SEMĂNATUL TARDIV AL RAPIȚEI. Riscuri vs. avantaje: recomandările SPECIALISTULUI PIONEER!

La carte scrie că perioada recomandată pentru semănatul rapiței de toamnă se încheie pe 15 septembrie. Ce soluții au fermierii care seamănă târziu oleaginoasa în acest an, precum și care sunt hibrizii care au capacitatea de a recupera la timp pentru a intra puternici în iarnă, am discutat cu Valentin Mihai, Product Manager în cadrul companiei Pioneer România.

Specialistul producătorului de sămânță a vorbit în exclusivitate pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro care sunt posibilitățile fermierilor de a semăna rapița la sfârșitul perioadei optime și chiar și depășirea datei de 10-11 septembrie. Specialistul Pioneer ne-a vorbit, de asemenea, despre avantajele culturii de oleaginoase, chiar și în contextul unor lucrări întârziate.

Trei hibrizi pe care puteți miza la semănatul tardiv: PT264, PT234 și PR44W29

Noi nu recomandăm semănatul tardiv al rapiței. Totuși, din cauză că se confruntă cu condiții care nu le permit să intre la semănat în perioada optimă sau timpurie, așa cum recomandăm noi, sunt și fermieri ce seamănă și după epoca optimă care este undeva 10-11 septembrie. Acestea sunt datele la care se termină epoca optimă, ca să spunem așa. Atunci când suntem obligați să semănăm un pic mai târziu e nevoie să avem anumiți hibrizi care acumuleze foarte repede zaharuri, să aibă o capacitate fotositentică mai bună în perioada de până la intrarea în iarnă și pentru asta noi recomandăm trei hibrizi: PT264, PT234 și PR44W29. Acești hibrizi de rapiță Pioneer au capacitatea aceasta de a acumula mai repede zaharuri și de a se pregăti pentru iarnă”, ne-a declarat Valentin Mihai.

Specialistul subliniază că dezvoltarea plantelor până la intrarea în iarnă este esențială. ”Cu cât plantele sunt mai bine pregătite pentru această perioadă, adică până la intrarea în iarnă, cu atât mai bine pentru cultură. Iar repornirea în vegetație anul următor va fi mai viguroasă. Pentru că noi uităm că repornirea în vegetație și primele faze de creștere, atât la rapiță cât și la grâu, se fac pe baza acestor elemente acumulate din toamnă. De aceea, noi recomandăm fermierilor erbicidatul ca la carte încă din toamnă, pentru că o concurență din partea buruienilor va duce la diminuarea fotosintezei în toamnă și, bineînțeles, la o cantitate mai mică de asimilate”, explică specialistul Pioneer.

Lucrări minime pentru păstrarea apei în sol

Directorul de produs al Pioneer ne-a vorbit și despre pregătirea solului ca lucrare ce trebuie la rândul ei adaptată. ”Eu sunt adeptul lucrărilor minime, cât mai reduse la cultura de rapiță. Asta nu înseamnă că nu trebuie să pregătim terenul, chiar și profund acolo unde condițiile o cer. Am spus de nenumărate ori faptul că tehnologia trebuie aplicată variat și în concordanță cu factorii de mediu și condițiile locale pe care le avem în sol. Asta înseamnă chiar și arătură atunci când îmi permite solul, când îmi permit condițiile meteorologice să fac lucrul acesta. Ideea este că orice lucrare suplimentară pe care eu o fac în această perioadă de sfârșit de vară – început de toamnă, îmi va diminua capacitatea de apă din sol. Rapița este o cultură pe care trebuie să o semănăm cât mai superficial, nu trebuie să mergem mai mult de 3 centimetri adâncime, deci trebuie să fac toate acele lucrări ca să îmi conserve apa în sol. Dacă m-ați întreba pe mine, semănatul tardiv al rapiței ar trebui să se facă direct în pregătirea pe care am realizat-o, dacă am realizat-o la timp, fără să mai fac încă o scormonire cu tot felul de utilaje care să îmi evapore apa. Ceea ce recomand eu este semănatul în epoca optimă în sec. Să aștept ploaia, nu să semăn după ploaie. De ce? Este un lucru foarte simplu: dacă fermierul seamănă după ploaie, acolo unde intră organul activ al semănătorii, îmi va evapora apa. Sămânța mea de rapiță și așa este mică, va avea nevoie de toată cantitatea de apă de care poate beneficia. Atunci eu vreau ca rapița mea să fie în sol și să beneficieze de orice fel de precipitație care îmi cade pe acel pământ”, ne-a vorbit Valentin Mihai despre lucrările optime ce trebuie făcute pentru a evita evaporarea apei din sol.

