AFACEREA CU MURE ÎN 2017: venituri anuale CONSIDERABILE pe HECTAR chiar și ÎNTR-UN AN PROST!

Cultivarea murelor rămâne o investiție profitabilă în România, mai ales pentru producătorii care au învățat să își vândă producția la un preț competitiv. Avantajul unei astfel de afaceri este că prețul la fructele de pădure se menține unul foarte bun, iar productivitatea murului asigură recolte bune chiar și ”într-un an prost”. 

Pentru Mihail Ungurenuș, un pomicultor de 43 de ani, din Corbi, județul Argeș, succesul este bazat pe tradiție. Exploatația acestuia a fost prezentată la un eveniment organizat de Bayer în Domnești, județul Argeș unde au praticipat pomicultori, specialiști de la Universitatea București.

Din familie de pomicultori, tânărul a creat un brand cu ”arome” de copilărie – ”Livada Bunicului”. Și-a început activitatea în anul 2010 iar de atunci a reușit să își dezvolte afacerea prin accesarea de fonduri europene printre culturile din ”Livada Bunicului” aflându-se și cea de mur, acesta ocupând un hectar din cele  nouă pe care Mihail Ungurenuș le exploatează în total. Murele din ferma lui Mihail Ungurenuș se află deja în anul 7, iar cultivatorul din Argeș se declară extrem de mulțumit de această cultură.

Murele sunt fructe foarte apreciate la noi în țară, datorită gustului dulce pe care îl au, putând fi consumate ca atare sau pot fi folosite pentru prepararea siropurilor, gemurilor sau compoturilor. De aceea sunt atât de căutate.

Murele din ”Livada Bunicului” sunt culese, sortate și livrate în aceeași zi, astfel încât toată marfa să fie proaspătă pe rafturile supermarketurilor și a rețelelor regionale cu care societatea a încheiat contract. Totodată, doar murele de calitatea întâi sunt comercializate ca atare, în timp ce fructele de calitatea a doua sunt valorificate prin siropuri, sucuri sau dulceață.

„Pe partea de valorificare culegem totul proaspăt. Avem la 1 km un depozit unde ambalăm, sortăm, o mașină frigorifică și în aceeași zi livrăm. Avem contracte cu două rețele mari de supermarket, cu o rețea regională, Vâlcea, Argeș, și cu clienți pe Pitești, Mioveni, Curtea de Argeș. Vindem 80% din marfă ambalată, 125 grame și 250 grame. Numai și numai calitatea întâi. Ce e calitatea a doua, facem ceva siropuri, sucuri, dulceață la pensiune”, a declarat Mihail Ungurenuș în exclusivitate pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro. 

Murul fără spini din exploatația lui Mihail Ungurenuș face fructe mari dar este sensibil la ger

Pomicultorul din Argeș a pariat pe 2 soiuri fără spini și anume Chester și Navaho. Prezent la evenimentul organizat de Bayer, prof. univ.dr. Florin Stănică, prorector al USAMV București a explicat pomicultorilor care este tohonologia care s-a aplicat în exploatația lui Mihai Ungurenuș. Acesta a punctat că murul fără spini face fructe deosebite dar este mai sensibil la ger decât murul cu spini.

„Murul fără spini face fructe deosebite, este un pic mai sensibil la ger decât murul celălalt. Noi, aici, avem mai multe soiuri, dintre acestea Navaho, de exemplu, Chester. Dintre acestea, soiul Chester s-a dovedit a fi mai rezistent la ger și rezistența asta la ger depinde foarte mult și de modul în care este fertilizată planta. Dacă o să băgați, o să pompați în plantele astea azot ca să crească producția și să fie cu frunzele verzi și negre și frumoase, cu siguranță o să vă scadă rezistența la ger. Și atunci, rezistența la ger înseamnă potasiu, înseamnă calciu, înseamnă microelemente”, a explicat profesorul.

Florin Stănică a vorbit și despre necesitatea dirijării tulpinilor plantelor după tăiere, lucru care permite o bună desfășurarea a procesului de fotosinteză, care permite coacerea și colorarea murelor. „Dacă este cazul, tulpinile respective pot să fie palisate și, de regulă la tulpinile de un an, veți vedea că pe sârmă sunt niște benzi de PVC. În același timp, clemele pot să fie și ele folosite pentru palisare. Mai ales la mur, când se taie. Murul este mult mai viguros, când se taie trebuie să dirijați puțin tulpinile, de regulă în evantai, astfel încât să fie cât mai bine luminate și plantele să nu se umbrească. Noi trebuie să avem aici cât mai mult soare care să permită fotosinteza și, bineînțeles, coacerea și colorarea fructelor”, a spus Florin Stănică.

