DECIZIE REVOLUȚIONARĂ pentru LEGUMICULTURĂ. BANCĂ DE GENE – înființată la STAȚIUNEA DE LA BUZĂU!

Costel Vânătoru este cel mai cunoscut cercetător din legumicultura românească și conduce Stațiunea de la Buzău (foto: adevarul.ro)

Decizie importantă pentru viitorul legumiculturii din România! Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea a decis ca, până în luna septembrie, să fie îndeplinite toate formalitățile pentru înființarea Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Banca va lua ființă prin Ordonanță de Urgență, iar banii necesari vor fi acordați de Guvernul României. 

Ministrul Agriculturii Petre Daea a vizitat joi seara, 13 iulie, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, alături de mai mulți directori din ministerul de resort. Timp de câteva ore, s-au efectuat vizite în solarii și pe teren și s-a discutat aplicat despre posibilitățile pe care le oferă cercetarea buzoiană. Impresionat de nivelul cercetării buzoiene, ministrul a stabilit un plan de măsuri pentru revigorarea Stațiunii. Totul va culmina însă cu înființarea, până în luna septembrie, a Băncii Naționale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice și medicinale. Aici ar urma să se păstreze toate soiurile de legume românești obținute ca rezultat al cercetării.

Costel Vânătoru, doctor în horticultură, coordonator al Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, a explicat astăzi 14 iulie, în exclusivitate pentru Agrointeligența -www.agrointel.ro că a expus conducerii Ministerului Agriculturii toate argumentele pentru a face această investiție.

Noi am încercat să îl convingem pe domnul ministru și i-am explicat cât de necesară este această investiție. Sperăm să se țină de cuvânt și să își dorească acest lucru pentru că avem nevoie de această bancă de gene. Investiția bineînțeles că o să fie mare pentru că este necesar să fie făcută la standardele actuale și nu o magazie unde pui semințe la păstrat. Noi am expus conducerii Ministerului Agriculturii toate aceste aspecte și am evidențiat că investiția trebuie făcută pe ramură așa cum este în toată lumea, adică pentru cultura mare o bancă de gene, pentru legumicultură, floricultură altă bancă de gene, pentru viticultură separat și tot așa. Și bineînțeles avem nevoie de un depozit central care să conserve pe termen lung genotipurile care sunt transmise de la aceste bănci de gene către un depozit central, așa cum este cel din Norvegia care păstrează semințele pe termen mediu și lung, adică vorbim chiar și de mii de ani. Noi am expus toate aceste detalii și acum să vedem cum se materializează”, a explicat Costel Vânătoru.

Ca și investiție, suma va fi importantă, iar standardele trebuie să fie la cel mai înalt nivel.

”Este greu de cuantificat costul investiției, dar ca să faci o bancă de gene competitivă trebuie să ai un spațiu construit special care să asigure condiții de păstrare a celulelor de semințe la temperaturi controlate adică -10, -20 de grade. Dar până ajung semințele acolo trebuie amprentate genetic, să fie cunoscute foarte bine, aparatură pentru amprentare genetică, libere de boli și dăunători trecute prin zonele de deviruzare, etc. Am spus să facem o chestiune la nivel performant. Altfel să facem lucruri din acestea CAP-iste, v-am spus, nu merge. Repet, am încercat să convingem conducerea Ministerului Agriculturii de necesitatea acestei bănci și mai ales de faptul că  unitatea unde lucrez are un patrimoniu genetic valoros, poate cel mai valoros din România și nu numai din România”, a mai subliniat Costel Vânătoru.

Ceapa de Buzău, adusă din America

Costel Vânătoru atrage atenția unui fenomen îngrijorător și anume faptul că importul din alte țări soiurile valoaroase, autohtone pe care nu le-am putut păstra.

”Această bancă de gene înseamnă foarte mult, pentru că aducem în țară ceapa de Buzău din America, pentru că în România nu mai găsești, în nicio bancă din Europa, de fapt. Înseamnă că poți să lași urmașilor soiurile noastre tradiționale și să se bucure și ei de ele și să le utilizeze și să le folosească. Pe de o parte, să le folosească legumicultorii noștri, pentru că altfel aceste creații dispar. S-au pierdut foarte multe, o parte s-au pierdut definitiv, o parte s-au pierdut la noi și mai recuperăm de pe la alte bănci de gene din Europa sau din lume și asta ar însemna că punem la punct conservarea patrimoniului genetic, care are valoare de tezaur. Nu poate fi cuantificată în bani valoarea patrimoniului genetic. Nu se mai vorbește acum de vânzare de soiuri, se vorbește de vânzare de gene. Gene care se vând foarte foarte scump”, ne-a mai spus specialistul buzoian,

Acesta mai explică faptul că deocamdată nu se conștientizează ce înseamnă ca o țară să își piardă resursele genetice iar asta duce la scumpirea produselor alimentare în viitor.

