FORUMUL AGRICOL TRANSFRONTALIER UFMR: Problemele și SOLUȚIILE IDENTIFICATE de către FERMIERII DE PE AMBELE MALURI ALE PRUTULUI!

Fermierii de pe ambele maluri ale Prutului și-au dat mâna la primul Forum Agricol Transfrontalier. Evenimentul a avut loc vineri, pe 10 noiembrie, la Chișinău, și a reușit, prin forța dezbaterii să aducă la aceeași masă soluții atât pentru problemele producătorilor agricoli din Republica Moldova, cât și pentru cei din România. Schimbul de experiență, în special cel la nivel legislativ și din cadrul Uniunii Europene, a reprezentat ”miezul” discuțiilor.

Forumul Agricol Transfrontalier a avut loc la Chișinău (foto: agrobiznes.md)

Forumul Agricol Transfrontalier a reprezentat un efort comun al structurilor profesionale din România și din Republica Moldova. Astfel, Federația Națională Pro Agro și Federația Națională a Fermierilor din Republica Moldova au fost cele două organizații care au avut nu doar inițiativa acțiunii, ci s-au ocupat, împreună, de organizarea ei.

Este pentru prima dată când reușim să facem o altfel de abordare din perspectiva colaborării noastre, care este bazată pe parteneriat între partea privată din România și partea privată din Republica Moldova. Cred că este important pentru dumneavoastră, cei din Republica Moldova, deopotrivă și pentru cei din România, să încercăm să construim relații comerciale în care să putem să evoluăm, pentru că, vedeți foarte bine, Europa se află într-o continuă schimbare. Avem de-a face cu o provocare care se numește Brexit. Avem de-a face cu schimbări de paradigme. Și eu cred că în relațiile noastre de bună vecinătate și colaborare. Este foarte important să ne clădim colaborarea pe relații private de la privat-privat și sigur, de ce nu, statul trebuie sa fie un liant care să facă politici publice coerente, care să ne asigure această dezvoltare între privați. Eu mă bucur tare mult – este pentru prima dată când stau în fața dumneavoastră în Republica Moldova și vă spun că dacă ar fi fost să fac o analiză a celor 10 ani petrecuți în calitate de fermieri europeni, la început am fost destul de puțin pregătiți și am reușit destul de greu să implementăm proiecte. Dar, astăzi, când ne uităm pe investițiile pe care noi, fermierii români le-am realizat cu sprijinul fondurilor europen,e cred că agricultura României dovedește că este o agricultură competitivă. Avem pe fiecare exercițiu financiar 21 de miliarde de euro, adică foarte mulți bani pentru fermierii noștri. Și lucrul acesta se vede, se vede în producțiile realizate, în dotările din ferme. Și cred că am putea și noi să venim alături de dumneavoastră, să vă explicăm unde am greșit în perioada de pre-aderare și unde trebuie ca dumneavoastră să nu greșiți, unde este de corectat ceva și cum să vă putem susține inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pe ceea ce înseamnă acordul de liber-schimb, ținând cont că după 2020 vom avea de-a face cu o nouă Politică Agricolă Comună în care Republica Moldova – cel puțin pe anumite sectoare foarte importante, are un interes comercial major”, a declarat Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro în deschiderea Forumului Agricol Transfrontalier România – Republica Moldova.

Este important să stimulăm această interacțiune dintre fermierii din Republica Moldova și România, să identificăm probleme, să găsim soluții, să prezentăm aceste soluții și, astfel, să mergem cu pas mai rapid înainte. Este important ca astăzi, ca urmare a acestui forum, să creăm o platformă unică de comunicare, o uniune a fermierilor din Republica Moldova și România și această platformă să ne asigure prezența noastră a fermierilor din Republica Moldova și prezența fermierilor din România, această platformă să promoveze cele mai bune practici, să promoveze cele mai bune proiecte și astfel noi să avem informațiile necesare ca să ne mișcăm iarăși înainte pentru a atinge obiectivul nostru strategic, aderarea la Uniunea Europeană. Tot aici astăzi noi trebuie să discutăm despre acele probleme care să ne asigure dezvoltarea accesului la piețele comerciale pentru produse din Republica Moldova și România. Este foarte important ca astăzi să găsim aceste interacțiuni de afaceri dintre fermierii din Republica Moldova și fermierii din România și astfel să trecem Prutul nu numai pe podul cu flori, dar și economic, mai ales în ceea ce privește agricultura, fiindcă avem în Republica Moldova proiecte de educație, avem proiecte de infrastructură, nu avem proiecte comune în agricultură și cred că astăzi trebuie să dăm semnale celor care decid din România și din Republica Moldova să avem un proiect comun în agricultură în Republica Moldova și România și astfel să ne mișcăm iar pe repede înainte”, a spus la începutul dezbaterilor și Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii de la București a fost reprezentat de secretarul de stat Claudiu Sorin Roșu Mareș

Din delegația României la Forumul de la Chișinău a făcut parte și secretarul de stat Claudiu Sorin Roșu Mareș. Acesta a transmis atât un gând bun, de susținere, din partea ministrului agriculturii Petre Daea care nu a putut ajunge la eveniment, cât și țintele pe care România le are în vedere și le pregătește pentru perioada următoare.

În momentul de față avem o maturitate a mediului de afaceri atât din agricultură cât și din serviciile conexe, care pot să-și identifice singuri atât problemele cât și să propună metode și moduri de rezolvare a acestora. Noi, autoritățile publice, avem obligația de a iniția și a pune în aplicare soluții la ceea ce agricultura și satul reclamă, respectiv la ceea ce fermierii identifică și așteaptă de la noi, responsabilitate și operativitate. Nu de puține ori, poate în majoritatea timpului, mediul privat, fermierii și investitorii sunt cu un pas înaintea autorităților în ceea ce privește dezvoltarea și know-how-ul și de aceea avem datoria de a fi în permanentă legătură cu aceștia pentru a avea siguranța că nu luăm decizii în defavoarea acestora sau în contradicție cu nevoiele lor. (…) România aniversează anul acesta 10 ani de la aderarea la comunitatea europeană, anul 2018 este anul centenarului Marii Uniri de la 1918, iar noi am început deja pregătirile pentru preluarea în anul 2019 a președinției Uniunii Europene. Sunt evenimente extrem de importante pentru noi ca țară, trebuie să profităm de ele și de momentul economic foarte bun pe care îl traversăm. Avem cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, iar producțiile agricole de anul acesta sunt fără precedente. România este în momentul de față o țară care trebuie să știe să discute corespunzător la Bruxelles și să aducă cât mai multe avantaje fermierilor români, iar celor moldoveni un drum cât mai drept și mai scurt către viitorul european”, a spus secretarul de stat din România.

Cel mai important element al Forumului Agricol Transfrontalier de la Chișinău a fost a fost acela că dezbaterile au avut și un caracter practic, în cadrul unor grupuri de lucru pe principalele sectoare, începând cu cultura mare și zootehnie, continuând cu viniviticultura și chiar un grup de lucru cu problemele tinerilor fermieri din România și Republica Moldova.

Ca și în cazul altor evenimente agricole, discuțiile cele mai vii au fost cele pe marginea posibilităților de finanțare a activităților agricole. Astfel, dacă România s-a bucurat înainte de aderarea la UE, dar mai ales după, de fonduri europene consistente, fermierii din Republica Moldova nu au avut încă această oportunitate. O altă problemă de care se lovesc producătorii moldoveni este limitarea accesului lor cu produse pe piața comunitară. ”Eu vin din sectorul vitivinicol și știți foarte bine că sectorul vitivinicol are nevoie de acces la piață, pentru că faceți vinuri foarte bune, dar aveți nevoie de acces la piață și accesul la piață, dacă avem bariere tarifare, este aproape zero către UE. Și atunci trebuie să ne luptăm ca accesul la piață viticultorilor din Republica Moldova către spațiul comunitar să fie fără taxe vamale, ca să puteți să fiți competitivi, să concurați cu noi, cei din Europa. Anul acesta este primul an când avem producții foarte slabe la nivelul Uniunii Europene. Și m-am întâlnit acum două zile cu niște experți spanioli, care ne-au ajutat pe programul PHARE de pre-aderare și erau foarte surprinși de evoluția pe care sectorul vitivinicol din România l-a avut de la momentul aderării la UE, pentru că am beneficiat de fonduri substanțiale”, a declarat președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru.

Fermierii au enunțat problemele majore din fiecare sector, au căutat și au propus soluții (foto: agrobiznes.md)

La finalul discuțiilor pe paliere a fost prezentată o rezoluție cu câte cinci probleme principale pe fiecare sector, precum și soluțiile propuse pentru rezolvarea lor la nivelul agriculturii din Republica Moldova.

Viniviticultură


Problema 1: Insuficiența finanțării și subvenționării la diverse etape – atât la înființarea plantațiilor, cât și ulterior, la cele de post-recoltare și acces la piață.

Soluția: Schimb de experiență cu partenerii români pentru a transfera cunoștințe și bunele practici în ceea ce privește producerea
Procesarea, comercializarea și tehnologizarea, atât individuală, cât și asociativă.

Problema 2: Mecanismele de asociere sunt puțin lucrative, mai ales pe termen lung și mai cu seamă pe aspectele de comercializare, tehnologizare și puțin eficiente în dialogul public-privat (cu participare redusă a fermierilor).

Soluția: Reformularea sistemului de subvenționare și finanțare pentru a spori accesul la acestea cu introducerea facilităților fiscale și stimulente financiare pentru fermieri.

Problema 3: Cunoștințe reduse în modelarea afacerilor moderne în domeniul vitivinicol, puțin istorii practice de succes comunicate prin intermediul mass-me3dia și asociațiilor de profil.

Soluția: Asociere pentru aplicare la granturi transfrontaliere și europene cu partenerii români.

Problema 4: Insuficiente mecanisme de consolidare a terenurilor.

Soluția: Parteneriate cu investitorii români.

Problema 5: Productivitatea și profitabilitatea redusă a viței de vie.

Soluția: Avansarea cunoștințelor pe modelarea în afaceri și producție.

Legume-fructe


Problema 1: Acces limitat la resursele de apă din cauza deficitului de apă din bazin și mangementul defectuos al resurselor existente.

Soluția: Statul și partenerii săi să elaboreze o strategie de lungă durată cu revitalizarea sistemelor de captare și înamagazinare a apelor pentru irigare din Nistru și Prut. Stimularea investițiilor private pentru construcția canalelor de aducțiune a apelor și mărirea suprafețelor irigate. Acces controlat la resursele de apă, inclusiv apele subterane.

Problema 2: Calitatea slabă și sortimente necompetitive pe piață. Metode ineficiente de producere a materialului săditor.

Soluția: Stimulare ainvetsițiilor în pepiniere și companii semincere private prin subvenții, sisteme de asiguare a drepturilor de autor. Statul și asociațiile de profil să recunoască pepinierele în funcție de calitatea materialului săditor produs.

Problema 3: Lanțuri valorice slab dezvoltate din cauza lipsei colaborării dintre producători și unitățile de prelucrare.

Soluția: Stimularea investițiilor în frigidere și depozite, specializarea pentru păstrarea caselor de ambalare a fructelor și legumelor, crearea filierei de produs, produse procesare și

Problema 4: Dezvoltarea grupurilor de producători este limitată de bariere birobratice și nu oferă avantaje economice substanțiale.

Soluția: Asociațiile ar trebui să stimuleze asocierea și cooperarea de jos în sus pentru ridicarea nivelului de producție, al calității, al tehnologiilor folosite.

Problema 5: Lipsa unui mecanism de finanțare în sector pentru toate verigile activității.

Soluția: Crearea și dezvoltarea fondului de garantare pentru creditarea priducătorilor agricoli, diversificarea polițelor de asiguirare și acordarea despăgubirilor în caz de forță majoră, prezența companiilor străine pe piața asigurărilor, subvenționarea fermierilor la hectar, independent de tipul culturii.

Cereale și oleaginoase


Problema 1: Insuficiența forței de muncă și calitatea nesatisfăcătoare a acesteia.

Soluția: Legea zilierilor

Problema 2: Subvenții mici și plafonate, subvenții insuficiente.

