Fermierul Gheorghe Albu a scos rapița din cultură
Andreea Elefterie -
Decizie radicală luată în una dintre cele mai mari exploatații agricole din România. Un cunoscut fermier, agricultor care exploatează peste 6.000 de hectare de teren agricol, vorbește deschis despre piedicile pe care evoluția vremii le pune agriculturii românești, declarând aproape resemnat: ”Vremea a luat-o razna”.
De la semne băbești care să le indice evoluția probabilă a vremii, fermierii au acum la dispoziție instrumente moderne care să le spună când vor avea parte de ploi, de înghețuri sau de temperaturi extreme și arșiță. La lansarea aplicației Inovagria Meteo, un proiect comun al SIVECO România și Administrația Națională de Meteorologie (ANM), fermierul Gheorghe Albu din județul Constanța, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, a vorbit despre modul în care evoluția din ultima perioadă a vremii a schimbat total practicile agricole.
”În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată LAPAR-ului de a fi prezent la această întâlnire, care este de o importanță deosebită, dar aș vrea să mă întorc puțin la trecut. Având în vedere că și eu am părul alb, văd și în sală oameni cu părul sur, îmi aduc aminte că în copilăria mea, acum 40-50 de ani, când nu existau posibilități de a ajunge prognozele la oameni, ci existau metode populare de a aprognoza vremea. Și îmi aduc aminte în copilăria mea că se spunea că dacă vaca la muls își lasă coada jos, atunci este semn de ploaie sau dacă ea se întoarce cu fața la șură, e semn de furtună. Sau dacă porcul umblă cu paiul în gură, e semn de ploaie și tot așa mai departe. Dacă în timpul ploii apare curcubeul, înseamnă că nu mai plouă. Dar toate aceste metode populare sunt trecute în lucrarea „Meteorologia populară”, a domnul profesor Traian Gherman”, a spus Gheorghe Albu în cadrul conferinței de la ANM.
”Îi felicităm pe cei de la ANM, pe doamna director, fost domnul director și colectivul pe care îl reprezentați. Mulțumim SIVECO România și conducerii și colectivului pe care dumneavoastră îl reprezentați, că ne-ați pus la dispoziție nouă, producătorilor agricoli, o astfel de aplicație care ne ajută, ca noi să ne putem face un management operațional bun în fermă. Tocmai de aceea, este bine că prin această aplicație primim informații pe care putem să ne facem o structură de culturi. De exemplu, eu la Constanța am și făcut, am scos rapița din cultură, pentru că nu a mai plouat de nu mai știu când, de astă-primăvară. Totodată această aplicație pentru producătorii agricoli este foarte utilă, pentru că primind aceste informații în orice moment al zilei, dânșii își pot organiza lucrările agricole cu privire la semănat, cu privire la recoltat și cu privire la alte lucrări care sunt foarte sensibile legate de vreme. Mă refer la tratamentele pe care trebuie să le efectuăm asupra culturilor, că nu trebuie să plouă înainte sau nu trebuie să plouă 2-3 ore după aceea și ca atare, aceste informații ne sunt de folos”, a vorbit agricultorul din podișul Cobadin despre situația din ferma sa. Decizia de a renunța la cultivarea rapiței a fost luată cu mari regrete de către agricultor care recunoaște că această cultură este profitabilă, însă doar în măsura în care îi poți oferi condiții să producă. Astfel, rapița se seamănă din a foua jumătate a lunii august și apoi în prima parte din septembrie, însă are nevoie de apă pentru a răsări. Dacă nu sunt precipitații, cultura este un eșec și banii sunt pierduți.
”Vremea a luat-o razna, motiv pentru care și noi, producătorii agricoli trebuie să acționăm întocmai. Cu toate că există o vorbă în care împotriva naturii sau împotriva lui Dumnezeu nu te poți opune, dar am încercat să atenuăm efectele secetei prin înființarea de perdele forestiere, noi le zicem cumva metode conexe combaterii secetei și deșertificării, prin înființarea de perdele forestiere și doamna ministru, faceți ceva puțin pentru a-i stimula să pună perdele forestiere și nu să taie pădurile. Pentru că în momentul în care, așa cum este legea acum, cei care au pomi, păduri, nu primesc nimic decât înștiințarea de la primărie să plătească taxe și impozite, iar o pădure, vă dați seama, dacă este și din stejar, e de sute de ani, deci nu câștigi nimic pe acea suprafață, dar trebui să plătești anual taxe și impozite. Este unul dintre motivele pentru care la noi se taie pădurile necontrolat, pentru că oamenii nu sunt stimulați. Mai bine să le taie hoții decât să mai plătesc taxe și impozite. Totodată, vreau să vă spun că prin aceste metode conexe, și producătorii agricoli au început și s-au adaptat prin introducerea în cultură, cum spunea și domnul profesor Tabără, a unor soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și la arșiță și totodată tehnologia în mecanizare ne-a oferit posibilitatea, ne-a oferit utilaje și echipamente agricole, care prin trecerile pe care le face și ele să fie cât mai puține, să putem păstra apa în sol”, a mai spus vicepreședintele LAPAR.
