AGROSCHEPSISŞtiri agricole

ȘI EU AM FOST LA OREZU!

Dacă în 2010 la prima ediție a fost vorba despre „Ziua porumbului de la Orezu”, foarte curând a devenit pentru toți cei implicați în filieră, ZIUA PORUMBULUI.

Până la înființarea APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), unul din obiectivele evenimentului de la Orezu era și testarea celor mai adaptați hibrizi pentru condițiile pedoclimatice din Bărăganul ialomițean. Se căuta și o utilizare practică a rezultatelor obținute. De aceea, în 2010, au fot testați câte 3 hibrizi din grupele FAO 310-470, care ar fi putut fi interesanți pentru fermierii din zonă.

Orgoliile au explodat încă de la început. Dată fiind marea variabilitate a condiţiilor climatice și uneori și pedologice, echilibrul de forțe a fost foarte dinamic. „Premianții” au variat de la un an la altul, la fel ca și ocupanții ultimelor locuri. Nemulțumiții au fost din ambele categorii. Din acest motiv, numărul și componența participanților a variat continuu.

Numărul hibrizilor testați de la fiecare companie a crescut la 6 în anii următori. Știind că premiul cel mare „cel mai productiv hibrid” este adjudecat an de an, de obicei prin rotație, de Dekalb și Pioneer, unele firme au mărit numărul de grupe FAO. Astfel, ele se pot considera câștigătoare la grupele de hibrizi timpurii, cum ar fi FAO 260-290.

Din acest motiv, la prima vedere apare o diferență foarte mare, de peste 4 t/ha între hibrizii de la o singură firmă. Dar explicația este simplă. Producţia cea mai „mică”, de 9,9 t/ha la Donau Saat a fost obținută cu un hibrid din grupa FAO 270, iar cea mai mare recoltă, de 14,15 t/ha a realizat-o un hibrid din grupa FAO 490. Când se aleg hibrizii, trebuie așadar analizată cauza pentru care există diferențe între aceștia.

Au fost și contestații a modului în care au fost incluși unii hibrizi în grupele de maturitate FAO, umiditatea la recoltare fiind „procentul discordiei”.

Care a fost raportul de forțe în 2017? Dacă analizăm rezultatele prezentate de Agrointeligența putem face câteva comentarii.

Tabelul 1 Cei mai productivi hibrizi de la fiecare companie

Ordinea Compania/Hibridul Producţia

STAS (kg/ha)

Diferența față locul 1(kg/ha) Producția relativă
1 Monsanto- DKC 5830 15207 0 100%
2 Caussade-Semences -Gasti 14958 249 99,5%
3 Pioneer -P0412 14691 516 98%
4 Maisadour -MAS 48L 14560 647 97%
5 Donau Saat -Corasano 14155 1052 94%
6 Limagrain -LG 30500 14012 1195 93%
7 KWS -Kapitolis 13193 2014 88%
8 Syngenta -SY Dartona 13177 2030 88%
9 Summit Agro- ZP 488 13057 2150 87%
10 Euralis -ES Method 13022 2185 87%
11 Saaten-Union SUM 305 12439 2768 83%
12 Porumbeni 427 MRF 11823 3384 79%

Observații

• Cea mai mare producţie a fost obținută de hibridul DKC 5830, din grupa FAO 480, care a atins o valoare record pentru o cultură neirigată, 15.207 kg/ha. Condițiile climatice au fost foarte favorabile, suma precipitațiilor din perioada februarie-august fiind de 442 l/mp. Să ne reamintim faptul că în perioada 10 frunze-maturitate fiziologică (sub 35% umiditate), pentru producţii mari este nevoie de cel puțin 200 mm de precipitații.

• Pentru fertilizare s-au folosit 153 kg N/ha și 60 kg P2O5/ha. Pentru o producţie de 15 t/ha, plantele de porumb absorb în jur de 300 kg N/ha și exportă din sol în jur de 200 kg N/ha prin seminţe. Dacă s-ar fi utilizat doze mai mari de azot, cred că producţia ar fi fost mai mare.

• Aceasta înseamnă că solul a pus la dispoziția plantelor suficient azot pentru a completa cele 153 kg N/ha aplicate ca îngrăşăminte chimice, din care plantele au folosit doar 60-70%. Acest lucru a fost posibil datorită fertilității naturale a solului de tip cernoziom, arăturii adânci, care a permis microorganismelor din sol să descompună (mineralizeze) o cantitate mai mare de materie organică (humus), a temperaturii favorabile activității microbiene și a precipitațiilor suficiente din timpul vegetației.

• În aceste condiții foarte favorabile pentru porumb din acest an în sudul României,
o 8 hibrizi din grupele FAO 410-490, dintre care 3 de la Dekalb și câte unul de la LG, Donau Saat, Maisadour, Pioneer și Causades Semences au realizat producţii de peste 14 t/ha.
o Din cei 71 de hibrizi testați, 53 dintre ei (75%), au realizat producţii de 11-13 t/ha.
o Hibrizii semitardivi din grupe mai mari de FAO 400 au avut producţii între 9,3 t/ha și 15,2 t/ha, dar producţii mai mari de 14 t/ha au fost realizate de 8 hibrizi, toți din grupe FAO 410-490.

Legenda: 2 hibrizi cu producţie de peste 8 t/ha, … 23 hibrizi cu producţii de peste 12 t/ha…1 hibrid cu peste 15 t/ha

Mă bucur că am văzut aceste rezultate. Deși nu-mi face plăcere să recunosc, m-am gândit uneori dacă nu cumva hibrizii comercializați în Romania de multinaționale au un potențial mai mic de producţie, decât cei cultivați în Franţa de exemplu. Ceva adevăr o fi fiind și în această temere a mea. Ea a pornit de la faptul că în unele teste făcute de Arvalis cu hibrizii deja înscriși în catalogul european al soiurilor, martorii erau hibrizi cu producții de 16 t/ha. Așa că am căutat pe internet.

Campionul acestei ediții, DKC 5830, cu o densitate de 90.000 plante/ha și două udări de 40 mm a realizat în Italia o producţie de 15 t/ha. Bravo Dekalb, bravo Sitarii! Câștigătorul de anul trecut, DKC 5141 cu 9800 kg/ha a realizat producţii de peste 12 t/ha în Germania.

Probabil va veni și timpul când vom avea nevoie de hibrizi cu un potențial de producţie mai mare. Până atunci însă, va trebui să înălțăm două din doagele scurte ale butoiului lui Liebeg (legea minimului) și anume fertilizarea cu azot și irigarea. Mulți fermieri au înțeles greșit restricția de 170 kg N/ha, care se referă în general la azotul din îngrăşămintele organice și nu depășesc această valoare nici dacă au un plan de fertilizare efectuat în urma unei analize pedo-agrochimice. Cât despre irigații..?

Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

2 comentarii

    1. Din câte am citit, din experiențele efectuate în Franța cu câteva produse de acest fel, s-a constatat că „ureea lentă” este mai bună decât ureea obișnuită (depinde și de fabricant), dar este preferat azotatul de amoniu. Nu am însă date la zi despre produsele noi.

Scrie un comentariu