Un avantaj pe care îl are Livada Bunicului este că tăierea plantelor nu se face manual, ci cu ajutorul unui compresor special, atașat la tractor, fapt ce reduce forța de muncă necesară acestui proces. „Să știți că o altă noutate deosebită pe care Mihai o are aici este tăierea pneumatică. El are un compresor special care se atașează la tractor și care are prize, are foarfeci pneumatice și atunci face tăieri primăvara. Cu foarfecile acestea productivitatea este foarte ridicată. Deci cu câțiva oameni poți să înaintezi foarte rapid, nu trebuie să strângi din dinți când strângi de fiecare dată de foarfecă”, a spus Florin Stănică.

Supermarketurile preferă murele românești pentru că sunt mai ieftine

Dacă pentru alte fructe pomicultorii români se ”bat” cu cei din Polonia, Turcia sau Olanda, în cazul murelor cultivatorii străini nu au nicio șansă. Supermarketurile preferă fructele de pădure românești pentru că,fiind fructe perisabile, transportul se face în condiții speciale ceea ce implică costuri foarte mari. „Cei de afară, ca să aducă zmeura și murul pe raft, îl aduc cu avionul, cargo. Deci costă foarte mult. Noi suntem cu prețul undeva cu 50% mai jos decât ei. E scump și așa. O caserolă de 250 grame zmeură, mur sau afin, pleacă în medie cu 5 lei + TVA, cam 20 lei/kg media de preț”, a explicat Mihail Ungurenuș.

Un alt argument important pentru profitabilitatea unei culturi de mur este faptul că acesta produce fructe începând din luna iunie, când se coc primile fructe, și până când dă înghețul. În plus, murul este cunoscut ca fiind foarte productiv astfel că și un an ”prost” nu îi lasă pe pomicultori fără profit. ”Culegem din el de la sfârșitul lunii iunie până dă înghețul, iar ca randament și ca încărcare e undeva la 5 kg pe tufă. Calculați cu 4.000 de plante la hectar, se duce undeva la 20 tone, la cum arată anul ăsta. Să știți că nu e un an bun. Nu e un an bun anul ăsta. Deci am avut ani mult mai buni, a spus Mihail Ungurenuș.

Supermarketuri sunt foarte riguroase cu controlul fructelor. Reziduurile de pesticide sunt excluse

Punându-se problema tratamentelor aplicate în această perioadă la cultura de mure, pomicultorul a explicat că perioada de recoltare fiind foarte aproape, este exclus să se mai facă vreun tratament, acesta afectând calitatea fructelor, care este stabilită în urma analizelor realizate de supermarketuri.

„În momentul ăsta nu mai tratăm nimic. Dacă a intrat boala în el, la revedere până la toamnă. Pentru că o să avem remanență în fructe, în 2-3 săptămâni trebuie să culegem și nu ne mai riscăm. Supermarketul îți face analiza nu știi când, la orice lot. Te trezești că îți scoate tot ce e chimic, metale, dar având folia, e cât de cât protejată. E mai rău cu partea de umiditate când plouă mult. Acum, când e soare și e cald, noi venim în fiecare zi și dăm 4 litri de apă la plantă controlat și e suficient”, a explicat pomicultorul.

Printre problemele cu care se confruntă Mihail Ungurenuș, se regăsește și cea a forței de muncă necesare culesului manual. Fructele trebuie recoltate cu grijă iar pentru acest efort pomicultorul din Argeș îi remunerează pe zilierii cu care lucrează că 60 de lei pe zi, fără mâncare.

”Având mai multe culturi, adică și zmeură sau afin, trebuie să culegem omul și hectarul. Și la cules nu știu de unde o să aducem alți oameni. De asta nu mai plantez. Am zis că zmeură, mur și afin m-am oprit. Pentru că o lună și jumătate se întâlnesc în același timp și trebuie să găsim, să plantăm ceva care coace mai devreme sau mai târziu”, a spus pomicultorul.

Mihail Ungurenuș este corect în ceea ce privește plata oamenilor aduși pentru recoltat, fiecare fiind remunerat în funcție de cantitatea culeasă. Pe lângă asta, în mare parte, zilierii sunt localnici, copii și pensionari, doar în perioadele aglomerate apelându-se la oameni din localitățile vecine.

„Un om mă costă de la 60 lei în sus. Ideea e că poți să-i plătești mai mult dacă îi faci o normă cum trebuie și o medie de kilograme. Nu dau mâncare. Au o normă făcută. Spre exemplu, la afin trebuie să culeagă 40 kg pe zi. Sunt pensionarii de pe stradă, copiii sunt din sat, toți sunt de aici, din sat. O să vină vremea în care o să mă duc și în alte sate și o să-i aduc, cam într-o lună de zile. Anul trecut am adus de la Aninoasa, 15 km, îi luam dimineața, îi aduceam seara, 8 ore. Dacă avem nevoie 10-12 ore, plătim suplimentar. Deci banii nu sunt la fel la toată lumea, pentru că dacă ar fi toți la fel, i-ai pierde pe cei care muncesc bine și facem prin sondaj. Stăm lângă ei, vedem, își pune fiecare separat. Am oameni care culeg 50 kg de afin pe zi și unul culege 25-30 kg”, a spus pomicultorul argeșean.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*