DEZVĂLUIRI COMPLETE: „Băieții deștepți” ai CĂRȚILOR DE RASĂ PENTRU BOVINE. Miza: 6 milioane de euro pe an!

Agrointeligența a luat decizia de a informa cititorii, mulți dintre ei crescători de animale, despre ce se întâmplă cu adevărat în spatele ușilor închise centrelor de putere ale zootehniei naționale. Un ghem de personaje influente, de interese obscure și, cel mai important, de bani publici, colectați inclusiv de la fermieri, și care sunt cheltuiți ineficient și discreționar. Astăzi, vorbim despre cărțile de rasă pentru bovine.

Ce am descoperit

În baza unui ajutor de stat destinat zootehniei, aprobat în anul 2014, organizațiile care reprezintă rasele recunoscute de bovine, ovine etc. primesc milioane de euro pentru a ține evidența genetică a animalelor.

În cazul bovinelor, doar pentru acest an șase asociații au primit peste 6,1 milioane de euro, din care niciun euro nu a ajuns la fermieri. Rezultatele certificatelor genetice sunt utile doar marilor crescători de taurine.

Organizația care a primit, în 2017, aproape 2,5 milioane de euro este coordonată de Zoltan Haller, implicat într-un dosar penal de plăți ilegale, conform procurorilor, către reprezentanți importanți ai Ministerului Agriculturii.

O parte din investitorii din domeniu susțin că prin acest ajutor de stat se pierd în jur de 5 milioane de euro numai în cazul bovinelor, bani de care se bucură cei care administrează asociațiile și care, teoretic, reprezintă fermierii mici și medii.

Neregulile prezentate în această investigație sunt confirmate și de rezultatele unui control al Corpului de Control al ministrului Agriculturii care a avut loc în această vară.

Cine profită de cele 6 milioane de euro?

Aproximativ cinci din cele 6,1 milioane de euro acordate doar în acest an de statul român pentru evidența și ameliorare genetică a bovinelor din fermele autohtone se pierd în asociații care intermediază legătură cu fermierii mici sau medii. Altfel spus, cei care cresc între 5 și 30 de vaci.

Asta pentru că aceste organizații ale crescătorilor de taurine fie nu pot demonstra că fac periodic analiza laptelui de la toți fermierii în numele cărora încasează ajutorul de stat, fie rezultatele testelor nu sunt utile micilor fermieri. Aceștia din urmă nu sunt interesați de ameliorarea raselor și genetică, animalele fiind crescute pentru consumul propriu de lapte și carne. În schimb, de milioanele de euro profită cei care conduc asociațiile de bovine, susțin reprezentanți ai asociațiilor din domeniu, cum ar fi Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.

Ajutorul de stat privind recensământul raselor de vaci

La sfârșitul anului 2014, pe 30 decembrie, executivul condus de Victor Ponta a emis Hotărârea de Guvern nr. 1.179 privind un ajutor de stat, acordat între 2015-2020, destinat sectorului zootehnic. Mai exact, de la bugetul public, se acordau bani pentru fermieri, fără însă ca banii să ajungă vreodată la aceștia, pentru a se realiza evidența și, apoi, ameliorarea genetică a bovinelor din România. Programul a fost denumit al Cărților de Rasă, mai exact informațiile privind familia și sănătatea unei vaci sunt înregistrate în softuri speciale și formează un fel de cărți de identitate și medicale ale animalelor.

Mai precis, fermierii beneficiază în urma HG 1.179/2014 de servicii de control periodic necesar ameliorării genetice (denumit COP – controlul oficial al producțiilor), dar și de înregistrare într-un Registrul Genetic (RG), servicii care erau plătite de stat. Acest sprijin financiar era acordat, conform hotărârii executivului, doar fermierilor care erau constituiți ca persoane juridice (asociații, firme, persoane fizice autorizate).

Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal este de maximum:
• 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, şi 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline (Pentru efectuarea în fiecare fermă a COP)
• 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine (Pentru înregistrarea descendenților unui animal în RG)

În privința bovinelor, aceste servicii erau realizate de șase asociații, dintre care trei sunt mai importante, organizații care erau atestate de Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), instituție condusă de Lelior Iacob.