”Iar ca să înțelegeți așa, știu eu, într-o formulă didactică, dacă pierdem de exemplu un monument istoric, o clădire istorică, pierdem o parte din trecutul nostru. Nu le mai putem arăta copiilor că Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul sau Cuza, un domnitor al nostru a domnit, a trecut, a făcut ceva, a semnat un act istoric. Și e grav că pierdem ceva din trecutul nostru. Dar dacă pierdem o parte biologică, adică un soi sau un hibrid, sau chiar o genă, pierdem ceva din viitorul nostru. Pâinea va fi mai scumpă și de aceea este foarte important să ne asigurăm viitorul prin conservarea acestor resurse genetice. Este foarte, foarte important. Deci asta este o necesitate majoră. Deci trebuia făcută acum deoarece fiecare zi care se scurge înseamnă depreciere a patrimoniului genetic și nu numai depreciere. Înseamnă și riscul de a pierde foarte mult, pentru că materialul genetic se depreciază dacă nu este conservat”, a mai punctat Vânătoru.

Costel Vânătoru: ”Nu este o treabă pe care putem să o lăsăm în grija fermierilor. Este o treabă a statului”

Statul trebuie să fie proprietar a acestor resurse genetice, să dispună de ele, mai atrage atenție specialistul de la Buzău.

”Este o treabă de siguranță și de securitate alimentară. Nu ne jucăm aici. Bine ar ca cei care ne conduc să înțeleagă legislația acestei bănci și să hotărască ca pentru început și să o facem așa cum trebuie. Însă sigur orice lucru bun nu se face așa pompieristic se face temeinic aprofundat cu documentație să vedem și cum e în alte zone în lume făcute, să ajungem la standarde înalte”, ne-a mai spus Costel Vânătoru.

Mai mult, specialistul atrage atenție că în câțiva ani vom ajunge să cumpărăm șemințe numai importate care, în mare parte, nu sunt adaptate pentru țara noastră.

”O să cumpărăm semințe din afară care multe dintre acestea nu sunt adaptate la condițiile pedoclimatice ale țării noastre că să știți un motor poate să meargă bine și în România și în Alaska și în Africa, iar un soi nu. S-ar putea să nu meargă bine nici în România, nici la Buzău, Craiova sau la Dăbuleni pentru că de aceea avem acțiunea de zonare a soiurulor sau cultivărilor de plante deci de aceea trebuie făcută si conservarea patrimoniului, iar ministerul e singurul în măsură să dispună termenii și finanțarea”, a mai spus Vânătoru.

”În scurt timp o să mâncăm fructe și legume din carton”

Costel Vânătoru spune că la Institutul de la Buzău s-a lucrat zi și noapte pentru păstrarea, îmbunătățirea și ameliorarea soiurilor dar fără finanțare urgentă acestea se cor pierde și vom ajunge să consumăm legume și fructe ”din carton”.

”Noi ce să facem, noi am facut ce am putut, muncă patriotică să conservăm patrimoniul și să strângem aceste colecții să le păstrăm însă fără finanțare le pierdem, le pierdem și este trist pentru că așa cum strângem și căutăm tomata cu gust de altă dată și și mărul domnesc sau legumele și fructele copilăriei, în scurt timp o să mâncăm din acestea din carton care dacă te leagă cineva la ochi și îți dă o tomată să mănânci o să spui că mănânci ceva rece și ud, organoleptic papila gustativă nu poate să îți spună ce consumi și atunci avem nevoie de această investiție de a conserva acest patrimoniu de a-l avea la dispoziție.  Dacă nu, se alege praful. Vă spun că într-un an, doi, nu mai găsești miile astea de soiuri ce le-am adunat în 30 și ceva de ani de muncă, se duc așa. Ca să vă spun, în 30 de ani de muncă am luat 2 săptămâni de concediu și o săptămână și jumătate de spital. Restul, nu știu, marea am văzut-o în 2012 prima dată. Ce să mai spun, la părinți m-am dus la înmormântare dimineața și m-am întors după-masă, ca să mă duc seara să văd soiurile”, spune specialistul de la Buzău despre sacrificiile pe care le-a făcut pentru a păsatra soiurile românești.

Sursă selectivă: www.reporterbuzoian.ro

1 Comentariu la DECIZIE REVOLUȚIONARĂ pentru LEGUMICULTURĂ. BANCĂ DE GENE – înființată la STAȚIUNEA DE LA BUZĂU!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*