Cât de importantă este STABILITATEA RAMPEI la mașina de erbicidat. Sfaturile PROFESORULUI OVIDIU RANTA pentru FERMIERI!

Mașina de erbicidat reprezintă o investiție importantă în ”arsenalul” echipamentelor agricole dintr-o fermă. De aceea, fiecare aspect legat de dotările mașinii va dicta eficiența acesteia, mai exact a lucrărilor pe care le va efectua. Un element pe care este important să îl verificați de fiecare dată este stabilitatea rampei, iar motivele au fost explicate de către profesorul Ovidiu Ranta, Șef lucrări în cadrul Catedrei de mecanizare a USAMV Cluj-Napoca, în cadrul unui atelier de tehnică agricolă organizat de compania Topzone în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.

Profesorul Ovidiu Ranta este, fără doar și poate, cel mai cunoscut și apreciat specialist când vine vorba despre tehnica agricolă. Nu doar că informațiile pe care le prezintă sunt foarte utile, dar el reușește să prezinte într-un mod accesibil chiar și cele mai complicate aspecte tehnice ce țin de mașinile agricole moderne.

În afară de Agriplanta, expoziția ce se organizează anual la Fundulea, în Călărași, prof. dr. Ovidiu Ranta este nelipsit și de la atelierele de tehnică agricolă pe care compania Topzone le organizează pentru fermieri. Cel mai recent eveniment de acest fel a avut loc vineri, 11 august, în ferma constănțeanului Vasile Goșu din localitatea Mihail Kogălniceanu. Iar unul dintre subiectele de interes pentru fermieri a fost reducerea derivei stropirilor, un factor care asigură atât eficiența crescută a lucrării agricole, cât și protecția mediului.

Derivă redusă înseamnă reducerea riscului de transport lateral a particulelor de soluție și evaporarea acesteia. Iar exemplul clasic pe care îl dau și îmi place pentru că e foarte simplu de înțeles: dacă printr-o duză curg 100 euro, iar noi nu avem duză adaptată și adecvată, 80 de euro se duc în vânt și 20 de euro se duc pe plantă sau pe țintă. Dacă avem duză corectă, lucrurile se schimbă, 80 de euro se duc pe plantă și 20 sau 10 euro sunt preluați și duși de către vânt. Deci este foarte important să alegem duza corect, să reducem contaminarea solului și implicit a apelor de suprafață. În timp, reducerea contaminării solului înseamnă reducerea contaminării și a apelor de profunzime și, sigur, optimizarea consumului și optimizarea costurilor, până la urmă, pentru că discutăm de costuri destul de ridicate la tratamente fitosanitare”, a vorbit profesorul Ovidiu Ranta despre reducerea derivei la stropirile agricole.

Tot pentru o derivă diminuată, specialistul le-a prezentat fermierilor modul în care stabilitatea rampei de la mașina de erbicidat influențează calitatea stropirii. ”Cei care ați fost la Agriplanta (expoziția de tehnică agricolă organizată anual în localitatea Fundulea din județul Călărați – n.r.) ați văzut că în permanență prezentăm stabilitatea rampelor, pentru că stabilitatea rampelor concură și ea la un tratament eficient, pentru că păstrează constantă înălțimea față de suprafața țintă și distribuția corectă. O rampă instabilă înseamnă o derivă foarte mare în zona în care se ridică și implicit, efectul opus în zona în care coboară. Chiar dacă nu atinge solul, pentru că astăzi avem sisteme de protecție, apare subdozarea, pentru că jeturile se poziționează ca amprentă pe urme foarte mici, rămân zone netratate. Astfel, se lucrează supradozare într-o parte, iar în cealaltă parte derivă foarte ridicată”, a explicat profesorul Ranta.

Și înălțimea rampei de erbicidat în raport cu suprafața țintă este importantă, greșeala cea mai frecventă fiind cea în care rampa este fixată prea sus. Riscul de derivă la o înălțime de 70 de centimetri este cu 100% mai mare decât în situația în care duzele acționează de la o înălțime de 50 de centimetri.

Atelierul pentru reglarea și testarea mașinilor pentru tratamente fitosanitare a inclus și o prezentare a tipurilor de duze, dar și sfaturi utile pentru alegerea lor în funcție de condițiile în care se efectuează stropirile.

Duzele care ies din fabrică se împart în trei mari categorii. Avem duzele convenționale, foarte cunoscute la noi, cele care fac picături foarte fine, care astăzi se mai produc numai pentru România, Rusia și Africa. În toată UE, unde tehnologiile sunt evoluate, nu se mai utilizează acest tip de duze. Apoi avem duzele compacte, cu injecție de aer, dar compacte, care se utilizează pentru exploatații medii (…). Urmează apoi duzele utilizate pe scară largă și care sunt duzele cu injecție de aer, care aspiră aer din atmosferă și fac niște bule de soluție care se duc pe țintă, cu derivă foarte redusă și precizie foarte mare”, a vorbit profesorul Ranta despre ceie trei mari categorii de duze pentru mașinile de erbicidat.

Citiți și: 

Mitul ceții la erbicidat, spulberat de profesorul Ovidiu Ranta: ”Astfel de duze se mai folosesc doar în România și în Africa”

În privința materialului din care este produsă ”inima” duzelor, specialistul a arătat că astăzi se merge pe miezul ceramic, care substituie alama și plasticul. ”Ceramica are o durată de viață de 10 ori mai mare decât alama și de 3 ori mai mare decât materialele plastice care se utilizează la duze”, a explicat prof. dr. Ovidiu Ranta, arătând că în prezent, în Europa, vorbim despre un număr redus de producători de duze de calitate, fiind numai patru firme care oferă produse performante.

Când trebuie să schimbăm duzele

”Indiferent despre ce tip de duză vorbim, atunci când pleacă din fabrică, ele trebuie să aibă un coeficient de variație sub 5%, iar legislația europeană spune că atunci când coeficientul de variație depășește 10%, duzele se aruncă. (…) De aceea este foarte important să folosiți doar duze de calitate premium. O duză nu este o gaură într-un plastic prin care curge un lichid. Să înțelegeți acest lucru. Este seringa cu care se injectează medicamentul în cultură. Adică aici se face diferența între medicament și otravă: doza, iar o doza o facem prin reglarea seringii”, a explicat profesorul Ranta.

Cum se notează duzele

O altă problemă de care se lovesc fermierii este denimirea sau mai exact modul în care se notează duzele. Cea mai mare confuzie este legată de numerotarea 0.2, 0.3 sau 0.4 despre care mulți agricultori cred, în mod greșit, că are legătură cu diametrul duzei. ”În România se perpetuează de 40 de ani o teorie cum că acel 0.2, 0.3, 0.4 înseamnă diametrul duzei. Nu știu de unde a apărut în idee, nu știu de unde se vehiculează pe piață. Este fals. Întotdeauna o duză se notează pentru început ca și tip – tip ID înseamnă cu injecție de aer sau IDK injecție de aer compactă. După care urmează un număr – 120 aici de exemplu, este unghiul pe care îl face jetul la ieșirea din duză, după care urmează un 0.3 aici. La duzele albastre avem întotdeauna 0.3. Acest 0.3 sau 0.2 sau 0.4 înseamnă debitul de soluție exprimat în zecimi de galoane pe minut la o presiune de 2,8 bari. Adică este un debit. Sigur, întrucât sistemul a fost pus în funcție sau scos pe piață de firma Mastijet, atunci discutăm de galoane, unitatea de măsură din SUA. Deci o duză 0.3 înseamnă 0,3 galoane/ minut. Un galon are 3,8 litri. O duză 0.2 are 0,2 galoane/minut. Și sunt standardizate după culori. Întotdeauna duzele roșii sunt 0.4, duzele albastre sunt 0.3, duzele galbene sunt 0.2, iar 0.25, pentru că există un domeniu intermediar, sunt cele violet”, a explicat profesorul Ranta.

Pentru a alege corect duzele în funcție de condițiile meteo, profesorul Ovidiu Ranta le-a recomandat fermierilor să își descarce o aplicație dedicată pentru telefoanele de tip smartphone și pentru tablete. Aplicația este realizată de către LECHLER, unul dintre cei mai mari producători de duze, și este ușor de găsit în magazinul online de aplicații (appstore) pentru iOs și Android cu numele de ”Lechler Agriculture”. Indicații găsiți și pe site-ul www.lechler.de (în limba engleză)

Pentru a urmări integral atelierul susșinut de către profesorul Ovidiu Ranta, dar și demonstrația cu utilaje agricole susținută de Topzone la Mihail Kogălniceanul, vă invităm să urmăriți înregistrarea intergrală a evenimentului:

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*