ILUZII PIERDUTE…ÎN LANUL DE GRÂU

În 1968, cercetătorul australian C.M. Donald a propus un ideotip pentru planta de grâu. Termenul de ideotip (a nu se confunda cu idiotipul care, conform DEX, înseamnă genotip, adică totalitatea proprietăților ereditare ale unui organism), se referă la un tip ideal de plantă, cu caracteristici morfologice specifice și procese fiziologice de formare a recoltei optimizate. O astfel de plantă avea cel mai mare potențial de producţie în condiții optime de cultură.

Planta de grâu ideală imaginată de Donald avea următoarele caracteristici:
• monoculm (o singură tulpină), scurtă, rezistentă la cădere, fără frați.
• plantele monoculm apar la densități mari (600-800 b.g./mp), după cum reiese din datele preluate după Hay și Walker (1992).

Plante/mp Spice / mp Spice/plantă Nr. max. frați/plantă Mortalitatea fraților (%)
5 118 23,6 29 18,6
400 582 1,5 3,1 51,6
800 777 1 2,2 54,5.

• frunze mici și puține, pentru a reduce transpirația, dar erecte, pentru a intercepta cât mai multă lumină pentru fotosinteză.
• spice mari, cu multe boabe.
• spice aristate, pentru că și aristele contribuie la fotosinteză.

Deoarece condițiile pedoclimatice în care se cultivă grâu diferă foarte mult, pot exista mai multe ideotipuri la o anumită specie, chiar la nivel regional. Într-o anchetă desfășurată în Marea Britanie s-a observat că diferențele de producţie între ferme au fost de până la 20%, iar variația producţiei între parcelele aceleiași exploatații a fost de 15%.

De aceea, și în Romania au fost imaginate mai multe ideotipuri. Unul din ele a fost realizat în urma unui studiu efectuat în judeţul Brașov și publicat în Analele INCDA Fundulea 2004 de către Cornelia Tican. Cercetătoarea a concluzionat că ideotipul de grâu pentru condițiile din judeţul Brașov trebuie să aibă spice mari, cu multe boabe, chiar dacă pentru a se îndeplini această condiție densitatea este mai mică, iar boabele sunt și ele mai mici. De asemenea, ideotipul trebuie să se caracterizeze printr-o rezistență mare la încolțirea boabelor în spic.

Multitudinea tehnologiilor aplicate și a condiţiilor pedoclimatice a determinat o mare variație a componentelor de producţie, după cum se vede în tabelul alăturat (Evans 1993).

Țara Producţia (t/ha) Nr. spice / mp Nr. boabe/spic MMB

(g)

Masa unui spic (g)
Anglia 1975 8,24 606 32 39,5 1,3-1,4
Anglia 1980 7,23 715 27,8 36,4 1
Anglia 1983 3,25 – 9,56 330 – 511 17 – 47 33 – 55

Observații

 În Marea Britanie în anii ”80, producția de grâu varia foarte mult, de la 3,25 t/ha la 9,56 t/ha (studiu efectuat pe soiul Huntsman).
 Mărimea recoltei este determinată de valorile celor 3 componente de producţie: numărul de spice/mp, numărul de boabe în spic și masa medie a unei seminţe (MMB/1000).
 O producţie mare, de 9,56 t/ha, a fost obținută la soiul Huntsman cu 479 spice/mp, 39 boabe/spic și un MMB de 51,2 g.
 Dintre cele 3 componente mai sus menționate, numai MMB de 50 g este greu de atins în condițiile din Romania, din cauza perioadei (mai) scurte de umplere a boabelor.

Care este schepsisul?

Deocamdată, în Romania există două mari opinii divergente în ceea ce priveşte densitatea la semănat la grâu.

Prima din ele urmărește realizarea plantelor monoculm, rezultate din utilizarea densităților mari (peste 700 b.g./mp) și este asemănătoare cu situația descrisă în tabel (Anglia 1980). Masa unui spic este în jur de 1 g, și este determinată de 27,8 boabe/spic și de MMB de 36,4 g. Atât numărul de boabe/spic cât și MMB au valori care pot fi realizate în multe variante tehnologice în Romania.

A doua variantă constă în semănatul unui număr mai mic de b.g./mp (cca. 300), din care rezultă în jur de 600 spice/mp. Și această variantă este realizabilă (vezi Anglia 1975 din tabel), deoarece se pot forma 32 boabe în spic și MMB de 40 g la soiurile cultivate în țară.

O variantă de mijloc este utilizată în tăcere de mulți fermieri. Unul din ei este Octavian Siteavu (Florica, judeţul Teleorman), un abonat al producţiilor record (6,3 t/ha în 2016 la rapiţă cu hibrizii Dekalb). De câțiva ani obține producţii de 8-9 t/ha (pe unele suprafețe chiar 10, 5 t/ha, conform înregistrării făcute de combină la recoltat), cu soiul Avenue, cu 500 b.g./mp, 600-900 spice/mp, 38 g MMB și un număr variabil de boabe în spic (peste 26).

Ce valori ale componentelor de producție se întâlnesc la recoltele foarte mari din climatul oceanic?

Un exemplu din Anglia: o producție record de 16, 52 t/ha a fost obținută cu 330 b.g./mp, 836 spice/mp, 36 boabe/ spic (determinate în iulie) și MMB de 55,9 g. De ce este MMB atât de mare? Fermierul a semănat în 22 septembrie și a recoltat la 1 septembrie în următorul an.

Despre tehnologia folosită vom scrie într-un număr viitor.

Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Senior Editor Agrointeligența și Conferențiar USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*