AGRICULTURA DE PRECIZIE LA GRÂU: SEMĂNATUL CU DENSITATE VARIABILĂ pentru O PRODUCȚIE DE 10 TONE/HA!

Orice variație a tehnologiei aplicate pe o parcelă ca urmare a unor diferențieri măsurate sau observate de fermier, poate fi considerată o practică a agriculturii de precizie.

Fie că îi spunem agricultură de precizie, fie că îi spunem optimizare, tehnologiile diferențiate trebuie să ducă la creșterea profitului, scădere cheltuielilor și adeseori, la mărirea producţiei.

Dintre elementele care pot varia (densitate, fertilizare, adâncime de lucru, doza pentru protecţia plantelor etc.), un impact foarte mare îl are densitatea variabilă.

Pentru semănatul cu densitate variabilă sistemul de ghidare al semănătorii are nevoie de hărți cu densitatea recomandată, obținute acum și prin metode rapide și mai ieftine, deoarece se folosesc senzori electronici, mecanici și chimici pentru a măsura și carta diverse caracteristici ale solului și ale plantei.

Densitatea poate varia „metru cu metru” (de exemplu, la semănătorile Horsch fiecare secție poate semăna cu o desime diferită), sau suprafața parcelei poate fi împărțită în diferite zone care vor avea densități diferite, în funcţie de hărțile existente (de recoltă, de textură/capacitate utilă pentru apă etc.) și de observațiile fermierului.

Prin varația densității se poate realiza o instalare uniformă a culturilor, chiar dacă terenul este neuniform din punct de vedere al proprietăților fizice (textura, structura). Culturile cu instalare rapidă și uniformă se întrețin și se recoltează mai ușor, iar producţia este mai mare.

Vă prezentăm un caz din Anglia (www.ipf-af.com), în care s-au folosit mai multe instrumente ale agriculturii de precizie (sisteme expert pentru determinarea densității la semănat și a dozelor de fertilizare, teledetecție etc.). Optimizarea producţiei a pornit de la observația că pe solurile ușoare instalarea culturii de grâu se face în proporție de 90%, pe când pe solurile grele, răsărirea poate fi de numai 65%. De aceea, în diferite părți ale parcelei de 42 ha, densitatea a variat după cum urmează (figura 1 și tabelul de mai jos):

Fig. 1 Densitatea în funcție de caracteristicile solului (foto: www.ipf-af.com)

Care-i schepsisul?

Folosind sistemele expert, agronomii britanici au hotărât ca prin semănatul diferențiat să realizeze o instalare uniformă a culturii (în astfel de situații, aplicarea variabilă a altor inputuri , de exemplu îngrăşămintele, s-ar fi putut face mai ușor).

S-a semănat diferențiat, în funcţie de proprietățile solului. Pe sola de 42 ha există porțiuni cu textură ușoară, mijlocie și grea, soluri profunde și superficiale. Cea mai mică cantitate (densitate) a fost semănată pe porțiunea cu sol ușor și profund, 235 b.g./mp, iar cele mai mari (350 b.g./mp), pe solurile grele.

A avut loc o egalizare parțială a numărului de plante răsărite (numărate la 1 februarie), apoi a numărului de frați (tulpini), în luna martie. Presupunem că fiecare tulpină numărată în martie a fost un frate fertil și a format un spic.

Pe baza unor informaţii nespecificate (probabil și hărți de recoltă, hărți obținute prin teledetecție), s-a hotărât să se aplice uniform, pe toată suprafața, 230 kg N/ha.

Fotografia nr. 2 realizată prin teledetecție arată o foarte mare uniformitate a conținutului de clorofilă, indiferent de caracteristicile solului. Aceasta ar putea înseamnă că toate tipurile de sol furnizează plantelor de grâu (probabil în jur de 630 spice/mp), aceeași cantitate de azot.

Fig. 2 Conținutul de clorofilă din plante în luna mai (foto: www.ipf-af.com)

Producţia obținută a fost de 10,24 t/ha și a primit o primă pentru calitate (12-13% proteină).

Fitotehnicus: Există și hărți ușor de obținut, pentru a varia densitatea?
Horia-Victor Hălmăjan: Nu este neapărat nevoie de hărți speciale. Un fermier poate trasa singur o hartă cu „instrumentele GPS” din dotare pe baza propriilor observații, sau poate folosi cartarea pedologică și agrochimică, pe care tot trebuie să o facă pentru întocmirea planului de fertilizare cerut de APIA.
Fitotehnicus: Nu mai înțeleg nimic. În Romania se spune de 30 de ani că 600 de spice/mp înmulțit cu 1 gram masa spicului, obținem 6 t/ha de grâu. În ultimul timp, ecuația este 700-800 spice/mp înmulțit cu 1 gram „face” 7-8 t/ha. De ce la englezi 600 de spice/mp fac 10 tone?
Horia-Victor Hălmăjan: Cu 600 de spice/mp se pot obține de la 4 t/ha la 10,5 t/ha. Noi obținem 5-6, ei 9-11 t/ha? De ce? Poate cititorii noștri au o explicație!
Fitotehnicus: Ar fi cazul să folosim alte valori pentru evaluarea producției? În acest caz, nu ar mai funcționa logica de tipul: 900 de spice, 9 t/ha.
Horia-Victor Hălmăjan: Cred că ai dreptate. Decât să încercăm să căutăm explicații de ce soiurile străine sunt mai bune, sau se obțin 9 t/ha cu cel puțin 921 de spice/mp sau cu cel mult 432 de spice/mp, la soiurile românești, n-ar fi mai util să căutăm combinația soi-tehnologie-condiții mediu, pentru cât mai multe condiții posibile? Pot soiurile românești obține 8 t/ha cu 600 spice/mp? Dar cele străine?
Fitotehnicus: Dar de ce 600 de spice și nu 800? Ce ziceți stimați cititori. Dumneavoastră în ce condiții ați obținut cea mai mare producţie? Vă rugăm să comentați rezultatul.

Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

4 Comentarii la AGRICULTURA DE PRECIZIE LA GRÂU: SEMĂNATUL CU DENSITATE VARIABILĂ pentru O PRODUCȚIE DE 10 TONE/HA!

  1. In 2017, am obtinut la soiul exotic, 8900 kg pe 110 ha, densitate de 550 de plante la recoltare. Cultura era foarte rara, inspectorul de asigurari a evaluat productia pe la 5000 kg, la sfarsit de mai, iar eu eram de acord cu evaluarea lui. Am semanat in 10-12 oct, premergatoare fiind porumbul. Nu am arat, ci am discuit miristea de porumb, de doua ori inainte de semanat. Vecinul meu, a semanat acelasi soi de grau, cu 10 zile mai devreme, dupa o premergatoare foarte buna, rapita, si avea 720 plante recoltabile / m2. Eram sigur ca va avea cel putin doua tone in plus, dar am obtinut aceeadi productie. Nu inteleg, cum va explicati aceasta curiozitate Dle Halmajan? Multumesc

    • Bună ziua.Vă rog să mă scuzați că nu v-am răspuns până acum, dar nu am observat mesajul.
      O posibilă explicație este faptul că au variat componentele de producție. Ati avut densități diferite la răsărire din cauza modului cum a fost pregătit patul germinativ
      Dv. ați obținut 890g/mp din 550 de spice cu 35,9 boabe/spic și MMB în jur de 45 g, iar vecinul dv a avut 890 g/mp din 720 spice cu 27, 5 boabe/spic și MMB de 45 g.
      În mod normal, MMB variază foarte puțin.

  2. in 2016 soi Exclusiv 280kg/s-ta la ha rezultat 7350kg/ha cu gluten 24-28 hcl-78 si a fost o cultura rara am fost dezamagit total pana la recoltare.2017 soi Glosa aceasi tehnologie 300kg s-ta/ha semanat 19 sept cultura promitatoare la recoltat 6600kg/ha GLUTEN 22 hcl 80

    • Multumesc pentru mesaj. Imi pare rau, nu am gasit informaţii despre soiul Exclusiv. Un lucru este clar insa. Cantitatea mare de samanta semanata nu garanteaza nici o productie ridicata, nici o calitate doesebita. Nu putem compara comportamentul a doua soiuri cultivate in ani diferiti.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*