Cine sunt TINERII FERMIERI care au reprezentat AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ la Bruxelles!

Europarlamentarul Daniel Buda, alături de tinerii fermieri care și-au înscris proiectele în competiția Congresului de la Bruxelles

Când ești tânăr fermier în România, piedicile sunt mult mai numeroase decât oportunitățile. O situație de care, însă, din fericire, majoritatea agricultorilor și crescătorilor de animale aflați la început de drum nu se lasă descurajați. Este și cazul a nouă fermieri care anul acesta și-au înscris proiectele în concursul lansat de europarlamentarul Daniel Buda și au reușit să impresioneze prin originalitate, entuziasm și seriozitate în cadrul celei de-a patra ediții a Congresului Tinerilor Fermieri.

Evenimentul, unul organizat anual de către Grupul PPE din Parlamentul European, a avut loc ieri, joi – pe 19 octombrie, și a fost una dintre puținele ocazii în care vocea fermierilor din România s-a putut face auzită în mod direct.

În momentul în care am lansat în spațiul public concursul de proiecte pentru participarea la acest congres nu am făcut nici un fel de apreciere din punct de vedere politic. Deviza mea întotdeauna a fost că fermierii nu au culoare politică, fermierii trebuie să fie ajutați indiferent de felul în care gândesc sau de modul în care ei abordează anumite chestiuni. PPE a înțeles necesitatea organizării acestui Congres ajuns, iată, la cea de-a patra ediție. Este o bună ocazie pentru tinerii fermieri de a veni, de a-și prezenta proiectele și de a vedea în același timp exemple de bune practice la nivelul Uniunii Europene, bune practice ce pot fi implementate cu succes și la noi în țară. Din prezentările de astăzi, toate proiectele, exceptând cel al exploatației de măslini din Grecia, pot fi implementate și la noi pe diverse paliere, pornind de la creșterea vacilor de lapte, la procesare, vânzarea brânzeturilor, creșterea porcilor – tot ce s-a prezentat aici. Mi se pare foarte bun acest concept, este conceptul pe care noi, în Comisia de Agricultură, încercăm să îl implementăm la nivelul tuturor fermelor din UE, mai ales la nivelul celor mici și mijlocii care trebuie să își creeze pe lângă producție, propriile capacități de procesare și, în același timp, propriile capacități de vânzare. Este mai ușor poate să produci decât să reușești să și vinzi la un nivel de preț sustenabil, care să îți permită ție, ca fermier, să supraviețuiești”, a declarat pentru Agrointeligența, la finele evenimentului, europarlamentarul Daniel Buda, membru în Comisia de agricultură de la nivelul Parlamentului European.

În cadrul Congresului, din toate proiectele selectate la nivel național, fiecare țară a putut să prezinte un singur proiect, cel pe care îl consideră că are cele mai mari șanse la unul dintre cele trei premii: Cel mai bun proiect, Proiectul cel mai durabil și Proiectul cel mai inovativ.

Anul acesta, vocea fermierilor români s-a făcut auzită printr-un proiect realizat în asociere, un proiect care pune în valoare două modele diferite de afaceri care, împreună, își cresc valoarea. Este vorba despre o fermă apicola Prisaca Banului din Letca Veche – Giurgiu, condusă de Ionel Ban, și de afacerea de procesare a legumelor și fructelor fondată de Ioana Stancu în localitatea giurgiuveană Prundu. Cei doi și-au unit forțele pentru a veni pe piață cu produse noi, unice, care să aducă valoare adăugată și mai mare muncii lor. Iar primul pas a fost făcut: mierea românească cu binecunoscutele prune uscate după metoda tradițională.

Alături de asocierea celor doi tineri, România a fost prezentă la Bruxelles și cu alte proiecte care, împreună, fac o radiografie a zonelor spre care se îndreaptă în acest moment noua generație de fermieri. Iar vestea bună este că avem diversitate, că tinerii vor să facă și zootehnie, dar și să cultive pământul, vor să crească albine și vor să crească și iepuri. Și, cel mai important, vor să facă agricultură prin asociere!

Răzvan Artiudean din comuna Cămărașu, județul Cluj, este unul dintre tinerii crescători de vaci din România. În competiția de la Bruxelles s-a înscris cu proiectul afacerii pe care o conduce și care include un efectiv de 42 de capete de vaci Bălțată Românească și producție vegetală pe aproape 50 de hectare. A ales să meargă pe linia mixtă de Bălțată – și pentru lapte, și pentru carne, și are în portofoliul de fermier două proiecte cu fonduri nerambursabile. Primul pe Instalarea tinerilor și al doilea abia semnat pentru achiziția de utilaje urmează să îi crească randamentul exploatației. În plus, Răzvan Artiudean este membru am Cooperativei Someș-Arieș în cadrul căreia valorifică tot laptele produs la prețul de 1,2 lei pe litru.

Dănuț Struți din Satu Mare are propria stupină și intenționează să își facă și o fermă de animale. Este în prezent masterand la Facultatea de Zootehnie de la Cluj și vrea să se specializeze pe procesarea și calitatea produselor animaliere. După finalizarea studiilor, tânărul intenționează să acceseze fonduri europene pentru a-și dezvolta afacerea agricolă.

Florina Grad are 22 de ani, este încă studentă la Zootehnie. A venit la Bruxelles cu proiectul fermei sale de iepuri din rase grele de carne – neozeelandez și californian. În prezent, tânăra are 10 familii de iepuri, fiecare formată din nouă femele și un mascul, și promovează consumul de carne de iepure, o carne sănătoasă, ușoară și foarte gustoasă.

Adela Chichișan a avut de ales între a defila într-o prezentare de modă la București sau a participa la Congresul de la Bruxelles. Evenimentele s-au suprapus, iar tânăra din județul Sălaj a ales agricultura. Studiază la USAMV Cluj-Napoca și manageriază alături de tatăl său o fermă de bovine. Ales să facă și studii tot în domeniul zootehnic pentru a aduce un plus de informații specializate și actualizate în beneficiul fermei de familie.

Alin Chiorean este ”creierul” vânzărilor pentru o cooperativă nou fondată în județul Cluj. A convins și alți tineri să se asocieze prin puterea exemplului, iar un beneficiu vizibil și imediat a fost scăderea costurilor de producție. Negociind cu firmele de inputuri, toți membrii cooperativei au făcut economii importante și, în plus, s-au accesat bani pentru promovarea produselor nu doar la nivel local, ci la nivel național.

Andrei Stancu a luat examenul de Bacalaureat cu media 9,50. A reușit această performanță muncind în afara orelor de la școală și în ferma de legume a familiei. Ce este interesant la afacerea Stancu… este că include cultivarea strugurilor în spații protejate.

Maria Codrea s-a aflat printre tinerii fermieri români care au participat a evenimentul de la Bruxelles. Alături de familia sa, Maria a reușit să promoveze afacerea cu căpșuni a familiei sale și ajute la valorificarea mai eficientă a producției.

Cea de-a patra ediție a Congresului Tinerilor Fermieri a adus în prim-plan cele mai interesante și inovatoare proiecte dezvoltate de tineri fermieri din toate cele 28 de state membre. A fost o cursă strânsă în care, la final, au fost acordate cele trei mari premii, astfel:

Cel mai bun proiect – Sander Thus din Olanda;

Proiectul cel mai durabil – Johannes Bertl din Austria;

Proiectul cel mai inovativ – Tejerina Garcia din Spania, proiectul fermei condusă de trei frați – Beatriz, Fernando și Veronica.

6 Comentarii la Cine sunt TINERII FERMIERI care au reprezentat AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ la Bruxelles!

  1. Alo dle Ioan daca primesc proprietarii de teren 500 kg tot este bine. Sunt firme mari abonate la fondurile statului care de 3 ani nu mai dat nimic plimba saracii oameni de colo colo de azi pe maine pana se lasa pagubasi. Cine sa i actioneze in instanta si cu ce bani. Oamenii sunt batrani si isi traiesc batranetele linistiti daca primesx ceva e bine daca nu tot

  2. mai are rost sa scriu si eu cateva cuvinte pe mana cui a ajuns agricultura iau terenul in arenda de la taranii batrani si amarati fac contracte pe 10 ani de arenda iar in 2 ani batranul moare iar fermierul beneficiaza de ceilalti 8 ani de subventie si toata productia iar daca mai face o inginerie in acte falsifica niste semnaturi mai prinde 10 ani de contract sa nu mai vb de arenda data la oameni de 500 kg cereale la ha sau de 40 de litri de ulei luat din en gros cu 3 lei litr si re ulta o arenda de 120 lei pe ha iar fermierul din bun simt nu se deranjeaza sa plateasca impozitele pe acel teren sa nu mai vb de locuri de munca in agricultura Zero se face numai la negru cu minori in timp ce autoritatile dorm de aia tinerii aleg calea strainatatii.

    • In Vestul tarii acum se dau 1300-1500 KG cereale/Ha. Dar ce spui tu e adevarat. Totul se bazeaza pe necunostinta clauzelor contractuale si a ceea ce inseamna arenda de catre oameni. Uite de exemplu eu am avut teren dat in arenda la o asociatie de nemti si contractul era facut pentru 1000 KG produse sau bani. Ei, am optat pentru bani dar la o socoteala mai atenta am observat daca luam subventia primeam 4400 de lei iar ei imi dadeau pentru produse 2800 de lei…-_- ca la prosti…. si l-am scos din asociatie la finalizarea contractului. Si asociatiile astea de straini, lucreaza teren in prostie la gramada si cand mergi sa iti preiei terenul te trezesti ca are cineva semanat pe parcela ta.

    • A vorbit ION, ca si el e om. Cu asemenea mâncători de cacat si sprijinitori de garduri, Romania se duce la gârla. Oamenii din domeniu sunt conștienți ca tu împreuna cu alții sunteți doar niște trolleri care încearcă destabilizarea socio-economică.

  3. Tineri fermieri doar pe acte si instalati la tara pentru beneficii subventii mai mari scutiri de impozite etc. Sunt multi dintre acesti tineri care nu au nicio legatura cu agricultura parintii lor fosti comunisti care au stiut dupa 1989 sa puna mana pe fostele CAPuri gratis. Noi nu avem agricultori adevarati doar niste oportunisti bine infipti in fondurile existente.

  4. Tineri Fermieri da, astia din imagine sunt toti copii de mari fermieri deja existenti pe piata, unde parintii lor au pus bazele „afacerii” in perioada imediat dupa ’89 cand s-a putut invarti tot, care cum a vrut. Usor sa fi tanar fermier cand tata are deja un fond agricol solid.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*