ANALIZĂ via BRUXELLES: Ce se întâmplă cu SUBVENȚIILE AGRICOLE DUPĂ 2020

Una dintre dilemele majore ale agriculturii europene este modul în care se vor acorda plățile directe după 2020, adică prin noua Politică Agricolă Comună. Odată cu finalizarea celei mai mari consultări publice pe această temă, cu peste 320.000 de poziții înregistrate, la Bruxelles se lucrează de zor. Va fi pe data de 7 iulie când Comisia Europeană va prezenta, oficial, primul set de reguli în baza cărora vor fi alocate bugetele pentru plăți directe și pentru programele naționale de dezvoltare rurală.

În perioada 7-9 iunie, am participat la o vizită de studiu organizată pentru jurnaliștii din presa agricolă din Uniunea Europeană, o deplasare organizată de Direcția Generală DG AGRI. Agricultură și Dezvoltare rurală, prin departamentul său pentru presă și comunicare externă. Am avut prilejul, la Bruxelles, să aflăm direct de la reprezentanții oficiali care este stadiul în care se află la acest moment elaborarea noii Politici Agricole Comune și în ce măsură mai pot fermierii să contribuie la șlefuirea acesteia. Prezentările și dialogul cu reprezentanți ai DG AGRI, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au fost relaxate, însă nu au putut ascunde sentimentul că la acest moment, motoarele încep să se tureze pentru că evenimentele care vor preceda implementarea noii PAC (ieșirea Regatului Marii Britanii din UE, un nou buget, alegerile pentru o nouă componență a Parlamentului European etc.) impun o strategie către performanță și în care banii alocați agriculturii să fie justificați la centimă.

Politică Agricolă Comună nu doar pentru fermieri

Unul dintre cele mai importante aspecte legate de noul PAC va fi acela că ea va avea în vedere faptul că sectorul agricol nu mai privește doar fermierii, pe cei care activează în sectorul agricol, persoane al cărui procent din populație este mic în multe state vestice (aici România a fost dată ca un contra-exemplu, la Bruxelles vorbindu-se de un procent de 30% din populație implicată în sectorul agricol. Procent pe care nu am ezitat să îl plusez pentru că pe lângă cei care lucrează pământul avem companiile din domeniu, instituțiile statului – agențiile de plăți, partea de cercetare, partea de învățământ și toți beneficiarii indirecți ai muncii pământului – familia extinsă a fermierului). În noul exercițiu financiar, agricultura și politicile agricole vor fi văzute ca având un impact asupra întregii populații UE care, direct sau indirect, intră în contact cu acest sector. Adică nu doar fermierii, ci și consumatorii. Și, astfel, prioritățile trebuie adaptate.

Simplificare și modernizare. Simplu, dar complicat

Simplificarea și modernizarea PAC sunt prioritățile CE, care consideră că este nevoie de o reflecție critică cu privire la ce funcționează și ce nu, cum se poate adapta sectorul agricol noilor provocări. Nu va fi neglijat nici un aspect legat de evoluția tehnologică, toate instrumentele aflate la dispoziție urmând să fie activate pentru gestionarea agriculturii. Vorbim despre sateliți, despre soluțiile pentru agricultura de precizie – GPS.

Pe de altă parte, la Bruxelles se subliniază nevoia unei deschideri mai mari, așa că se impune o modificare de logică ce va fi reflectată în setul de 10 reguli pe care Comisia Europeană le va pune pe masa negocierilor pentru noul buget în agricultură.

Subvenții plătite în funcție de ”dinamica rezultatelor”

Și, totuși, ce se știe la acest moment despre modul în care se va schimba acordarea plăților directe, a subvențiilor. Specialiștii vorbesc despre dinamica rezultatelor. Nu mai vorbim despre plăți efectuate, apoi acele simple verificări în ferme pe condiții punctuale, bifate rapoartele de control și apoi virarea banilor. Nu, se va vor acorda subvenții în vederea obținerii unor rezultate mai bune, a performanțelor. Banii europeni vor fi acordați în schimbul realizării unor obiective, însă la acest moment o chestiune în discuție este reprezentată de modul în care se va acționa dacă acel obiectiv nu este atins. Avem, astfel, încă mult de lucru pentru a ajunge la o formă finală cu privire la modul în care vor fi acordate plățile directe după 2020.

Populismul politic – risc pentru bugetul UE?

În privința sumelor ce vor fi alocate – aici e mare problemă. Odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, se pierde un contributor net la bugetul comunitar. Nu se știe încă modul în care va fi gestionată situația – dacă bugetele alocate vor scădea sau dacă se va opta pentru o creștere a contribuției statelor membre astfel încât să fie păstrat nivelul de finanțare. În ceea ce privește sectorul agricol, mobilizarea este pentru păstrarea bugetului la nivelul la care este acum. Situația va fi complicată și contextul politic va pune probleme. Vom avea alegerile europarlamentare în 2019 când trebuie aprobat și bugetul pentru viitorul exercițiu financiar. Mulți dintre actualii europarlamentari vor candida pentru un nou mandat și cu siguranță vor dori să aibă la activ rezultate pozitive când se prezintă în fața alegătorilor. Va fi o provocare pentru a pune în balanță perioada electorală cu luarea unor decizii cumpătate.

În final, partea bună a lucrurilor este că suntem abia în 2017. Adică mai avem timp pentru a găsi cel mai bun răspuns la problemele pe care le avem în privința PAC 2020. Deciziile importante nu au fost luate și mai avem timp ca țară, România, să ne facem auziți. Sigur, cam greu fără o reprezentare a fermierilor la masa deciziilor, fără poziții oficiale exprimate ferm la Bruxelles. Și, totuși, poate că pentru prima dată, soarta ne surâde: în 2019, adică atunci când lucrurile vor fi oficializate, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Depinde de noi dacă acest lucru va fi o oportunitate fructificată sau o șansă ratată.

Agrointeligența mulțumește echipei de la Departamentul pentru Presă al DG AGRI pentru invitație și pentru oportunitatea de a intra în legătură directă cu responsabilii pentru comunicare din cadrul instituțiilor implicate în luarea deciziilor ce vizează sectorul agricol la nivel european. Mulțumirile merg în special către doamnele Cornelia Smet (da, româncă de-a noastră!) și Monika Sikorska, cele care ne-au fost mai mult decât gazde, ajutându-ne să înțelegem mai bine sistemul de lucru, adică modul în care ”se învârt rotițele” legislației europene cu impact asupra sectorului agricol românesc. Vom reveni cu articole și informații din fermele pe care le-am vizitat în Belgia și Olanda!

4 Comentarii la ANALIZĂ via BRUXELLES: Ce se întâmplă cu SUBVENȚIILE AGRICOLE DUPĂ 2020

  1. iar daca se vor acorda subventii sa se faca in produse nu in bani sau orice ajutor ptr agricultura sa fie in produse ingrasaminte seminte cupoane ptr motorina sau in utilaje sau etc dar nu bani

  2. Subventii in agricultura vor fi atitta timp cit exista oameni pe pamint .Ca se vor numi altfel , ca se vor acorda altfel , ca vor avea un anumit cuantum , ca vor fi in continuare de la UE ,etc, subventiile vor exista.
    Problema noastra este ca nu avem la masa deciziilor europene fermierii , orice alte ocupatii dar nu fermierii, asa ca nu va fi o surpriza ca vom rata oportunitatea din nou chiar avind presedintia CE .
    Precis , va face PSD-ul ceva in sensul acesta , devenind imposibil de aplicat, cum este aceasta „biblie hazlie „actualul program de guvernare .

  3. Avand in vedere „calitatile” celor care ne reprezinta la Bruxelles , ma indoiesc ca vor veni vremuri bune pentru noi . Presedintia UE va fi pentru noi inca un prilej de a ne impusca singuri in picior , ca deobicei .

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*