Specialistul ne-a dezvăluit și răspunsul la una dintre dilemele pe care le au mulți fermieri în acest an: a răsărit samulastra de grâu, dar nu a răsărit rapița – de ce?

Aveam o discuție cu colegii mei și îmi spuneau: nu a răsărit rapița pe la oameni, dar samulastra de grâu a răsărit. Și atunci mă întreb, oare de ce a răsărit samulastra de grâu? Oare nu facem noi o greșeală tehnologică prin faptul că scormonim prea tare terenul și semănăm după ploaie? Pentru că, imaginați-vă, samulastra aceea de grâu a avut aceleași condiții ca și rapița. Deci răspunsul ar fi că poate facem noi o greșeală tehnologică și sunt ferm convins că așa este, iar soluția este semănatul în sec, fără să așteptăm ploaia”, explică Product Manager-ul Pioneer România.

Semănatul în uscat al rapiței prezintă riscuri mult mai mici în raport cu avantajele pe care le aduce fermierului. Iar una dintre temeri sunt legate de formarea crustei care să blocheze răsărirea. ”Crusta este una dintre cele mai mici probleme pe care le putem avea, pentru că o crustă mi se face doar în condiții speciale: dacă am o ploaie torențială de 100 de litri sau dacă terenul meu este extrem de erodat, niște nenorociri din acestea. Dar atunci tot greșeala mea tehnologică este că aș putea să lucrez cu niște resturi vegetale la suprafața solului sau cu covor vegetal care să-mi protejeze solul împotriva acestei eroziuni fantastice pe care o face ploaia. Tot o greșeală tehnologică fac, nu este terenul de vină”, vine Valentin Mihai cu soluții pentru fermieri.

Există profit și după rapiță…

Cultura de rapiță mai are avantajul că și dacă întâmpină probleme, pierderea este minimă și este reprezenmtată numai de costul sămânței.

Să vă spun altfel: semăn rapița și nu îmi răsare sau mi-o omoară iarna, ce am pierdut? Am pierdut doar sămânța, pentru că îngrășămintele îmi vor rămâne acolo, lucrările pentru pregătirea terenului rămân acolo și în primăvară vin cu floarea-soarelui pe acea suprafață. Cea mai bună premergătoare pentru cultura de floarea-soarelui este rapița întoarsă în toamnă. Riscurile de a semăna tardiv rapiță și a nu răsări sunt diminuate tocmai de acest truc tehnologic. Să nu uităm că fosforul pe care îl bag eu în toamnă îl am acolo pentru floarea-soarelui. Și îl am și mai mobil și mai accesibil decât dacă l-aș băga în primăvară. Eu unul aș semăna tardiv rapița fără nici un fel de probleme, dar să nu uitați, recomandarea Pioneer este să semănăm în sec în perioada optimă și să așteptă ploaia, subliniază specialistul Pioneer.

Valentin Mihai spune că în ciuda faptului că este o cultură pretențioasă, cu anumite riscuri, rapița rămâne cea mai profitabilă plantă din ferme, mai ales în condiții de neirigat.

Cine crede că în agricultură nu există riscuri, nu a făcut agricultură. Bineînțeles că trebuie să ne asumăm riscuri să semănăm în orice moment pentru că, să nu uităm, rapița este cea mai profitabilă cultură în momentul de față pentru arealul nostru neirigat. Dacă ne-am referi la irigat, soia ar bate un pic rapița ca bani aduși în fermă, dar pentru condițiile noastre de neirigat rapița îmi aduce cei mai mulți bani, la începutul verii când am nevoie să îmi plătesc inputuri și tot. Să nu uităm că anul acesta rapița s-a vândut cu 1,5 lei cel mai ieftin kilogram. Dacă m-ați întreba pe mine și aș avea 100 de hectare de teren, în mod sigur aș încerca să pun cel puțin 40% din suprafață cu rapiță. Mă mai gândesc după aceea cum fac rotația, dar din punct de vedere financiar aș lupta pentru banii respectivi. Eu, ca fermier, aș risca să pun rapiță și să o semăn, chiar și tardiv”, a concluzionat Valentin Mihai, Product Manager Pioneer.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*