• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ANUNȚ-ȘOC de la BRUXELLES: Subvenții plafonate la MAXIMUM 100.000 DE EURO PE BENEFICIAR!

    Roxana Dobre -

    Plata subvențiilor după 2020 este poate unul dintre cele mai discutate subiecte în acest moment printre cei care sunt direct interesați de banii europeni. Vor mai fi susținuți micii fermieri, se va face plata doar pentru marile exploatații? Daniel Buda, euroales în Parlamentul European de la Bruxelles dezvăluie care este una dintre variantele de lucru care se dezbate astăzi în laboratoarele Comisiei Europene. Potrivit unui document aflat în lucru, Comisia Europeană intenționează să propună plafonarea plăților pentru Pilonul I (plățile directe n.r) pe agricultor, între 60.000 și 100.000 de euro pe beneficiar, în cadrul unui nou proiect a planului de reforma a PAC după 2020. 

    Plafonul plăților ar fi însoțit de plăți consolidate pentru fermele mai mici, prin intermediul unei versiuni mai consolidate a plăților redistributive permise în cadrul PAC actual, în timp ce măsurile de încurajare a protecției mediului ar deveni mai coerente.

    ”După 2020, agricultura încotro?! Plăți directe între 60.000-100.000 de euro pentru fermieri?! Da, aceasta ar fi una dintre variantele de lucru care se dezbat astăzi în laboratoarele Comisiei Europene. Este mult, este puțin?! Cert este că ce se va întâmpla dupa 2020 reprezintă o preocupare majoră a fermierilor din UE și din România. Iar acest lucru este absolut necesar în vederea creionării planurilor de afaceri pe termen mediu și lung de către fermieri. În ce parte să o apuce, în ce să investească. Un lucru este clar: vor exista plăți directe și după 2020, ceea ce este foarte important. Iar 2020 poate însemna o restartare a sectorului agricol. Va fi momentul în care fermierii germani, francezi și români vor fi actori în aceeași piesă”, a arătat europarlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina personală de Facebook.

    Cu toate acestea, documentul preliminar, obținut și de Agrointeligența, exclude explicit sugestiile anterioare conform cărora plățile din Pilonul I ar putea fi parțial renaționalizate, declarând că astfel de măsuri ar periclita coerența pieței interne a UE. De asemenea, se angajează să continue procesul de convergență a plăților pentru ajutoare pe hectar în statele membre – promisiune legată de reforma anterioară a lui Dacian Cioloș din 2011-13.

    Nu există nicio sugestie în cadrul lucrării conform căreia cadrul de bază al Pilonului II  al PAC, adică plățile pentru dezvoltarea rurală,  ar trebui revizuit și nu există un plan radical pentru noi instrumente de gestionare a riscurilor – deși Comisia indică faptul că aceste măsuri ar trebui să joace un rol din ce în ce mai mare în viitoarea agricultură europeană politică.

    Aceste propuneri detaliate sunt prezentate în „Viitorul alimentației și al agriculturii”, o comunicare de 21 de pagini, care este în prezent în discuție între șefii cabinetului celor 28 de comisari europeni.

    Documentul, pe care îl puteți descărca de pe link-ul de mai jos, elaborat de Departamentul Agriculturii al Comisiei (DG AGRI), conține un amestec de sugestii, recomandări și un număr relativ mic de angajamente ferme.

    Future Food Farming- DOCUMENT PDF

    Daniel Buda spune că tocmai de aceea este foarte important ca fermierii să cunoască din timp exact calea pe care se va merge astfel încât să își centralizeze eficient investițiile. Acesta se arată încrezător și spune că fermele mici și mijlocii vor sta în atenția viitoarei PAC iar România este țara cu cele mai multe astfel de ferme.

    ”Trebuie însă să înțelegem și să ne depășim mentalitatea de a fi actori mărunți în ferme de subzistență și să trecem în acele ferme care să genereze locuri de muncă durabile care să se constituie în oaze de stabilitate pentru tinerii fermieri și sursa inepuizabilă de hrană accesibilă ca preț și de calitate pentru cetățenii României și nu numai. Iar mediul înconjurător să fie protejat de agresiunea factorilor generatori de schimbări climatice cu consecințe incomensurabile asupra calități vieții tuturor”, a mai punctat oficialul de la Bruxelles.

    Conform unui calendar stabilit în raport, Comunicarea este programată spre adoptare de către Comisie pe 29 noiembrie, înainte de dezbaterea Consiliului și a Parlamentului în prima jumătate a anului viitor. Propunerile legislative de punere în aplicare a noilor planuri vor fi apoi depuse în a doua jumătate a anului 2018.

    Plăți pentru ajutoarele directe

    O atenție deosebită se acordă plăților directe de ajutor, care, potrivit raportului, „asigură rezistența (veniturile) a 7 milioane de ferme care acoperă 90% din suprafața agricolă din UE și contribuie la menținerea agriculturii în jurul Uniunii cu diversele asocieri economice, de mediu și beneficii sociale. ”Plățile directe își vor îndeplini misiunea mai eficient și mai eficient dacă vor fi simplificate și mai bine direcționate. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia propune limitarea obligatorie a plăților directe, luând însă în considerare factorul ocupare pentru a evita sancționarea fermelor mari cu un număr mare de angajați. Raportul pledează pentru o plată maximă per beneficiar între 60.000 și 100.000 euro”, se mai arată în raport.

    În prezent există un plafon mult mai mare pentru plățile de ajutor (150.000 euro), cu plăți peste acest nivel supuse unei rate de reducere (în funcție de statul membru) de doar 5%.

    De asemenea, ar exista un „sprijin sporit pentru fermele mai mici, în special printr-o plată redistributivă” și „accentul pe cei care depind de agricultură pentru asigurarea unui nivel de trai„. Aceste puncte vor construi, respectiv, pe elemente de degresivitate și redistribuire și „agricultor activ” în cadrul actualei PAC.

    În același timp, proiectul de proiect sugerează că criticile privind mecanismul de ecologizare și dublarea politicilor dintre eco-condiționalitate, plăți ecologice și măsuri voluntare de agromediu ar trebui abordate prin înlocuirea celor trei cu „o abordare mai orientată, flexibilă și coerentă” pentru protecția mediului. ”Noul model de furnizare a PAC va permite statelor membre să elaboreze o îmbinare de măsuri obligatorii și voluntare în Pilonul 1 și Pilonul 2 pentru a îndeplini obiectivele de mediu și de climă ca parte a planului strategic al PAC. Statele membre vor trebui să definească obiective care să asigure atingerea obiectivelor convenite în materie de mediu și climă, definite la nivelul UE. Obiectivul este de a avea un nivel de cerințe pentru plățile directe, un singur set de reguli controlabile și de control și o reducere a sarcinii administrative pentru statul membru și agricultorul”, se mai arată în document.

    Politica Agricolă Comună reprezintă garanția unui trai echitabil pentru toți agricultorii europeni

    Planul de reformă a Politicii Agricole Comune urmărește să acorde o atenție deosebită plăților pentru ajutoarele directe, un instrument esențial care sprijină direct 7 milioane de ferme ce acoperă 90% din suprafața agricolă din Uniunea Europeană. Cele 7 milioane de ferme reprezintă motorul vitalității economiei rurale, generând beneficii extrem de valoroase în ceea ce privește securitatea alimentelor, mediul economic, dar și nivelul de trai al societății în ansamblul său.

    În vederea generării unui impact mai crescut al plăților directe din agricultură, reforma cuprinde procese de simplificare, dar totodată urmărește să direcționeze mai bine plățile directe pentru a putea atinge obiectivele pentru care au fost create aceste instrumente de sprijin. ”Astfel, se are în vedere limitarea obligatorie a plăților directe, luând în considerare factorul ocupare pentru a evita sancționarea fermelor mari cu un număr ridicat de angajați. Astfel, se prevede o plată maximă per beneficiar între 60.000 și 100.000 de euro”, a mai dezvăluit europarlamentarul.

    Potrivit acestuia, fFermele mici vor beneficia de un sprijin sporit printr-o plată specială redistributivă, punându-se accent în special pe cei care depind de agricultură pentru asigurarea unui nivel de trai decent. Totodată, PAC va contribui în continuare la diminuarea diferențelor între statele dezvoltate și mai puțin dezvoltate, prin reducerea diferențelor dintre ratele medii de sprijin între statele membre.

    Prin măsurile de sprijin ale Politice Agricole Comune se va minimiza decalajul între Europa de Est și de Vest și se va urmări asigurarea condițiilor necesare pentru ca agricultorii să-și poată îndeplini rolurile care le revin în societate, cel primordial fiind producerea de alimente de aceeași calitate pentru toți cetățenii europeni!

    Atenție! Documentul prezentat este în lucru și nu a primit încă votul oficialilor de la Bruxelles.

    Sursă selectivă: Agra Europe


    Te-ar mai putea interesa

    A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute Prima fermă de lalele din România și-a deschis porțile pentru vizitatori

    Ultimele știri

    Revoluție în zootehnia românească: Bălțata Românească cu producție de 40 de litri de lapte pe zi Fermierii olandezi își mută fermele în alte țări din cauza resctricțiilor de mediu din Olanda Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple