reușit sa se redreseze economic și ca activitate cu valoare adăugată ridicată în numai doi ani, Agrointeligența a dialogat cu directorul Stațiunii, Marinel Horablaga și cu vicepreședintele ASAS Valeriu Tabăra, care, după ce timp de decenii a activat și inovat în colectivul de cercetare de la Lovrin, este un bun cunoscător atât al declinului, cât și al succeselor instituției de cercetare.

Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin explică pașii manageriali făcuți pentru a repune instituția pe picioare: ”În ultima perioadă Stațiunea a evoluat bine. Noi vrem să încetățenim evenimente precum Zilele Câmpului de Cercetare, pentru că suntem instituție de cercetare. Această zi e la a doua ediție. Am avut-o și anul trecut. Din păcate n-a fost și mai înainte. Vrem să avem și parteneri dintre firmele private, în general dintre multinaționale, inclusiv cele care pe anumite segmente ne concurează pe noi. Scopul nostru eu așa îl văd, ca stațiune de cercetare a statului român, ca o punte între fermierul român și firmele producătoare de inputuri, de material săditor, semințe șamd. Încercăm să ne creăm și noi o imagine ca și instituție din domeniul cercetării, pentru ca fermierul să câștige încrederea în noi, încredere pe care n-o mai prea avea în ultimul timp. Mulți fermieri credeau că Stațiunea s-a închis. Au fost oameni care în primăvara asta au venit să cumpere, spre exemplu, sămânță de porumb și mi-au spus: «Domne, dar mai existați? Că știam că de 5 ani sunteți închiși, că n-ați mai avut hibrizi de porumb Andreea, n-ați mai avut Lovrin HS 400». Aceștia sunt doi hibrizi pe care cultivatorii îl cumpărau în trecut, dar care în ultimii ani a suferit un declin accentuat în vânzări. În 2015, când am venit la conducerea Stațiunii de Cercetare Lovrin, la porumb s-au vândut doar 400 kg de sămânță, deși aveam 15 ha semănate și acelea semănate la insistențele mele. Colegii mei vroiau să renunțe, pe motiv că nu se mai vinde. Anul acesta, urmare a contractelor de distribuție încheiate, am vândut 10 tone de sămânță. Toată sămânța pe care am avut-o. Dacă aveam mai multă, am fi vândut-o și pe aceea, datorită cererii. În anii anteriori sămânța de porumb nu s-a vândut pentru că nu se știa. N-am avut cu cine. Anul acesta am câștigat cât de cât încrederea celor de la Alcedo și ei au distribuit aproape toată sămânța prin fitofarmacii și pe unde mai distribuie ei. Pentru producția semănată de Stațiune în 2017, pentru ce se va semăna de către fermieri anul viitor, deja am primit o ofertă certă din partea Alcedo, ca să cumpere toată sămânța pe care o vom produce. Avem semănate 15 ha de lot semincer de Andreea și 15 ha de Lovrin HS 400, pe care o să încercăm să punem și sistem de irigare prin picurare, fiindcă vrem să avem producție acolo. Selectată și certificată vor fi undeva la 2 t/ha de sămânță, ori 10 ha, câte rămân din plantele mamă, o să avem undeva la 20 t pe fiecare hibrid, ceea ce înseamnă că evoluăm foarte bine, dacă vom reuși să creștem de la 10 la 40 t într-un an. La grâu, în anul când am venit eu la Stațiune deși erau 1000 ha semănate cu grâu semincer, s-a vândut doar producția de pe 100 ha ca și sămânță. Acum avem o propunere venită tot din partea Alcedo, să vindem către ei toată sămânța de grâu pe care o producem din cele două soiuri consacrate de grâu, Alex și Ciprian, dar și toată sămânța de ovăz de toamnă și ovăz de primăvară, Sorin și Lovrin”.

Directorul Horablaga încearcă să extindă contractele SCDA Lovrin cu o gamă cât mai variată de companii, pe specii variate: ”Mai avem semănat orz Artemis, care deși nu e creația noastră, e tot din rețeaua ASAS-ului, de la Fundulea, avem soia Felix de la Stațiunea Turda, mazărea Vedea de la Teleorman și lucerna de la Fundulea. Pe acestea le multiplicăm, însă cel puțin pentru lucerna de la Fundulea am primit sămânța amelioratorului și o să o ducem noi până la C1 pentru vânzare. Mai avem și muștar. E tot un soi românesc, Alex, de la ITC, creat de echipa domnului Gheorghe Nedelcu, care merge foarte bine. Avem, de exemplu, 100 ha de Dactilis, sau golomățul, cum e cunoscut în limbaj popular, o specie de plantă furajeră, cultivată tot ca lot semincer, a cărei întreagă producție e deja contractată în avans, pentru a fi exportată în Italia. E vorba de un soi de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști de la Brașov. De asemenea avem cultivate 100 de ha pentru sămânță dintr-o altă plantă furajeră, Festuca Arundinacea, tot făcută de Brașov, care la fel, e contractată în procent de 100% de companii din Italia. Eu cu firmele acestea din Italia am o colaborare mai veche, stabilită în cadrul activității mele la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Timișoara. Acolo, la Universitate, eu le mențin puritatea genetică la 15 soiuri de plante furajere originare din Italia. Cele două soiuri pe care le cultivăm la Lovrin le-au găsit de fapt italienii. Mergând împreună cu ei la Brașov, cercetătorii români le-au prezentat soiurile pe care le-au găsit ei. Companiile italiene au văzut că Festuca Arundinacea de la Brașov arată mai bine decât Festuca lor italiană, așa că au preferat să contracteze soiul de la ICDP Brașov și să plătească redevență la Brașov, decât să-și multiplice propriul soi. Motivul e fiindcă se vinde mai bine. Compania italiană la care fac referire are în portofoliu atât propriile soiuri, cât și soiuri cumpărate și se ocupă cu vânzarea de sămânță de amestecuri de plante furajere pentru fermieri. Vinde sămânța în Italia, în special în partea de sud a țării, unde zootehnia e mai dezvoltată, dar au agenți de vânzări și pe partea de Magreb, în Franța, Ungaria etc. Anul trecut aceeași companie din Italia a cumpărat ovăzul nostru de toamnă, Sorin, soi rezistent la îngheț, la care s-a lucrat mult, care a fost reomologat în urmă cu 2 ani de zi”.

Privind în ansamblu evoluția SCDA Lovrin în ultimul an, aceasta ar putea fi rezumată astfel: ”Față de anul trecut, când loturile semincere declarate reprezentau undeva la 50% din totalul suprafeței pe care Stațiunea Lovrin o lucrează, în 2017, din totalul celor 2114 ha, mai avem doar 450 ha de porumb și floare care sunt pentru consum. În rest, totul este pentru lot semincer. Cele 450 ha de consum au rămas doar din motiv că la acest moment nu avem cum altcumva să facem asolamentul. Dacă vom putea să dezvoltăm și partea de producere de sămânță la cânepă, cu certitudine că vom elimina din producția de consum una din aceste două culturi: porumb sau floarea soarelui. La acest moment am ajuns ca 75% din suprafață să fie ocupată de loturi semincere, însă scopul meu e să ajungem ca 80-90% din terenurile Stațiunii să fie dedicate producției de sămânță”, ne-a declarat Marinel Horablaga.

Însă misiunea de viitor a Stațiunii, în viziunea șefului ei, este să reînvie cercetarea și să atragă în laboratoarele sale finanțare dinspre economia privată: ”Scopul Stațiunii e să fie neutră. Deschiderea noastră, ca unitate de cercetare, către companiile private vine cu avantaje pentru noi. Cu ajutorul companiilor am putut să organizăm Ziua Câmpului de Cercetare, care ne ajută să ne construim notorietatea în rândul fermierilor și a posibililor parteneri. Noi suntem Stațiune de Cercetare. Eu vreau ca laboratoarele noastre să ajungă să se autosusțină din prestări servicii de cercetare. De exemplu să vină firma X, care să plătească un test Stațiunii Lovrin, doar pe principiul că știe că suntem profesioniști și suntem imparțiali. Noi putem testa orice hibrid și orice soi. Avem câmpuri de cercetare și suntem deschiși la contracte. Deși pe anumite segmente unele din companiile private pot fi priviți ca și concurenți ai Stațiunii, în clipa de față nu prea avem ce pierde, ci doar câștiga dacă lucrăm cu mediul privat. Pierzi dacă privești din perspectiva că o mare companie ți-a acaparat piața unde tu vindeai proprii hibrizi de porumb, dar poți să câștigi dacă colaborezi cu ei ca și instituție de cercetare, nu neapărat ca și producător de sămânță. Scopul Stațiunii Lovrin nu e să fie doar producător de sămânță, ci mai ales să genereze rezultate valoroase în cercetare. Aceste soiuri și hibrizi noi îi producem comercial în ideea de a ne autofinanța. Înainte vreme, acesta a fost modelul de finanțare, ba chiar, în momentele cele mai de jos ale Stațiunii, s-a ajuns ca finanțarea să se facă din vânzarea recoltei ca producție de consum, nici măcar ca sămânță. Însă eu vreau ca sursa de finanțare principală a laboratoarelor noastre să fie din prestări servicii de cercetare și doar o fracție din venituri să fie reprezentată de veniturile generate de dezvoltarea propriilor noastre creații: hibrizi și soiuri. Un alt avantaj al relațiilor Stațiunii noastre cu companiile private e că distribuitorii ne distribuie propria sămânță. Noi nu avem un aparat propriu de vânzări, nu avem expertiza să ne vindem și nu acesta trebuie să fie scopul nostru. Și e și greu. Nu poți să vinzi pe piață doar două soiuri și trei hibrizi. Cei care sunt distribuitori vând de la mai mulți și atunci au un sistem de promovare mult mai bine pus la punct, iar pe mine, pentru a avea succes în vânzarea de sămânță, poate m-ar costa mai mult promovarea decât ce câștig din vânzare. De aceea prefer ca partea de sămânță să o distribui cu distribuitorii, pentru a mă putea focaliza pe partea de cercetare-dezvoltare”.

Dată fiind evoluția pozitivă a tuturor indicatorilor entității de cercetare, directorul Marinel Horablaga speră, în condițiile în care nu vor apărea surprize neprevăzute de natură climatică și de evoluție a prețurilor, la un profit, în premieră, de 1 milion de euro, pentru SCDA Lovrin.

Vicepreședintele ASAS, Valeriu Tabără, a declarat în premieră pentru Agrointeligența că în dialogurile purtate la nivel de ASAS, dar și împreună cu directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga și în boardul de conducere al Stațiunii, se vizează transformarea acesteia într-un centru regional de cercetare, care să genereze soluții cu adresabilitate și în state precum Serbia și Ungaria.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*