Circuitul banilor

Concret, aceste șase asociații au primit doar în acest an suma de 6,1 milioane de euro în numele fermierilor, iar în schimbul banilor trebuie să facă analize și certificate animalelor pe care apoi să le ofere crescătorilor de vaci. Conform HG 1.179, ANZ a autorizat doar șase organizații să realizeze evidențierea bovinelor din fermele cu personalitate juridică, iar crescătorii de animale optau pentru o asociație care să le controleze animalele. Asociațiile care au primit bani în acest an sunt:

1. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) Tip Simmental din Brașov,
2. Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine România (AGCTR) din Ilfov,
3. Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov
4. Asociația Aberdeen Angus România din Sibiu
5. Asociația Crescătorilor de Taurine Brună-Schwyz
6. Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din Suceava

Controlăm și nu prea

Ce trebuia să facă practic aceste asociații în schimbul acreditării ANZ și a încasării banilor destinați fermierilor? Să trimită periodic o echipă la fiecare fermier din asociație. Primul scop al deplasării echipelor asociațiilor pe teren este să ia probe de lapte de la fiecare vacă din fermă, eșantioane sigilate, pe care apoi să le trimită la un laborator specializat. În laborator, se testează calitatea laptelui după câteva caracteristici care dezvăluie sănătatea și alimentația animalului (lactoză, grăsime și proteine).

Apoi, al doilea scop al verificărilor echipei asociației este să înregistreze toate bovinele din fermă cu tot cu descendență. Mai exact, să precizeze într-un act denumit carte de rasă cine îi sunt descendenții vacii, mai exact părinții și bunicii. Reamintim că, teoretic, fiecare bovină din România este înregistrată cu un cod.

Reprezentanți ai AGCTR ne-au asigurat că au făcut toate controalele pentru care au încasat banii. Mai mult, Ionuț Lupu, directorul HoRo, ne-a explicat că asociația sa îi reprezintă pe marii fermieri care sună ei la organizație pentru a cere teste cât mai dese pentru că membrii HoRo sunt interesați de programul de ameliorare genetică. Cert este că, în baza unui control al Corpului de Control, ale cărui concluzii parțiale au ajuns și în posesia Agrointeligența, reiese că multe dintre aceste teste pentru care se încasează bani ca ajutor de stat sunt fictive.

Lelior Iacob, șeful ANZ, ne-a declarat că după informațiile sale toate controalele din teren se desfășoară exact, iar instituția sa face supracontrol la asociații “prin eșantion de 5%. Se verifică actele, dar se și merge pe teren pentru a se verifica cifrele din documente”, ne-a explicat acesta.

Conducerea Ministerului Agriculturii nu a dorit să comenteze aceste informații, până la momentul publicării investigației reprezentanții ministerului nu ne-au răspuns la solicitări.

Câți bani au primit asociațiile în 2017

În funcție de numărul de vaci care au aceste cărți de rasă, statul acordă și ajutorul de stat.

Bani acordați către cele 6 asociații acreditate în cadrul HG 1.179 din 2014 privind întocmirea și administrarea cărților de rasă. Suma totală plătită de sta în anul 2017 este de 27,8 milioane de lei. În euro (la un curs de 4,55 de lei/euro), suma ajunge la 6,1 milioane.

Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental din Brașov
– 127.347 de capete de vaci în asociație
– 3,8 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 10,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 14 milioane de lei primite anul trecut de la stat în cadrul acestui ajutor de stat

Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine
– 77.755 capete de bovine în asociație
– 2,3 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 6,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 8,5 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo)
– 23.884 de capete de bovine în asociație
– 0,7 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 1,9 milioane de lei pentru controlul operativ al producție (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 2,6 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

Restul de trei asociații mai mici
– 25.071 de capete de bovine în asociații
– 0,75 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 2,75 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă

Nereguli care probează că banii sunt dați aiurea

Controale fictive. Cum micii fermieri nu sunt interesați de ameliorarea genetică si nici nu primesc vreun ban in urma controlului, ei nu sunt interesați sa fie verificați. Așa cum am mai precizat, în urma unor inspecții recente ale Corpului de Control al ministrului Agriculturii, raport care încă nu a fost făcut public, s-a descoperit că o parte din datele din bazele asociațiilor nu sunt culese din ferme, ci sunt obținute prin alte modalități. Mai exact, informațiile sunt măsluite sau apreciate din birou, deși se încasează bani pentru controlul operativ din fermele crescătorilor.

Toader Neață Împăratu, președintele AGCTR, ne-a precizat că nu trebuie verificați toți fermierii pentru care se încasează subvenția, ci doar un procent de 20%. “Noi facem mai multe controale decât scrie la lege. Concluziile Corpului de Control vin după sesizări, sesizări care sunt răuvoitoare. Noi lucrăm corect, în rest sunt doar vorbe”, ne-a transmis și acesta. Zoltan Haller, vicepreșdintele ACVBR, nu a putut fi contactat până în acest moment.

Agrointeligența a contactat mici fermieri din Timiș, Ialomița și Galați – membri în AGVRB și ACTR – asociații care susțin că reprezintă mii de crescători de animale în numele cărora încasează bani.

Unul dintre aceștia ne-a declarat că a primit o echipă de control în acest an, la patru luni de la data în care trebuia să se facă inspecția.

Teste inutile. Pe lângă lipsa controalelor din ferme pe care ar trebui să le realizeze asociațiile, doar marii fermieri sunt interesați de aceste controale. Asta pentru că în urma lor pot depista animalele bolnave, animalele care nu dau lapte destul și taurii care pot fi folosiți la împerechere. Dar asta înseamnă că programul este util doar pentru 50.000 de animale din cele aproximativ 240.000 pentru care se plătește ajutorul de stat în acest an. Aceeași mici fermieri din Timiș, Ialomița și Galați pe care i-am contactat în legătură cu acest ajutor de stat ne-au transmis că au sub 15 vaci în fermă și nu au puterea de a face ameliorare genetică chiar dacă s-ar face teste lună de lună.

Pe de altă parte, Toader Neață Împăratu ne-a transmis că din punctul său de vedere programul trebuie menținut și pentru micii fermieri care au un minimum de cinci animale în curte. “Materialul seminal nu este foarte scump. Noi am obținut după 20 de ani primul taur românesc. Este ceva. În curând, materialul seminal va fi din ce în ce mai bun și mai ieftin și va fi accesibil micilor fermieri”, spune președinte AGCTR.

ANZ nu verifică. Nu exisă supracontrol din partea statului pe teren, așa cum s-a constatat într-o verificare a Corpului de Control. ANZ este instituția responsabilă. De altfel, sediul agenției de stat este în aceeași clădire cu sediul asociației AGCTR. Reamintim că Lelior Iacob ne-a transmis că ANZ face verificări, dar le face prin sondaj.

Oamenii care administrează ajutorul de stat

Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine (AGCTR) este condusă de președintele organizație Toader Neață Împăratu.
• Acesta este un personaj care are cele mai bune relații la Agenția Națională pentru Zootehnie.
• Este un cunoscut al lui Lelior Iacob, președintele ANZ.
• Este un apropiat al directorilor din Ministerul Agriculturii care răspund acest program.

Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov, îl are ca președinte pe Nicușor Șerban. Datorită funcției și organizării asociației este și omul cel mai important.
• Nicușor Șerban este un crescător de bovine cunoscut și performant

Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental (ACVBR) îl are ca președinte al organizației pe Raul Bularca. Însă cel mai influent din asociație este Zoltan Haller, un crescător de bovine din județul Brașov. Are 400 de vaci la ferma sa, conform reportajelor din ferma sa.
• Este implicat într-un dosar de corupție, fiind reținut în 2015. Procurorii au descoperit că Haller era în legătură cu secretarul de stat în Ministerul Agriculturii la acea vreme, Peter Tamas Nagy.
• Este un personaj care are legături în rândul directorilor din Ministerul Agriculturii, directori care sunt pereni în funcții.

Supra-dovada că nu se fac controale și teste în fermele mici

Conform criteriilor de conformitate stabilite de ANZ pentru registrul genealogic al bovinelor, datele culese de la fermieri trebui să conțină informații despre părinții și bunicii unei vaci. Ajutorul de stat se oferă doar asociațiilor acreditate care au date privind ascendența feminină a unui animal la un procent de peste 40% din efectivele fermierilor controlați. Aceste privind ascendenții unei vaci sunt trecute în secțiunea principală a registrelor genealogice.

Însă, conform unor informații obținute de Agrointeligența, două dintre asociații nu îndeplinesc acest procent, ba chiar sunt sub 5%, este vorba de AGCTR și ACVBR, cele care primesc aproape 80% din cele 6,1 milioane de euro date ca ajutor de stat pentru cărțile de rasă. Astfel:
• Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR) are înscrise în secțiunea principală doar 2.658 de animale din 77.755 de capete pentru care a încasat ajutorul de stat. Altfel spus, un procent de 3,4.
• Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) are înscrisă în secțiunea principală doar 3.721 de capete din 127.347 de bovine pentru care încasează ajutorul de stat. Altfel spus, un procent de 2,9%.
• Holstein Ro stă cel mai bine, are un procent de 26%, dar tot este sub limita de 40% impusă de ANZ.

Lelior Iacob, directorul ANZ, ne-a spus că acest procent este aplicat doar la acreditarea asociațiilor. Mai exact, șeful agenției susține că acum câțiva ani, la începutul aplicării programului cărților de rasă, erau mai multe informații despre animale decât după ce s-au cheltuit doar în acest an 6,1 milioane de euro

Rezultatele programului după doi ani

Practic, acest ajutor de stat are ca ultim scop creșterea producției de lapte prin ameliorarea raselor. Însă pentru că acest program este benefic doar marilor producător, în timp ce banii micilor fermieri sunt practic un cadou pentru asociațiile acreditate de ANZ, creșterea producției este limitată sau inexistentă.

Spre exemplu, în 2015, primul an de aplicare al ajutorului de stat, conform HG.1.179 din 2014, s-a constat chiar o scădere a producției de lapte față de anul precedent, conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică (INS). În legătură cu datele prezentate mai jos, trebuie precizat că ele țin cont doar de laptele declarat de marii producători, adică undeva la 30-40% din piață, pentru că micii fermieri fie își vând laptele direct, fie îl folosesc pentru consumul propriu.

2015
În anul 2015 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă achiziționată de unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole şi centrele de colectare a scăzut cu 77356 tone (‐7,8%).

2016
În anul 2016 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare de la unitățile zootehnice şi centrele de colectare a crescut cu 32655 tone (+3,6%).

2017
În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).

Concluzia este că nu există ameliorare genetică, iar ajutorul de stat care nu este adresat fermelor mari sau măcar medii, care sunt interesate de creșterea producției, se pierde prin conturile asociațiilor, iar micii fermieri nu beneficiază de investiția statului.

Ca în anii ‘70

Mai mult și metoda prin care se colectează datele genetice este una veche de cinci decenii. Cel puțin așa susține Ionuț Lupu, directorul de la HoRo. Acesta ne-a spus că transmit la ANZ datele atât după o metodă estimitivă genetică, dar fac și teste genomice moderne.

Astfel, acum un animal este testat genetic la 44 de luni de la naștere după o metodă germană din anii ’70. Însă, între timp, după 2010, statele dezvoltate aplică o nouă metodă, cea de testare genetică a animalelor la 2-3 luni.

Concluzia: Se impune o regândire a programului, banii să fie redirecționați direct către fermele performante

Ca o concluzie, banii ar trebui direcționați către fermele care fac cu adevărat ameliorare pe baza datelor genetice și nu spre asociații care susțin că fac acest lucru pentru micii fermieri. Făcând o analiză foarte atentă a răspunsurilor pe care Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) ni le-a dat de-a lungul timpului am constatat că unii dintre gestionarii cărților de rasă s-au transformat în niște, să utilizez un termen de jargon, ”băieți deștepți” abonați la banii publici la subvențiile pentru gestionarea cărților de rasă. Se știu ei cine sunt aceia, dar eu nu pot să accept lucrul acesta”, a declarat în această lună pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro. Indiferent de declarații, Agrointeligența consideră că a venit momentul adevărului pentru modul în care sunt cheltuite fondurile publice pentru zootehnie. Campania noastră va continua, rămâneți alături de noi!

Dați click pe schemă pentru varianta mărită

7 Comentarii la DEZVĂLUIRI COMPLETE: „Băieții deștepți” ai CĂRȚILOR DE RASĂ PENTRU BOVINE. Miza: 6 milioane de euro pe an!

  1. inca ceva domnule LUPU Ionut Costin,
    am vazut la televizor , pe Nat Geo Wild, emisiunea Dr. Pol, in Statul Michigan din SUA ferme mici si mijlocii care nu au ceea ce ati spus. Au sali de muls, dar nu permormante cu spuneti dvs. Nu contest ca nu exista, dar la aceia mari, cu 5000 de capete. Dar nu cred ca aceia iau subventii mari fata de aceia mici, ci din contra, iau mai putin

  2. Daca marii fermieri au probleme cu rentabilitatea atunci cei mici ca sanse au? unde este problema? Eu imi montez vacile cu monta de la Semtest Tg. Mures.Sanse de productie mare de lapte nu am pentru ca sunt intr-o zona de deal, aproape de munte. Din perspectiva ameliorarii si performantei rasei sa facem un calcul simplu: montezi vaca – ea va purta vitelul minim 285 de zile (asta mi-a spun un tehnician veterinar),sa zicem ca vaca fata o vitea, dupa care astepti alte 18 luni (perioada pana ajunge la maturitate) pana o poti monta, si iti fata tot vitea ,doar ea o poti certifica, si doar la fatare.Deci mai astepti inca 18 luni + 285 de zile minim. Face-ti un calcul domnilor , pardon , geniilor. Ce facem intre timp ? Singura optiune este achizitia de bovine din strainatate. Cati isi permit acest lucru? Parerea mea este ca trebuie venit cu o strategie nationala ca sa ajungem celelalte state dezvoltate, sau banii trebuie sa ajunga doar la fermierii mari? aceia cinstiti desigur. Putem face ceva si pentru tara asta? va dati mari cunoscatori, dar va acuzati unii pe altii plus ca sunteti si anchetati pentru frauda. 5 milioane de romani (populatie activa) au plecat in occident la munca. Vreti sa plece si restul?

  3. Stimate domnule Mircea Bara,
    Cred ca sunteti convins de simpatia pe care vi-o port si, in egala masura, de respectul pe care vi-l acord. Spun toate aceste fiind influentat in primul rand de timpul pe care l-ati petrecut intr-o unitate autentic romaneasca… insa din pacate anii care au trecut nu sunt suficienti pentru a garanta ca ati inteles ceea ce se intampla in prezent in filiera geneticii bovine la nivel international.
    Cu siguranta stiti ca sunt in stranse relatii de colaborare tehnica dar si de prietenie cu reprezentantii uneia dintre cele mai importante cooperative din Statele Unite. Aceasta are un numar de peste 5.000 membri, are unele dintre cele mai bune echipe din lume specializate in biotehnologii si care vine cu un input extrem de important in ameliorarea efectivelor de vaci din rasa Holstein din inteaga lume.
    Coordonez din anul 2013 cea mai progresiva asociatie a crescatorilor de taurine din Romania care:
    1. Este singura din tara care efectueaza teste genomice… nu doar teste de paternitate,
    2. Este singura din tara care detine un laborator propriu, o investitie de peste 350.000 euro,
    3. Este singura din tara care se fereste sa isi discrediteze proprii membri incepand „haiduceste” un program de pseudo-testare a taurasilor si nu in ultimul rand…
    4. Este prima asociatie din tara care a militat pentru efectuarea corecta a controlului oficial al productiei de lapte prin verificarea precisa a tuturor verigilor implicate de la prelevarea probelor de lapte, efectuarea testelor de laborator, utilizarea de terminale electronice si soft-uri care garanteaza trasabilitatea datelor.
    Pentru linistea dumneavoastra si a sustinatorilor ideilor dumneavoastra va asigur ca sunt unul dintre „urechistii” care a raspuns intrebarilor echipei Agrointeligenta incercand sa dau cat mai multe detalii specifice. Este foarte adevarat ca jurnalistii, in incercarea de a sintetiza, nu au reusit sa redea cu fidelitate o serie de idei expuse… precum „testarea genomica”… insa acest lucru are destul de putina relevanta in acest context.
    Asadar, cu ingaduinta dumneavoastra am sa reiau o serie de chestiuni nepunctate si, cu siguranta, neintelese de dumneavoastra:

    1. Nicaieri, dar nicaieri in lume, mamele de taur nu se mai identifica si declara utilizand controlul oficial al productie (COP). Aceasta procedura de lucru a fost imprumutata de specialistii romani ai anilor ’70 fiind copiata dupa modelul german. Din lipsa de interes si incapacitatea de a comunica activ cu alte organizatii de profil din Statele Unite si Europa acest sistem de lucru a fost perpetuat si acceptat ca fiind singura varianta de lucru de catre specialisti ca dumneavoastra, o serie de reprezentanti ai autoritatilor… competente… si chiar mediul universitar.

    2. Programele de potrivire a perechilor, pe care il utilizeaza acum ferme din Romania, se realizeaza avand ca punct de plecare aproximativ 15 criterii care cumuleaza realizarea unui profil genetic al fermei pe mai multe generatii, analiza datelor de productie si reproductie inregistrate in soft-urile de management ale salilor de muls si nu in ultimul rand o analia documentata a prioritatilor fermierului pe termen mediu si lung. Asadar, informatiile din COP nu vor putea reprezenta vreodata date concrete intr-un astfel de program mai ales ca ele sunt estimari facute pe baza unor informatii preluate la intervale de 28 zile, cu un grad mare de relativitate avand in vedere diferentele de management ale fiecarei ferme.
    Pentru linistea dumneavoastra, in Statele Unite, nici macar lactatiile nu mai sunt calculate ci informatiile se descarca direct din softul salii de muls.
    Asadar, cred ca este utopic sa credem ca informatiile din COP poate ajuta in mod realist realizarea unui program de potrivire a perechilor si, mai mult, ca pot fi un instrument de lucru in cazul micro fermelor care au fost de zeci de ani „prada” unei retele nefiscalizate de operatori IA…

    3. In conditiile actuale programul de COP poate ajuta doar la crearea unor baze de date care vor fi in cel putin 5 ani fundamentul unei baze de referinta in vederea crearii unui index al rasei Holstein… si nimic mai mult…

    4. Oricat de mult v-ati chinui sa trucati realitatea AMELIORAREA are la baza fermele de elita. Aceste ferme de elita, in Romania, sunt in curs de stabilizare din punct e vedere genetic dupa un numar foarte mare de importuri si dupa mai bine de 10 ani de achizitii haotice de material seminal.
    De micro fermele de care cativa „urechisti” veritabili din ANZ, MADR si asociatii obediente plang de mila niciodata, dar niciodata nu se va putea vorbi despre AMELIORARE.

    5. Daca veti analiza cu realism evolutia performantelor efectivelor de bovine din Romania, in ultimii 25 ani, veti observa ca haosul pastorit in atatia ani de reprezentantii ANZ si din pacate propagat de reprezentantii unora dintre unitatile Semtest a condus la atingerea unei medii nationale, dominate dupa cum binestiti de micro ferme, care cu optimist depaseste 3.500 kg pentru L305. La polul opus se afla fermele progresive care, cel putin in cazul membrilor asociatiei pe care o reprezint, au o medie a lactatiilor 305 de peste 8.900 kg.
    Asadar, mai este oportun sa discutam, asa cum precizati dumneavoastra, despre COP in micro ferme care au 3.500 kg lapte in vederea identificarii unor canditate mame de taur? Sunteti o persoana respectabila si erudita, deci cred ca va va fi imposibil sa argumentati tehnic o astfel de decizie a reprezentantilor ANZ si MADR…

