JEAN IONESCU, PIONEER: ”Nu s-a inventat hibrid care să REZISTE 100% LA SCLEROTINIA!”

Floarea-soarelui, o cultură profitabilă pentru fermierii români și în acest an. De departe, în materie de genetică, Pioneer domină piața, iar producțiile la hectar se anunță bune, mai ales că până la acest moment, vremea a ținut cu oleaginoasa. Singura problemă care le-a dat de furcă agricultorilor a fost Sclerotinia sau putregaiul alb. 

Vineri, 14 iulie, la Furculești, județul Teleorman, evaluarea culturii de floarea-soarelui a fost făcută de reprezentanții Pioneer împreună cu fermierii. Evenimentul Pioneer Portfolio Farm, în exploatația lui Cosmin Băcanu, a fost prilejul să se discute deschis despre genetica Pioneer, dar și problemele cu care fermierii s-au confruntat în acest an.

Cea mai utilă discuție a fost cea despre bolile care pot să ”muște” din recoltă, iar Sclerotinia a fost pe buzele tuturor. Oficialii Pioneer au reamintit fermierilor că cea mai sigură metodă de protecție este respectarea rotației culturilor în care să se revină cu floarea-soarelui sau rapiță pe acea suprafață numai după 5-6 ani. Realist vorbind și mai ales economic, acest tip de rotație este imposibil de aplicat de cei mai mulți cultivatori care se bazează pe oleaginoase pentru a scoate profit an de an. Așa că Jean Ionescu, directorul pentru toate operațiunile Pioneer în România și Republica Moldova, le-a vorbit deschis fermierilor despre opțiunile pe care le au la dispoziție în lupta cu Sclerotinia:

Scleroții trăiesc între 6-12 ani, în mod normal ei sunt în sol, deci boala există tot timpul, doar că este activată la condiții climatice bune. Mai precis, când avem ploi, urmate de temperaturi scăzute, totul va fi ca la carte pentru sclerotinia. Dacă nu veți avea acest lucru anul viitor și o să aveți o primăvară secetoasă, nu o să vedeți gram de Sclerotinia. Este o boală care este acolo tot timpul și ea se manifestă când are condiții bune”, a spus Jean Ionescu.

El le-a vorbit agricultorilor și despre combaterea eficientă a bolii în cultura de floarea-soarelui.

”Trebuie să folosiți niște fungicide de înaltă clasă. Eu vă recomand produsele DuPont Pioneer, DuPont mai precis Crop Protection. Unul dintre ele este Acanto Plus pe care trebuie să-l folosiți în faza de 6 frunze. Sau, sigur, dacă aveți infecție secundară, poate mană, puteți folosi Tanos. Dar, oameni buni, sclerotinia nu dispare, ea dacă vine o ploaie, este reactivat miceliul respectiv. Vă rog să rețineți. Ascosporii germineză iar și aveți iar infecție. Dar ce problemă veți avea? Veți avea între 1-3% din plante lovite de Sclerotinia. E un lucru pe care îl veți găsi și la rapiță. La soia, dacă aveți, nu mai vorbim. Ce trebuie să faceți să scăpați de ea? Să semănați oleaginoase și apoi să veniți după 5-6 ani de zile, dacă vă permite. Eu cred că nu vă permite. Nu terenul, afacerea. Pentru că vreți să semănați floare și rapiță: rotația culturii. E simplu ca bună ziua. Nu s-a inventat până acum un hibrid care rezistă la Sclerotinia 100%. Compania care va veni cu rezistențe foarte ridicate la sclerotinia, va fi Pioneer. În 2-3 ani, vor fi primii hibrizi de floare și de rapiță cu rezistență, spunem noi, de aproape 100%. Nu cred personal. Cercetarea spune că nu e posibil decât să ajungem până la 80%”, le-a vorbit fermierilor șeful Pioneer România și Republica Moldova.

Jean Ionescu a subliniat că dacă cultura de floarea-soarelui este afectată de Sclerotinia în procent de 1-5%, pierderile vor fi zero, întrucât această plantă are capacitatea de a-și regla calatidiul – care crește mai mare dacă plantele din jur sunt afectate de boală.

