Cum a reușit CONSTANTIN ANGHEL să transforme ruinele unui CAP COMUNIST într-o COOPERATIVĂ CU PROFIT!

Într-un peisaj agricol în care conceptul de cooperativă se diluează în legislația confuză, un model de succes rezistă pe locul unui fost CAP căruia nici măcar localnicii nu-i dădeau la început vreo șansă. Constantin Anghel de la Agrozootehnica Independența – Călărași își aduce aminte de prima sa vizită în afara țării și este mândru că astăzi, ceea ce au străinii pe ogoare avem și noi acasă – și utilaje, și producții. Mai puțin prețuri, deci valorificarea recoltelor la nivelul celor din Occident.

L-am vizitat pe fermierul Constantin Anghel la ferma Agrozootehnica Independența din comuna Independența, județul Călărași. Societatea pe care o conduce din calitatea de președinte a fost înființată în 21 septembrie 1991 conform Legii 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Și a reușit să treacă cu bine de toate valurile tranziției cărora le-au căzut victimă multe dintre primele forme ale asocierii din agricultura românească de după Revoluție.

Peste 2.100 de hectare date la asociație

Noi suntem o cooperativă. Acum când se fac legi pentru cooperative, pe mine mă pufnește râsul, pentru că pe Legea numărul 36 era un fel de cooperativă. Deci societatea agricolă care s-a desprins din fostul CAP și oamenii au venit cu pământul la societatea agricolă, deși au fost îndrumați de mine la vremea respectivă să se redreseze, să se ducă către SMA, pentru că secțiunea de mașini agricole avea toată dotarea necesară, iar noi nu aveam la vremea respectivă mai nimic. Totuși, oamenii au ales să vină către societatea agricolă și așa s-a făcut ca noi să avem astăzi 2.127 de hectare și 793 de membri asociați. Valoare bunurilor pe patrimoniu pe care societatea le deține depășește aproape 5 milioane de euro – suntem una dintre societățile agricole în care membrii asociației, în afară că au pământ, au și părți sociale”, ne-a explicat președintele Agrozootehnica Independența, Constantin Anghel.

Se plătește 1.300 de lei pe hectar și încă 100 de lei profit din societate

Ca parte în forma asociativă, fiecare deținător de teren agricol a reușit să își sporească valoarea proprietății. ”În momentul în care el decide că pleacă cu pământul, că-l vinde, că nu mai vrea să stea, că și-l lucrează singur, el primește și părți sociale în societate, părți sociale care sunt în medie 70-80 milioane de lei vechi pe hectar. Deci o persoană care deține 5-6 hectare, are și 350 milioane de lei vechi. Este un lucru bun: atunci când ai plecat din societate sau vrei să-ți vinzi terenul tu primești și niște drepturi, pe care în alte societăți nu le primești. Noi an de an stabilim în cadrul Adunării Generale care sunt cotele pe care le dăm noi, cât atribuim membrilor asociației. Deci anul acesta am ajuns la 1.300 kg pe hectar plus 100 de lei pe care i-a primit proprietarul pentru fiecare hectar adus în societate, ca și parte la profitul aprobat în Adunarea Generală. O astfel de organizare îi face pe oameni să fie mulțumiți de ce face societatea. Plus că societatea, cooperativa, cum îi spuneți dumneavoastră, mai are și părți din acestea sociale – ajută, dă ajutor de înmormântare, dă paie în mod gratuit dacă vor cetățenii. Dacă omul vrea porumb, îi dăm porumb, dacă vrea grâu, îi dăm grâu, dacă vrea mazăre, îi dăm mazăre, dacă vrea orz, îi dăm orz. El poate să-și aleagă orice de aceeași valoare ce îi revine pentru pământul din asociație”, vorbește Constantin Anghel despre cum funcționează lucrurile în cadrul formei de asociere din Independența, județul Călărași.

Preț de 7 lei pentru kilogramul de grâu la arendă

Un alt element important pentru cooperativa condusă de Constantin Anghel este și grija ca oamenii să nu renunțe la terenurile agricole pe care le au. Este o misiune dificilă în contextul în care județul Călărași este unul unde prețurile pe hectar au crescut enorm, iar străinii vin mereu cu oferte aproape de nerefuzat.

În ultimii ani, deși prețul la grâu a fost mai mic de 6,50 lei pe kilogram, spre exemplu anul trecut a fost 0,6 lei/kg, noi am dat oamenilor 7 lei/kg, tocmai ca ei să fie mulțumiți, să poată, ne gândim noi, să nu își vândă pământul. Deci ne dorim acest lucru, ca ei să-și păstreze pământul, care e o sursă de venit”, ne-a vorbit președintele Agrozootehnica despre preocuparea ca terenurile să rămână în proprietatea oamenilor locului.

Contribuții de milioane de euro achitate către statul român

Constantin Anghel și-ar dori însă ca forma asociativă de la Independența să nu mai fie cadă victima tuturor politicilor fiscale care îi pun bețe în roate. „Despre legislație aș avea multe lucruri de spus, de criticat, pentru că nu s-a făcut nimic pentru Legea nr. 36/1991. Ea nu a fost amendată mai deloc, a rămas așa cum a apărut atunci după Revoluție. E mare păcat să fie așa o atmosferă de instabilitate, să nu știi încotro te duci, să nu știi ceea ce faci. În momentul în care sunt de plătit taxe și impozite, suntem asimilați la societăți comerciale, însă în momentul în care e vorba de drepturi, nu mai suntem asimilați societăților comerciale și avem regim special. Eu zic că e o mare discriminare între noi. Adică de multe ori – și e o problemă acum pe multe societăți agricole, noi suntem unii care ne-am plătit toate dările, dar la care se încearcă să se impoziteze din urmă de parcă s-ar vrea demolarea. Dar dacă vor să termine, să ruineze, să se lichideze, să folosesc termenul de la CAP-uri, e bine să se spună, să știm încotro ne îndreptăm, pentru că avem utilaje agricole în care s-au investit foarte mulți bani și e greu și avem 45 de salariați, mai avem încă 25 de zilieri. Suntem o societate agricolă ca multe altele în agricultură, care în ultimii 5 ani a dat aproape 4 milioane de euro la bugetul de stat”, vorbește cu apăsare fermierul Constantin Anghel.

Experiență transformată în proiect de lege

În ultimii ani, Constantin Anghel nu a stat cu mâinile în sân. Nu doar că a fost primul gospodar din Independența, comună pe care a păstorit-o ca primar, dar a încercat să lupte și cu legislația națională. De fapt nu să lupte, ci să vină cu soluții menite să ușureze viața agricultorului: „Am încercat acum doi ani cu domnul deputat Iliuță (Vasile Iliuță, n.r.). I-am pus pe hârtie o modificare, în care ele să se transforme în societăți pe acțiuni, să se poată regla această activitate. Ea s-a transformat în proiect. E în lucru acum, nu știu dacă legea a ieșit la promulgare. E o soluție care să poată să creeze stabilitate. Trebuie să creeze stabilitate și să nu se fărâme, mai ales că este o societate comercială. Văd că se bagă bani cu putere să se facă tot felul de societăți, fermele să devină firme comerciale. Păi noi suntem firmă comercială, că vindem numai la terți. Ne pare rău că folosim o cantitate mică pentru consumul propriu la animale, dar noi am vrea să consumăm mai mult”.

În cooperativa Agrozootehnica Independența, pământul produce și pentru ferma de animale, o parte din recoltă fiind astfel valorificată prin zootehnie. De aceea preocuparea lui Constantin Anghel este ca toate producțiile obținute să fie de cea mai bună calitate. „Suntem într-o solă de orz, care are 78 de hectare, soiul este Henriette. Sunt mulțumit deocamdată, deși e o vorbă în bătrâni, încă este iarba verde. Nu ești sigur de o producție dintr-o solă decât atunci când ți-ai încasat banii. A spus-o un bătrân și o țin minte, de când am înființat societatea, din 1991 (…) Având în vedere că noi avem și o fermă de vaci, totdeauna fac comparații. La anumite producții, dacă nu intervii cu subtilități, nu poți să obții producții mari. Sporul de producție este mic dacă nu ești foarte atent. Atunci dăm o foarte mare atenție îngrășământului foliar. Folosim de câțiva ani”, vorbește fermierul despre secretul său tehnologic pentru recolte premium.

De peste trei ani, Constantin Anghel este fidel fertilizării foliare cu Plonvit de la Agricover, un produs despre care spune că îl ajută să aibă producții bune la toate culturile agricole.

Colaborează cu Agricover pentru achiziția de inputuri, finanțare și valorificarea recoltei

Constantin Anghel face parte din Clubul Fermierilor Agricover, companie cu care lucrează atât pe partea de inputuri, cât și pentru finanțare și chiar valorificarea producției.

Lucrăm foarte bine, prețurile bune cu discount-uri extraordinar de bune, oameni foarte serioși și acum 4 ani când am început. (…) Eu sunt un om care am o regulă – aceea de a plăti o factură cu două săptămâni înainte de termen pentru că eu am mai înțeles un lucru – dacă noi nu suntem serioși cu Agricover și dacă noi nu plătim și îl îngenunchem, ne îngenunchem pe noi înșine. Iar Agricover are soluții pentru fermieri. Are soluții – nu te mai duci la bancă, unde trebuie să te duci cu dosar atât de mare, unde suma pe care o ceri este de 10 miliarde și nu se întâlnește comitetul al unei bănci, pentru că e plecat președintele și nimeni nu ia o hotărâre. La Agricover hotărârile se iau foarte rapid și nu duci atâtea documente. Plus de asta, la bancă toate garanțiile tale trebuie să fie notificate la notariat și alea costă bani. Aici nu te costă nimic. Un singur lucru trebuie să ai în minte clar: scadența datoriilor. Iar eu mi le plătesc la timp”, vorbește Constantin Anghel despre relația pe finanțare pe care o are cu Agricover. O companie pe care o laudă de fiecare dată când are ocazia: ”Au foarte multă flexibilitate. Poate că sunt cel mai aproape de fermieri. Ei încearcă să ne ajute și chiar dacă ar fi probleme, vin alături de tine să găsim soluții împreună. Dar noi ne străduim să meargă treaba, ne ajută și Dumnezeu și facem producții. În clubul Agricover eu zic să suntem fermieri serioși. De fapt, toți lucrează cu Agricover”, apreciază fermierul de la Agrozootehnica Independența.