    6. Ma bazez inca odata pe discernamantul dumneavoastra si va cer sa analizati daca am dreptate sau nu… pentru a duce un tauras intr-un centru de tauri este nevoie ca acesta sa fie sanatos si sa aiba o valoare genetica probata. Asadar, nici un tauras nu trebuie sa fie / sa fi fost bolnav si nici sa nu fie / sa nu fi fost vaccinat pentru o serie de boli. In acest context, la nivel international se solicita la introducerea in centrele semtest a unui set de analize ELISA si PCR. Aveti curajul ca in centrul dumneavoastra de tauri sa facem analize PCR pentru cateva boli?… doriti sa continuam acest subiect?… mai bine nu pentru ca am fi acuzati ca vrem sa distrugem un centru de tauri romanesc…

    7. Pentru a desfasura activitatea de COP organizatia pe care o conduc are 5 operatori COP angajati care preleveaza lunar peste 4.000 probe de lapte. Avem masini VW Caddy, terminale Motorola pe care inregistram toate informatiile legate de animalele aflate la muls si un Lactocorder* pentru monitorizarea debitului in timpul mulsului. Chiar si in aceste conditii, ne este foarte greu sa acoperim costurile pentru realizarea corecta a activitatii, sa oferim bonusuri salariatilor si sa ne asiguram ca acestia sunt motivati pentru a-si face cat mai corect treaba.
    In conditiile in care alte asociatii care ofera serviciul de COP la micro ferme spun ca un operator preleveaza probe de lapte de la cca. 600 vaci lunar ne putem inchipui oare ca organizatia va avea suficienti bani sa ii asigure logistica si un pachet salarial care sa ii permita unui operator sa fie corect si sa:
    – nu ia lapte dintr-o galeata si sa umple o sacosa de recipienti,
    – sa se deplaseze si sa participe cu strictete la toate sesiunile de muls respectand orarul fermei,
    – sa identifice corect si complet animalele?
    Sincer, personal nu cred…
    *a nu se face confuzie cu „milkmetru”

    In aceste conditii, sa accepti si sa sustii un sistem care pulverizeaza anual milioane de euro doar pentru a visa ca poti produce tauri romanesti intr-un context in care piata devine ultraexigenta, sau mai bine spus sa se dea un os de ros unor asociatii… ca sa nu aducem in discutie alte puncte de vedere care ne conduc spre ideea de coruptie… fara nici o finalitate logica si fara sa cunosti realitatile nationale si internationale, pentru mine este jignitor, dar si este un argument clar ca sistemul a putrezit.

    Asadar, domnule Bara,
    1. va invit la introspectie. Analizati ce este mai bine pentru fermierii romani acum si peste 5 ani si nu intrati in logica domnului director ANZ, Iacob Lelior, care atunci cand ii atragi atentia ca pulverizeaza inutil bani de la bugetul de stat te apostrofeza atragandu-ti atentia dupa modelul… „de cand ai ajuns un aparator al banului public”…
    2. luptati activ pentru a folosi datele din COP pentru crearea unei baze de referinta nationala,
    3. implicati-va activ in identificarea unor specialisti internationali care ne pot ajuta sa creem un sistem de evaluare national adaptat specificului din fermele din Romania si acum si peste 5 ani,
    4. promovati folosirea evaluarii genomice ca unica varianta realista de evaluare a efectivelor din Romania,
    5. incetati sa „izolati reproductiv efectivele din Romania”. Zi dupa zi acest concept de baza al ameliorarii din urma cu cateva decenii devine istorie. Cooperativa olandeza CRV evalueaza tauri dupa sistemul american si cel german, centrele de tauri si organizatiile din Italia, Germania, UK si Franta fac acelasi lucru indiferent daca sunt sau nu in Eurogenomics sau Consortiul Nord American,
    6. PROMOVATI DE URGENTA UN NOU SISTEM IN CARE SA SE DECUPLEZE SCZ DE ACTIVITATILE DE COP SI RG,
    7. PROMOVATI UN SISTEM IN CARE BANII DE AMELIORARE SA FIE DATI FERMELOR DE ELITA, CARE SE INSCRIU DE BUNA VOIE SI CARE VOR FI ATENT MONITORIZATE INTR-UN PROGRAM SPECIFIC.

    Asadar, lumea se globalizeaza si in domeniul nostru, iar daca noi ramanem incremeniti si cheltuim si putinii bani pe care ii avem…

  4. Domnu Bara Mircea nu poți face o ameliorare corecta si eficientă la animale pe diferite câmpuri si izlazuri unele de o buna calitate altele mai puțin buna, un animal ca sa îl compari cu altul trebuie hrănit corespunzător si unul si altul ca sa îți poți da seama care este de o generică buna pentru a fi mame de tauri berbeci s.m.d fără formarea unei structuri profesionale de ameliorare gen institute de cercetare ne pierdem timpul, bani degeaba .

  5. Buna ziua!
    Va multumim pentru comentariu.

    1. Intelegem ca din pozitia si avand in vedere interesele dumneavoastra trecute si prezente sunteti obligat sa aparati actualul sistem. Trebuie doar sa le enuntati (aceste interese), in rest, nicio problema, opinia dvs. este binevenita.
    2. Interesele micilor fermieri NU sunt ACUM respectate. Sau considerati ca actualul sistem apara interesele micilor fermieri?
    3. Intelegem ca sugerati sa mai avem rabdare pana se vad rezultatele. Cat? Credeti ca fermierii mai au rabdare?
    4. Textul la care ati comentat este un inceput de campanie Agrointeligenta pe aceasta tema. Vor mai urma materialele si credeti-ma, vom lamuri toate aspectele. Sigur, asta s-ar putea sa nu convina.
    5. Cea mai facila forma de atac impotriva unui articol care nu iti convine este sa invoci lipsa ”specialistilor” si prezenta ”urechistilor”. Materialul nu face decat sa prezinte niste cifre, situatii, date. Nu este un articol stiintific. Daca aveti de contestat vreo cifra din text, va rog, o vom corecta de indata daca e gresita.

    Va stam la dispozitie inclusiv cu posibilitatea de a va publica un text pe aceasta tema, daca acesta este asumat, este la obiect si nu compara mere cu pere. Intelegem ca multi oameni din sistem sunt speriati de ce ar putea iesi la iveala dar credem ca exact micul fermier este indreptatit sa stie adevarul.

    Toate cele bune!

  6. Am tot repectul pentru articole publicate de aceasta revista dar unele informatii stecurate in acest articol sant provenite din surse care au tot interesul ca micii fermieri sa fie dati deoparte.Nu se poate afirma ca acestia nu sant interesati de progres genetic.Controlul oficial al productiei de lapte intradevar trebuie sa duca la ameliorarea efectivului de vaci dar acest lucru nu se intimpla imediat dupa doi tri ani,intervalul intre generatii la vaci este de 5 ani si progresul datorat geneticii nu poate fi spectaculos. COP are ca scop 1)Identificarea celor mai bune vaci in vederea declararii ca mame de taur,2)Stabilirea productiilor fiecarei vaci in vederea folosirii la inperechere a unui taur superior genetic.3)In cadrul fermelor in COP sant difuzate doze ale tautilor in testare,fiicele acestora fiind evaluate in aceste ferme.O ferma de mici dimensiuni poate indeplini foarte bine aceste deziderate.Sint state europene unde fermele mici sant sustinute si stimulate mai bine ca fermele mari.Nu se poate spune ca o ferma de tipul acesta foloseste laptele numai pentru consumul propriu,eventual pentru consumul unei colectivitati mai mici asigurind lapte satenilor din jurul fermei.Aricolul subliniaza in mai multe locuri inutilitatea cheltuielilor cu COP catre micii fermieri , este incorect atita timp cit aceasta activitate se desfasoara cu rigurozitate.Cu cit populatia de vaci in COP este mai mare cu atit intensitataea selectiei creste Dar ca sa intelegi toate aceste probleme trebuie sa fi invatat ceva zootehnie. Pasajul legat de testarea genomica a fost confuz descrisa, iar evaluaurea vacilor si a taurilor este o actiune mult mai complexa si va pot garanta ca se face conform normelor de evaluare europene si nu la nivelul anilor 70. ESTE ADEVARAT CA ESTE GREU SA GASITI PE CINEVA SA VA EXPLICE toate aceste lucrarari de ameliorare, in lipsa acestora luati din pacate informatii de la URECHISTI care par a fi specialisti.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*