DISTRIBUITORII DE INPUTURI, PRIMII CONSULTANȚI AI FERMIERILOR!

M-a impresionat atitudinea mai multor fermieri americani care, atunci când li s-a cerut să-și „justifice” succesul din punct de vedere tehnologic, au folosit formule de genul: „reprezentantul firmei mele de seminţe mi-a recomandat să folosesc ACEST hibrid”. Omul știa exact ce-i trebuie fermierului pentru condițiile lui particulare de mediu și de tehnologie.

Dacă din anumite motive, să zicem ploi în perioada de semănat, fermierul nu a reușit să pună sămânţa de porumb în pământ, returnează cantitatea nesemănată și alege un hibrid cu o perioadă mai scurtă de vegetație. Desigur, acest lucru se întâmplă acolo unde există sămânţă disponibilă.

Ajută-mă dacă poți, dar nu mă încurca!

Pentru unii fermieri, aceasta ar trebui să fie formula de început în discuțiile cu distribuitorii de inputuri, deoarece multe informaţii despre caracteristicile produselor pe care aceștia le vând, nu sunt suficient de clare. Iată câteva exemple:

Este sau nu este rezistent la ger un anumit hibrid de rapiţă?

a) Unii o spun simplu: „toleranță bună/mare la gerurile iernii”. Este tolerant, poate chiar rezistent. În câte grade Celsius se măsoară diferența între toleranță și rezistență la ger? Pentru moment, e bine de știut că este tolerant!

b) Alții condiționează rezistența la ger de aplicarea regulatorilor de creștere. În mod normal, utilizarea regulatorilor de creștere ar trebui făcută doar atunci când există pericolul alungirii hipocotilului în toamnă și a căderii în primăvară.

Alungirea hipocotilului (foto: CETIOM)

Regulatorii de creștere slăbesc vigoarea plantelor și încetinesc ritmul de creștere în toamnă. Lucru pe care în mod normal nu ar trebui să ni-l dorim. Atenție! Când este cu adevărat nevoie de regulatori de creștere (când plantele ajung la 6 frunze devreme, în octombrie, cu densitate mare și mult azot în sol), un tratament numai cu tebuconazol nu este suficient. Așa se explică poate faptul că mulți fermieri au fost nevoiți să aplice în toamna trecută două fungicide și uneori și un regulator de creștere pentru a încetini suficient de mult creșterea plantelor.

Care este schepsisul?

Folosim de multe ori o tehnologie de „constrângere” a metabolismului plantelor, în locul uneia de stimulare. Lucru care este contraproductiv. Cheltuim bani ca să nu lăsăm planta să crească, după ce i-am oferit cele mai bune condiții de creștere. Iată două cazuri.

• Încântat de performanțele de producţie pe care le-a văzut într-un lot demonstrativ, un fermier a cumpărat un „super” hibrid, caracterizat printr-o creștere rapidă în toamnă.

• În zona respectivă, momentul optim de semănat este în jurul datei de 20 august.

• Fertilizarea a fost făcută corect, dar dozele de azot au fost mari, depășind 50 kg N/ha.

• În aceste condiții, fermierul este obligat să reducă ritmul de creștere al plantelor, așa că aplică două fungicide și un regulator de creștere pentru a vlăgui un hibrid cu creștere rapidă în toamnă, semănat devreme, fertilizat abundent și destul de sensibil la alungirea hipocotilului în toamnă.

• Ar fi trebuit să aleagă un hibrid cu creștere lentă toamna (pretabil la semănatul timpuriu), fără creșteri ale hipocotilului? Probabil că da, dar nu este sigur că ar fi fost de ajuns pentru a renunța la regulatorii de creștere.

• „Risipa” poate fi făcută și primăvara.

• Un fermier a folosit un fungicid pentru a preveni apariția putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), dar a făcut tratamentul atunci când înălțimea plantelor de rapiţă i-a permis să intre fără probleme în lan, adică la îmbobocire (nu deține o mașină autopropulsată de stropit). În acel moment, nici un tratament nu putea preveni apariția putregaiului alb.

• Cum în toată risipa este uneori și un câștig, deoarece a folosit un fungicid cu două substanțe active, dintre care una este o strobilurină, care a stimulat metabolismul plantelor, producţia a fost mai mare decât pe solele netratate.

Concluzii. Până când nu vom avea consultanți care să facă recomandările pe baza unor experimente proprii, nu putem spune că hibrizii descriși în cataloage ca fiind pretabili pentru semănatul timpuriu, nu au nevoie de regulatori de creștere pentru a evita alungirea hipocotilului.

Dar ne-am putea întreba dacă chiar trebuie să aplicăm 3-4 fungicide plus 1-2 regulatori de creștere pentru obținerea unor producţii mari?

Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

4 Comentarii la DISTRIBUITORII DE INPUTURI, PRIMII CONSULTANȚI AI FERMIERILOR!

  1. Agentul e smecher ca e platit la vanzari si baga pe gat la femieri tot felul de produse. Baga complex. In toamna axot in primavara in exces nutrocalcar plus foliare. Adevarat ca se face oductie dar trebuie sa pruvim in viitor sa vedem ce efect au astea asupra terenului. Agricultura a devenit o industrie de la care vir profit imediat sume uriase din profit iar dupa ei potopul.

  2. Asta cu azotul excesiv toamna e general intalnita. Fermierii intreaba doar cat costa tona de „complexe”, fara a fi atenti la formularile produselor. Fosforul si, la nevoie, potasiul trebuie asigurate integral din toamna. E timp pentru azot in primavara.

    • Aveti partial dreptate. Am vazut fermieri care aplicau 500-600 kg/ha de complexe toamna la grau si sfecla pt zahar. Dar la porumb și sfecla pt zahar, în zonele cu precipitati putine toamna/iarna, cele mai mari productii se pot obține cand tot azotul se aplica toamna

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*