Ținta la păioase – recoltă de minim 8 tone la hectar

Urmărim calitatea. Dacă vreți proteină, pentru că o parte din orzul pe care dumneavoastră îl vedeți acum, atunci când este recoltat intră în hrănirea vacilor cu lapte și acolo ne trebuie furaje foarte bune, cu proteină foarte bună pentru ca și acolo să putem să obținem producții foarte mari de lapte. Este foarte important pentru noi să reglăm cantitatea de orz pe care o obținem la hectar, producția, având în vedere variația prețurilor. Totdeauna variația prețurilor este foarte mică. Atunci ce faci? Nu poți să câștigi decât din sporul de producție. Și atunci, pentru noi, un spor de producție, o producție care să ne mulțumească ar fi cam de 8 tone”, ne mai explică agricultorul în mijlocul lanului de orz pe care noi am apucat să îl vedem încă verde.

Chioșc de legume și dozator cu lapte direct de la fermă

Pe lângă ferma vegetală și cea de vaci, cooperativa are în localitate și un chioșc de legume, dar și un dozator de lapte, unde localnicii pot achiziționa produse de înaltă calitate la costul de producție: „Noi avem în localitate și un chioșc de desfacere a unei părți din producția de legume, chioșc unde vindem legume de la cartofi, ceapă, roșii, ardei. Avem și un dozator de lapte. Vindem laptele cu 2,5 lei litrul, lapte care are 3-4% grăsime și 3-6% proteină. Și legumele le vindem tot la costul de producție. Adică jumătate din prețul din piață sau mai puțin de jumătate din prețul de piață și într-adevăr vindem legume adevărate. Legume din acelea de care mănânci și jinduiești după ele, să mai mănânci și a doua oară”, este mândru cel care conduce de ani buni Agrozootehnica Independența.

Mulțumirea unui om care a își aduce aminte cum a pornit totul

În ciuda tuturor greutăților unui an agricol, stând de vorbă cu Constantin Anghel simți mulțumirea unui om care se mândrește cu munca pe care o face. Și nu este deloc o muncă ușoară. Iar mulțumirea lui este una autentică pentru că președintele Agrozootehnica Independența este un om care păstrează vie în minte imagine începuturilor.

Îmi pare rău că nu am reușit să filmez de la început, pentru că CAP-ul Independența era penultimul din 129. În 1994 am fost în Germania și când am văzut solele curate, de grâu, de orz, mă durea capul, eram bolnav când le știam pe ale noastre cât sunt de îmburuienate, cât sunt de pipernicite, de amărâte, de neuniforme. Acum, asta e mulțumirea, e o plăcere când vezi peste tot o frumusețe – sole curate, sole dezvoltate, ca în Occident. Îmi ziceam atunci: Doamne, nu-i ajungem. Și uite că i-am ajuns. Să ne ajute Dumnezeu și să rămânem, să nu se destrame UE, pentru că cine ne mai dă subvenții? Pentru că ajutoarele pentru agricultură poți să le dai dacă ești un stat puternic industrializat. Cum noi am dezindustrializat tot… Și asta este satisfacția, când vezi că într-adevăr pământurile astea despre care spuneam că nu dau 7.000 (kg/ha – n.r.), dau, nu dau 9.000 (kg/ha – n.r.) de grâu, dau nu dau 14.000 (kg/ha – n.r.) de porumb, dau, nu dau 4.000 (kg/ha – n.r.) de floarea-soarelui, dau, nu dau 5.000 (kg/ha – n.r.) de rapiță, dau!”, a precizat fermierul.

Și, totuși, ceva încă ne lipsește…

Constantin Anghel a încheiat întâlnirea noastră prin atingerea unui alt punct sensibil: valorificarea la un preț care să acopere costul de producție. „Toată lumea zice: să creăm valoare adăugată. Dacă mâine, prin absurd, închidem ochii și toate comunele din județul Călărași ar face câte o moară, aș vrea să văd unde vindem făina dacă undeva nu este centralizată, să poți da această făină spre export. Să știți că nu mai este grea tehnologia. La început era greu, nu aveai utilaje, nu aveai tractoare, nu aveai bani pentru îngrășăminte, acum ai de toate. Ce a devenit greu? Valorificarea. Valorificare și la preț care să-ți acopere costul de producție cel puțin. Noi am crezut că nu ne vom confrunta cu ele, pentru că am crezut că vor fi prețurile alea care erau atunci, care erau fluctuante și te ajutau foarte mult pe profit”, concluzionează Constantin Anghel vorbind despre minusul cel mare al agriculturii românești, un minus îi care apasă toți fermierii, inclusiv pe cei din cooperative.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*