Sclerotinia este ca reumatismul, e o boală pe care trebuie să o ducem, pentru că nu avem variantă. Mi-ați spus semănat la 2 ani. E greșit. Știți foarte bine că trebuie mai multă chimie pe ea. Deci trebuie un fungicid bun în 6 frunze. Fungicidele trebuie să fie aplicate preventiv, nu curativ. În momentul când ajunge la curativ avem o problemă. Dacă mă întrebați pe mine și eu aș fi fermier, aș lua decizia să iau măcar un fungicid la floare devreme, un fungicid bun. Și dacă știu că vin la un an sau doi ani, aș aplica două”, a mai spus Jean Ionescu.

Directorul pentru toate operațiunile Pioneer în România și Republica Moldova a arătat că în acest moment compania pe care o conduce este lider de piaţă pe segmentul culturii de floarea-soarelui.

Nu o să găsiți în România la ora actuală hibrizi care să stea mai bine decât P64LE99 sau P64LE25 la așa ceva (Sclerotinia, putregaiul alb – n.r.). Sunt doar povești, e simplu. Noi îi avem la ora actuală în zona în care ne aflăm, 80% cotă de piață. E logic că la noi vedeți incidență de la un fermier la altul, pentru că nu există alți hibrizi. Există foarte mic procentul de alte produse”, a explicat Jean Ionescu.

Ce este Sclerotinia?

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este una dintre principalele boli ale culturii de floarea-soarelui și rapiței, dar afectează și sfecla de zahăr, leguminoase, soia, cartoful sau rădăcinoasele.

La floarea-soarelui, ea atacă toate organele plantei, în toate fazele de dezvoltare. Plantele infectate rămân mici, cu porțiunea bazală a tulpinii brunificată și se acoperă cu un strat gros, pâslos, alb. Pe vreme uscată, pâsla nu se mai dezvoltă. În interiorul tulpinii se dezvoltă scleroți de culoare închisă. Pe calatidii, pe fața inferioară apare o pigmentare brună iar pe partea superioară fertilă, se dezvolta un miceliu alb, ce se transformă în scleroți negri care se interpun achenelor și iau formă de grilaj.

Ciuperca se transmite prin scleroții acumulați în sol sau amestecați cu semințe și care rezistă în sol 6-8 ani, unele surse de specialitate vorbind chiar de un interval de până la 12 ani.

1 Comentariu la JEAN IONESCU, PIONEER: ”Nu s-a inventat hibrid care să REZISTE 100% LA SCLEROTINIA!”

  1. Semanat paioase dupa prin discuire la 5-10cm, solul fiind mai afanat dupa floarea soarelui. Paioasele nu au sistem radicular adanc, depind mult de ingrasamintele aplicate pentru productie. Arse resturile vegetale dupa recoltare, repetat doi ani si se reduce foarte mult nivelul bolilor din sol. Pe vremea impuscatului era obligatoriu astfel de parcele sa fie arse, dar suntem noi mai destepti acum, bagam o gramada de chimicale sa fie normele „eco” indeplinite si sa nu dam foc. Prin resturile vegetale sunt transmisi cei mai multi daunatori si cele mai multe boli. Oare ce afecteaza mai mult, chimicalele, fungicide si insecticide pe care scrie ca sunt suceptibile de a provoca anomalii genetice sau focul ala care distruge maxim 10cm in adancime insectele si daunatorii, care oricum anul viitor vor veni din parcelele alaturate. Alaturi de alte masuri facute de oameni „inteligenti” sau rau intentionati, vom avea tot mai multe probleme pe viitor, poate chiar dezvoltarea rezistentei la fungicide a bolilor. Daca nu ai daunatori nu ai de ce sa dai preventiv, si reduci si costul productiei, dar cred ca nu se vrea asta. Si sa nu veniti cu povesti ca se strica solul, ca nu faci in fiecare an asta, la floare si porumb nu se da foc de obicei, daca faci rotatie isi revine solul si insectele. Mult mai mult rau fac chimicalele.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO