MARIUS FLORIN BRÎNDUȘAN: În agricultură de la 14 ani, VREA SĂ CREASCĂ FERMA FAMILIEI!

A crescut aproape de agricultură și nu concepe ca în viața lui ”de om mare” să facă altceva. Este motivul pentru care Marius Florin Brîndușan din Zimandu Nou, județul Arad, a ales nu doar să urmeze cursurile Facultății de Agricultură din cadrul universității de profil din Timișoara, dar și să muncească la fermă alături de tatăl său și de restul familiei.

Implicarea tânărului în activități agricole a început încă de acum cinci ani, pe când el abia împlinise vârsta la care îți faci buletinul. „Eu lucrez de la 14-15 ani, de când am putut și eu să fac câte ceva, să ajut la fermă. Datorită faptului că am crescut cu agricultura, am prins drag încet, încet. Și cum am putut să o și practic, mi-a intrat în sânge de mic. Acum nici nu m-aș mai vedea să fac altceva. Îmi place tot la fermă, începând de dimineață până seară. În fiecare zi faci altceva, ai altă ocupație”, ne-a povestit tânărul fermier de la Agricola Brîndușan.

Proaspăt student la Timișoara, el este dornic să învețe cât mai multe și astfel, nu numai că lucrează cot la cot cu muncitorii din fermă când este nevoie, dar își ajută părinții și pe partea administrativă. „Dacă suntem în campanie, lucrez cot la cot cu angajații. Dacă este nevoie, nu avem oameni destui și nu facem față, merg și eu pe tractor, la lucrări, merg în câmp, pe combină, la orice. Lucrez și pe partea administrativă, cu acte, pe contabilitate. O ajut pe mama mea cu actele, cu tot ce ține de administrație. Nu poate singură și atunci mai particip și eu”, a mai completat Marius Florin Brîndușan.

Lucrează împreună cu familia 800 de ha

În ferma de 800 ha din Zimandu Nou, jumătate din suprafața exploatată este cu porumb, o alegere care a dezamăgit familia de agricultori Brîndușan, având în vedere producțiile tot mai scăzute și prețurile care merg tot în jos. „Lucrăm în jur de 800 ha, suntem în creștere. Vrem să ne dezvoltăm cât mai mult, doar că în ziua de azi e mai greu. Am avut porumb, grâu și rapiță, atât. Anul acesta am avut 400 ha de porumb, am avut 250 ha de rapiță și restul grâu. Dar anul acesta ne-a cam tras în jos faptul că am pus așa mult porumb. Ne-a fost lecție: e ultimul an, nu mai punem așa mult. Acum mergem spre 300 ha de rapiță și vrem să mergem pe 250-300 ha de grâu, iar diferența să fie cu porumb, că la porumb în ultimii ani au fost producții tot mai mici în zona noastră”, a spus Marius Florin Brîndușan.

Satisfacțiile financiare au venit în 2017 de la culturile de toamnă – grâu și rapiță. „La grâu am închis undeva la 6.000 kg/ha și la rapiță am închis la 3.300 kg/ha. Porumbul lasă de dorit pe la noi”, a mai spus tânărul fermier.

Sămânță din producția proprie pentru cultura de grâu

Dacă pentru culturile de porumb și rapiță, fermierii din Arad au achiziționat sămânța de la mari companii precum Monsanto și Pioneer, la cultura de grâu au decis să mizeze doar pe soiuri românești de la Institutul de la Fundulea.

„Am fost și am luat sămânța de la Institul de Cercetare de la Fundulea și am și multiplicat-o, astfel că anul acesta, ce însămânțăm pentru 2018, este cu sămână produsă de noi. La porumb am mers în mare parte pe hibrizi Dekalb de la Monsanto, dar și pe hibrizi de la Pioneer. La rapiță am avut DK Exstorm, care ne-a dat cea mai bună producție. Adică el a făcut topul, așa că și acum în toamnă mergem tot pe Monsanto, pe DK Exception și DK Excellium”, a ne-a vorbit tânărul despre genetica din ferma arădeană.

Marius Florin Brîndușan a vorbit și despre parcul de mașini agricole din ferma de la Zimandu Nou și a mărturisit că utilajul său preferat este combina: ”Avem patru tractoare John Deere începând de la 95 CP până la 335 CP. Avem o combină Case IH, însă avem și două tractoare românești care au muncit și le-au plătit pe celelalte. Și mai avem un Manitou, un încărcător frontal. Mie îmi place mult să lucrez pe combină, la recoltat”.

Fermă prea dezvoltată pentru fonduri europene

Fondurile europene au ajutat ferma să se dezvolte la început, dar mai târziu familia Brîndușan s-a lovit de refuzuri în ceea ce privește proiectele pentru bani de la UE. Motivul? Ferma este văzută la un nivel înalt la care nu are nevoie de ajutor extern și se poate finanța singură, lucru neadevărat, așa cum a explicat Marius-Florin Brîndușan.

Am accesat prin 2007-2008 fonduri europene, când am început afacerea, și atunci acela a fost singurul proiect aprobat. Am mai încercat încă unul în urmă un an și jumătate, doi, și când s-a ajuns la faza finală – a fost aprobat proiectul pe silozuri, pe celule de depozitare cereale și birouri, era o locație nouă, au intervenit alte probleme acolo și a uitat să scoată proiectantul poze de la primărie și a trebuit să renunțăm la el. Când am mai încercat să facem proiect pe utilaje, nu am mai avut nicio șansă să putem accesa. Consultanții ne-au zis că nu ne încadrăm la punctaj pentru că suntem o fermă care a ajuns la un nivel înalt și se consideră că putem să ne descurcăm singuri să ne achiziționăm noi utilaje. Dar nu e chiar așa, pentru că prin leasing poți să faci un an, doi, dar nu poți să faci în fiecare an, pentru că trebuie și plătite. La producții mici și cu prețuri mici, nu le mai poți achita și atunci se ajunge la un moment dat să nu mai faci față cu plățile”, a explicat fermierul.

Marius Florin Brîndușan, proaspăt student în cadrul Facultății de Agricultură, speră că studiile superioare îl vor ajuta să obțină aprobare pentru un nou proiect cu o finanțare mai mare, pentru a înnoi astfel parcul de utilaje din fermă. Pentru viitor nu își dorește decât să se axeze pe agricultură. „Acum ne interesăm de un consultant, de un proiectant, să încercăm să mai depundem un proiect. Aș încerca să depun chiar eu pentru că dacă ești student și esti în domeniu, conform ghidurilor, primești puncte în plus pentru studii superioare. Nu visez să fac altceva în afară de agricultură. În domeniul acesta vreau să rămân!”.

5 Comentarii la MARIUS FLORIN BRÎNDUȘAN: În agricultură de la 14 ani, VREA SĂ CREASCĂ FERMA FAMILIEI!

  1. Hai frate mai terminati-o cu vaicareala asta cu productii mici si cu imposibilitatea de a cumpara utilaje pe banii tai. Si eu fac agricultura si pe o suprafata mult mai mica si m-am saturat de toti astia care spun ca nu merge ca e paguba. Incetati cu tampeniile astea ca ne-au luat toti ceilati la ochi ca nu faceam alteceva decta sa ne vaicarim. Cui ii convine face agricultura, cui nu sa faca altceva. Pai daca nici la 800 de ha nu poti sa iei un tractor sau utilaje din banii tai inseamna ca ai dat banii pe masini si vacante.

    • Corect d-ule MIHAI! Oare pe C. Aradului se invata in 4 ani numai trei culturi, grau, rapita, porumb?! M – as mira! Pinioanele A1 de la CS nu se invata ca se folosesc si pt. LEGUMINOASE care aduc in sol 150 kg AZOT/AN din CER! Asolament falimetar din 3c x 3a. Daca nu lipseati de la lectia de cercetare si foloseati ,,hibrizi”,de ici sea, de la LOVRIN, reduceati cheltuielile si obtineati si 14.000 kg la porumb sau 8000b Kg la grau!!! Pentru a nu lungi cuvintele este bine de facut un calcul: UE + RO = 120 euro/ha. 8oo ha x 120 euro = 96.000 euro. Cat costa un TRACTOR? Raspuns: 96.000 euro: 21000 euro/ tractor 70 CP = 4,5 TRACTOARE. Nu ar fi gresit daca dupa 2020 cei care lucreaza mai mult de 500 ha sa primeascva zero subventie. Atunci in mod sigur se vor combina lectiile de agronomie cu cele de ZOOTEHNIE care vor da ingrasaminte la greu si ,,beby bief” la rotisor.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*