CUM se poate FERTILIZA CU AZOT PESTE LIMITA DE 170 kg/ha fără a avea PROBLEME CU APIA!

Limitele impuse pentru fertilizarea cu azot pun bețe în roate fermierilor care se plâng că nu poți uniformiza hrănirea culturilor cât timp fiecare fermă aplică o tehnologie diferită, iar solurile sunt și ele diferențiate. Prof. dr. Mihai Dumitru – Directorul Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, le explică fermierilor care este procedura pe care trebuie să o urmeze pentru a fertiliza cu cantitatea necesară de azot terenurile pe care le exploatează an de an.

S-a făcut observația că nu se poate aplica mai mult de 170 kg de azot/ ha (cantitate valabilă pentru fertilizarea cu gunoi de grajd a tuturor culturilor agricole – n.r.). Să știți că se poate aplica oricât vă reiese dintr-un studiu agrochimic corect făcut. Din păcate, sunt foarte puțini cei care își fac studiile agrochimice și extrem de puțini cei care fac studii agrochimice corecte”, le-a spus profesorul Dumitru fermierilor prezenți la Ziua Câmpului în Insula Mare a Brăilei.

Realizați-vă studiile agrochimice corecte, pentru că în felul acesta puteți să recomandați dozele de îngrășăminte, dar și structura îngrășămintelor, astfel încât să corespundă cât mai bine”, a fost sfatul specialistului în pedologie.

Prof. dr. Mihai Dumitru a lăudat fertilizarea făcută în Insula Mare a Brăilei care, la azot, a trecut mai ales la fertilizarea lichidă, iar îngrășămintele se administrează fracționar.

Pentru a respecta normele europene, doar de 170 litri/ha, trebuiesc, nu numai pentru a respecta această normă, ci pentru a scădea această normă, se poate face dacă fracționăm norma de azot. Și norma de azot o administrăm în mod deosebit la cerealele păioase, dar și la porumb și celelalte plante prășitoare, o administrăm fracționat și anume în funcție de momentul critic. Critic este germinare, răsărire și înfrățire. Critic este momentul, la grâu de exemplu, formarea fraților fertili, critic este momentul când se formează spicul, alungirea spicului, critic este momentul când se stabilesc câte boabe sunt fertile într-un spic, critic este momentul când se formează MMB-ul și proteina în grâu. Deci de atâtea ori ar trebui să dăm azot. Deci împărțim doza noastră de azot și o dăm așa. Sigur, o să ziceți: „Bun, dar cum dăm? Dacă ne plouă?” Nu, dacă vom folosim îngrășăminte lichide, lucrurile se vor ușura foarte mult. Tehnologia noastră este de utilizare a îngrășământului lichid. Aici, într-adevăr, trebuiesc ceva investiții, dar dacă aveți mașini de erbicidat autopropulsate, sigur că ele au și echipament de administrare a îngrășămintelor”, a explicat ing. Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost – Insula Mare a Brăilei, unde se exploatează peste 57.000 de hectare de teren.

O atenție deosebită este acordată de ing. Buzdugan și fosforului la care studiile au arătat că trebuie o nouă strategie din cauza solurilor calcaroase din exploatație.

Cu toții am învățat că fosforul se dă în toamnă, cât mai devreme și, dacă se poate, la adâncimea radiculă, la adâncimea rădăcinii. Și noi am crezut treaba asta și am avut și o mașină în care am investit foarte mult și pe care azi nu o mai folosim. De ce? Pentru că ne-am făcut un laborator de pedologie și agrochimie și am început să facem determinări, să vedem ce se întâmplă cu fosforul în pământ. Și am constatat că fosforul dat imediat după recoltarea plantei premergătoare, să zicem după grâu, dat în vară, doar 20% mai era bun de consum în primăvară, de exemplu, de către porumb. De ce? Pentru că solurile noastre, cei care v-ați uitat pe jos, ați văzut că sunt foarte bogate în calciu, sunt pline de cochilii de scoici, de melci, deci pH-ul aici este de multe ori peste 8, ceea ce face ca introdus fosforul în câmp, devine partea de fosfor monocalcic, care combinându-se cu un cation de calciu, devine dicalcic și acesta mai e cum mai e, solubil, accesibil plantelor. Și imediat reacția continuă și devine o formă tricalcică, care devine insolubilă și fosforul stă lângă plantă și planta nu îl poate consuma. De aceea vă recomand să administrați fosforul odată cu semănatul și mașina pe care dumneavoastră ați văzut-o și pe care am prezentat-o răspunde acestui deziderat, administrează fosforul pe două niveluri, și lângă sămânță și în profunzime”, a explicat ing. Buzdugan.

Și totuși, în ciuda inovațiilor aduse în fertilizarea din Insula Mare a Brăilei, profesorul Mihai Dumitru a găsit și un element la care se mai pot aduce îmbunătățiri. ”Ceea ce cred că lipsește la ora actuală, singurul lucru pe care nu l-am observat, este aplicarea de microelemente. În rest, sistemul este foarte bine condus. Rugămintea mea către toți fermierii ar fi să executați studiile agrochimice, dacă vreți să aveți recomandările corecte”, a încheiat prof. dr. Mihai Dumitru.

Vă reamintim că normele de bune practici incluse în Ghidul Fermierilor îi obligă pe producătorii agricoli să respecte anumite limite la fertilizarea cu azot pe parcursul unui an. Aceste limite sunt valabile și pot aduce sancțiuni la nerespectare doar dacă fermierii nu au efectuate studii pedologice în urma cărora să se poată realiza o schemă de fertilizarea adaptată condițiilor din sol.

Citiți și:

FERTILIZAREA CU AZOT în 2017: Care sunt LIMITELE ADMISE pentru fiecare cultură agricolă

NOILE REGULI pentru FERTILIZAREA CU AZOT și GUNOI DE GRAJD A CULTURILOR AGRICOLE!

Timac Agro România: Fertilizarea cu azot și sulf în cultura de grâu și rapiță

Formulă de calcul pentru aplicarea azotului: Când și cum se face fertilizarea cu costuri minime a porumbului aflat în perioada de vegetație

 

1 Comentariu la CUM se poate FERTILIZA CU AZOT PESTE LIMITA DE 170 kg/ha fără a avea PROBLEME CU APIA!

  1. La noi conduce prosti de la apia suntem ultimi oameni din uniune multe lucruri se fac ca asa doreste cineva care nici habar nare de agricultura s-au este platit sa bage bete in roate

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO