CULTURA DE LAVANDĂ: între înființarea plantației și PROCESAREA PRODUCȚIEI!

Cea mai bună lavandă este cea pentru care reușești să găsești o piață, pe care reușești să o valorifici. Când ai o plantație de mici dimensiuni, atunci procesarea culturii de nișă este calea către profitabilitate ne spune modelul de afacere cu lavandă al lui Cristian Ioniță, cultivator în zona Moldovei și fondatorul brandului ”Lavandă de Iași”.

Producătorul de lavandă a fost prezent la Târgul Agralim de la Lețcani, Iași, acolo unde și-a prezentat strategia de extindere a plantației, dar și principalele produse care îi aduc bani: siropul de lavandă, săculeții cu lavandă uscată și apa de lavandă.

Cultura de lavandă este rentabilă doar pentru cei care știu să o pună în valoare și să o vândă”, spune proprietarul afacerii ”Lavandă de Iași”.

Până să investească în cultura de lavandă, Cristian Ioniță a urmărit piața și s-a documentat temeinic în ”patria lavandei” – Franța. Este și motivul pentru care a ales să meargă pe soiuri văzute în Hexagon și despre care s-a asigurat că au proprietățile necesare procesării.

”Eu am locuit o perioadă de 12 ani în Franța unde am vizitat Muzeul de lavandă, culturile lor, am analizat produsele pe care au și pe care le pot obține. Am zis să încerc și eu să văd dacă se pretează lavanda la zona Moldovei, dacă planta poate rezista climei de acasă și iată că suntem pe piață de doi ani de zile. Am început cu o suprafață mică, undeva la 1.000 de metri pătrați, 2.000 de plante, și ne-am extins cu mai multe varietăți. Noi lucrăm cu varietăți de lavandă cum ar fi: Mailette sau Sevstopolis. Mai avem și alte varietăți, dar bine, nu toate sunt comestibile – sunt și cele care sunt utilizate în industria farmaceutică, a parfumurilor și a odorizantelor”, ne-a declarat cultivatorul de lavandă care, mulțumit de cum merg lucrurile, va extinde în această toamnă afacerea cu încă un hectar.

Tehnologia de cultură a lavandei este una clasică, ne explică Cristian Ioniță. Dacă te pregătești să înființezi o plantație de lavandă, primul lucru este aratul, după care terenul trebuie discuit, și, dacă se urmărește o producție bio – recomandată, se vor evita îngrășămintele chimice și alte produse – erbicide, în această fază și nu numai. ”Apoi urmează cel mai important pas. Ce lavandă cultivăm. Ar trebui să ne orientăm la soi pentru ceea ce vrem să facem. În funcție de ce ulei vrem să obținem, unde să îl distribuim, în ce domenii. Noi, spre exemplu, pentru că plantația este și pepinieră de butași pentru culturi bio, nu folosim nimic în exploatație. Este posibil, însă ca pe parcurs, la următoarele faze ale plantației, să venim cu îngrășăminte”, spune fermierul ieșean.

Epoca optimă de semănat pentru lavandă începe de la sfârșitul lunii septembrie și se întinde cât permite vremea – ca înghețul să nu pună în pericol plantele, sau, dacă se merge pe plantări de primăvară, se poate începe din martie, când dispare riscul de îngheț.

Dacă în străinătate, semănatul lavandei se face mecanizat, în România se mizează pe plantarea manuală a butașilor. La fel, și recoltarea lavandei se face manual în cele mai multe plantații, inclusiv în cea de la Lețcani.

Recoltarea lavandei se face dimineața, dacă vorbim despre plantația lui Cristian Ioniță, care explică și motivele. ”Floarea este strânsă dimineața pe răcoare și apoi este lăsată să se usuce pe căi naturale. Uscarea depinde mult de vreme, dacă este o vreme umedă undeva la 2-3 săptămâni, dacă este o vreme călduroasă, într-un mediu bine aerisit și lipsit de umezeală, durează în jur de o săptămână.

”Există și varietăți de lavandă care se pot recolta de două ori într-un an, bineînțeles a doua recoltare este mult mai slabă. Depinde de ce varietăți alegi, sunt plante: ornamentale, de producție. Noi ne irigăm suprafața, însă nu folosim metoda prin picurare – ținând cont că este o plantă mediteraneană nu necesită o cantitate mare de apă. În primul an am dat de răsărire, iar acum, în caz că este secetă, intervenim cu apă. Problemă este primul an, după care în anii următori, planta se înrădăcinează și nu mai are nevoie de aport suplimentar de apă. Lavanda este plantă perenă care își caută singură apă la un metru, un metru și jumătate adâncime. Când planta ajunge la maturitate, vorbim de anul al șaptelea sau al zecelea, rădăcinile deja devin lemnoase și își caută singură apa”, explică pasionatul cultivator pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.

Dăunătorii lavandei lipsesc cu desăvârșire din cultura agricultorului din Iași. Acesta spune că are altă problemă la care momentan nu a găsit soluție: ploile torențiale. ”Nu am avut nici o problemă cu lavanda – dăunători sau boli. Singura problemă cred că ar fi excesul de apă atunci când sunt ploi abundente și de lungă durată”, spune ieșeanul.

Odată cu apariția pe piață a unui număr tot mai mare de furnizori, prețul butașilor de lavandă a mai scăzut. Acum se poate înființa un hectar de lavandă și cu 6.000-7.000 de euro, în funcție de schema de plantare – distanța între rândurile și pe rândurile de butași. ”Investiția la hectar este undeva la 6.000-7.000 de euro, dar depinde și cum plantăm, distanța pe rânduri, între rânduri, cum vrem să o întreținem mai târziu, mecanizat sau manual. Dacă, spre exemplu, distanța între rânduri este mai mare, atunci numărul de butași scade. Planta poate fi exploatată 20-25 de ani, depinde de varietate, de cum o întreținem, cum o tundem, de timp. Planta se poate valorifica sub mai multe forme: la buchețele, la săculeți, la kilogram, se pot obține și produse. Noi am scos acum un sirop de lavandă după o rețetă pe care am căutat-o foarte mult, spre exemplu”, intră fermierul în discuția despre cum poți faci bani din lavandă.

”Momentan totul funcționează cum trebuie. Astăzi avem șase produse la vânzare. Avem în primul rând siropul de lavandă, apoi uleiul de lavandă și apa de lavandă, precum și trei varietăți de lavandă la săculeț, sare de mare cu lavandă, esență de lavandă și cam atât momentan. Acestea sunt produsele pe care le deținem actual în portofoliu și pe care le producem din recolta proprie de lavandă. Avem planuri să venim și cu alte produse procesate care să conțină sau să aibă la bază lavanda și pe care să le producem singuri. Pe viitor vrem să scoatem o ciocolată cu lavandă, biscuiți, produse care pe teritoriul Franței sunt prezente pe piață, dar care la noi sunt prea puțin cunoscute”, spune ieșeanul care crede că, în cazul afacerii lui, calea cea mai bună este cea a produselor comestibile cu lavandă.

Planurile pentru plantația de lavandă de la Lețcani sunt mari și includ accesarea fondurilor europene, propria distilerie și extinderea cu jumătate, chiar un hectar de cultură în fiecare an: ”Intenționăm ca în iarna acestui an să mergem cu un plan de afaceri pentru a accesa fonduri europene. Am un plan de afaceri pentru înființarea unei distilerii și nu numai, pentru înființarea unei linii de îmbuteliere a siropului de lavandă. Rețeta noi o deținem, vom încerca și vom vedea. Să terminăm mai întâi de plantat ce am început, după care ne vom axa pe partea de finanțare pentru a înființa o distilerie, eventual un magazin la fața locului, acolo unde avem cultura de lavandă. Mă gândesc să pariez foarte mult pe această cultură de acum în colo, în viitor mă gândesc să reinvestesc, practic tot ce scoatem din această cultură, vrem să ne extindem de la o zi la alta. Nu rămânem pe ideea de a întreține, reinvestim pentru a ne extinde. Ne-am propus ca în jur pe an, dacă am putea planta jumătate sau un hectar anual”.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*