Soluția: Modificarea Regulamentului de subvenționare/majorarea fondului de subvenționare până la două miliarde de lei în Moldova sau 4% din PIB.

Problema 3: Lipsa educației asociative

Soluția: Programe de stimularea procesului asociativ/fortificarea capacităților asociațiilor pentru comunicare, lobby și advocacy.

Problema 4: Conesctarea și colaborarea insuficientă a agriculturii cu știința.

Soluția: Program de susținere a colaborării dintre mediul academic dintre agricultori și academicieni.

Problema 5: Acces insuficient la finanțare.

Soluția: Politica coerentă și corectă din partea statului privind finanțarea în agricultură.

Zootehnie


Problema 1: Nu există instituție care să se ocupe de dezvoltarea fondului genetic (din toate sectoarele zootehniei).

Soluția: Crearea unei agenții ANAS – care să se ocupe de fondul genetic

Problema 2: Birocrația și legislație greoaie pe export.

Soluția: Aplicabilitatea legilor.

Problema 3: Concurența neloială

Soluția: Nu există.

Problema 4: Lipsa pieței de desfacere.

Soluția: Nu există.

Problema 5: Lipsa specialiștilor și forței de muncă în domeniu.

Soluția: Vizite de studii în România, specializări, stagii în România pentru tinerii specialiști.

Industrie alimentară


Problema 1: Asocierea slabă a fermierilor

Soluția: Prezența unor necesități credibile – motiv pentru asociere. Prezența unui interes economic pentru asociere.

Problema 2: Surse de finanțare scumpe, credite și împrumuturi scumpe.

Soluția: Dezvoltarea grupurilor de profesioniști pentru creșterea eficienței asociației în promovarea intereselor, lobarea programelor de dezvoltare către stat și către partenerii de dezvoltare.

Problema 3: Relaționarea asociațiilor de producători cu clienții. Lipsa studiilor de fezabilitate pentru domeniile de afaceri.

Soluția: Asigurarea informațională pe tot lanțul valoric.

Problema 4: Calitatea produsului și sisteme de siguranță a alimentelor.

Soluția: Implicarea activă a asociațiilor în promovarea intereselor agricultorilor cu Ministerul Agriculturii, penetrarea de noi piețe, studiul piețelor după fezabilitate după natura produsului.

Problema 5: Instruirea slabă a specialiștilor și a antreprenorilor din agricultură.

Soluția: Promovarea produselor prin intermediul târgurilor de expoziții, crearea unor standuri de produse din numele asociațiilor, din numele Republicii Moldova.

Tineri fermieri


Problema 1: Lipsa unui fond de garantare a creditelor a tinerilor agricultori.

Soluția: Crearea unui fond de garantare a tinerilor agricultori.

Problema 2: Categorizarea fermierilor după vârstă și nu după experiența în agricultură.

Soluția: Categorizarea fermierilor după experiență și nu după vârstă pentru a avea acces la credite, granturi.

Problema 3: Lipsa forței de muncă calificate și a expertizei.

Soluția: Crearea fermelor-model, programe de instruire pe partea practică.

Problema 4: Lipsa companiilor de asigurare care vor să se implice în diminuarea riscurilor agricultorilor.

Soluția: Implicarea statului în crearea unui fond de asigurări în agricultură.

Problema 5: Registrul învechit al plantelor și semințelor.

Soluția: Armonizarea registrului plantelor cu legislația UE.

În urma primei ediții a Forumului Agricol Transfrontalier UFMR – Uniunea Fermierilor din Republica Moldova și România a luat naștere platforma digitală www.ufmr.eu unde vor putea fi accesate toate informațiile și concluziile discuțiilor de la Chișinău. În plus, aici vor fi publicate informații pentru producătorii agricoli din ambele state, iar la ediția următoare a Forumului va exista o evaluare cu privire la implementarea soluțiilor identificate în cadrul primei runde a dezbaterilor.

Forumul Agricol Transfrontalier UFMR a fost transmis în direct de către Agrointeligența – www.agrointel.ro

Citiți și:

FORUMUL AGRICOL TRANSFRONTALIER UFMR. Federația Națională PRO AGRO a premiat DOI FERMIERI MOLDOVENI!

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*