RAPIȚĂ 2018. Fermierii, hibrizii lor și SECRETELE TEHNOLOGICE ale unei intrări dificile ÎN IARNĂ!

Rapița anului 2018 le dă emoții fermierilor. Agricultorii au mizat pe cultura agricolă de toamnă pentru a-și asigura un profit bun anul viitor. Vremea s-a dovedit însă capricioasă în multe ferme, semănatul nu s-a potrivit mereu cu ploile, așa că producătorii agricoli au recurs la câteva secrete tehnologice pentru a se asigura că plantele intră în iarnă destul de puternice pentru a face față zăpezii și gerului.

Avantajul rapiței este că permite, la nevoie, după ce este întoarsă, să lase loc altei oleaginoase profitabile, floarea-soarelui. Fermierii fac însă tot ce le stă în puteri pentru a se asigura că plantele de rapiță răsărite în ultimele luni vor trece cu bine de anotimpul rece.

Agrointeligența – www.agrointel.ro a vorbit cu mai mulți agricultori care au semănat rapiță și vă spune care este situația culturii în exploatațiile acestora.

În județul Bacău, inginerul Viorel Ilaș și-a mărit suprafața cu rapiță față de anul trecut, începând semănatul încă de pe 8 august și terminând aproape o lună mai târziu. Rapița din ferma din Bacău a avut o răsărire bună datorită ploilor, motiv pentru care intră bine în iarnă.

Rapiță am semănat 436 ha și cred că undeva la 425 rămân în cultură. Am pus și rapiță și grâu un pic mai mult față de anul trecut. Anul trecut 410 de hectare, iar anul ăsta 425 ha, deci un pic mai mult. Rapiță am început să semăn pe 8 august și am terminat pe 5 septembrie. Rapița e în stadiu bun, adică s-au încheiat tarlalele. Chiar și cea pe care am semănat-o ultima dată, a dat ploaie pe 20 septembrie și intrat în frunze. Toată rapița intră bine în iarnă, deși mai avem câteva suprafețe reduse unde este un pic mai mică, dar nu se pune problema de întors. Nu am avut probleme la răsărire”, a explicat agricultorul.

Densitatea folosită pentru hibrizii de rapiță de la Pioneer, KWS și Monsanto în ferma lui Viorel Ilaș a fost de 40-50 boabe germinabile/m2, iar răsărirea neuniformă l-a împiedicat pe fermier să aplice alte tratamente în afară de insecticid.

Am mers între 40-50 boabe germinabile/m2 și avem hibrizi și de la Pioneer și de la KWS. Avem Factor de la KWS, avem Imido și Imminent de la Monsanto și de la Pioneer mai avem un hibrid. Am făcut numai tratamente pentru insecte. Am avut răsărire prea neuniformă ca să putem face un tratament, răsărirea fost în 2 faze pe aproape toate suprafețele și nu am făcut decât erbicidări în toamnă și insecticid. Și parțial, pe 50 ha, am dat cu biostimulatorul Terra-Sorb de la Aectra. La restul nu am putut să intrăm, pentru că a fost răsărire în 2 faze, chiar în 3 faze, una era mai mică, una era mai mare și nu am putut să intrăm. Am renunțat la o parte din hibrizii pe care i-am avut anul trecut care se scutură, de la Pioneer și am mers pe hibrizi mai rezistenți la scuturare”, a adăugat Viorel Ilaș.

Nicolae Sitaru, vicepreședinte al Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România și fermier din Ialomița, a decis ca anul acesta să reducă suprafața cultivată cu rapiță cu 100 ha, pentru a o mări pe cea de grâu, aceste două culturi ocupând împreună mai bine de jumătate din suprafața pe care agricultorul o are în exploatație. Din cele 600 ha de rapiță la care s-au folosit 2 kg semințe la hectar, doar 120 ha au răsărit, această problemă la răsărire fiind determinată de lipsa precipitațiilor.

La rapiță e o problemă mare, că rapița nu a beneficiat de ploaie la răsărire și din 500 ha de rapiță avem răsărite 120, nici alea perfect răsărite. Să vedem acum cum intră în iarnă. E răsărită, dar nu arată spectaculos, e mică. Am folosit hibrizi de la Syngenta, de la Rapool și de la KWS. La rapiță am semănat 2 kg/ha, deci probabil 60.000 de plante. Tratamente nu am făcut, pentru că nu am avut pe ce. Nu prea a fost în regulă toamna asta pentru rapiță”, a spus fermierul.

Tot în Ialomița, rapița îi creează probleme și lui Alexandru Gheorghe, administratorul societății Somalex. Fermierul este sigur de mai puțin de jumătate din suprafața cultivată. A început semănatul rapiței înainte de 20 august, terminând o lună mai târziu și a mers pe hibrizii de la Monsanto, în special DKC Exception, iar singurul tratament aplicat a fost cel cu fungicidul Caramba.

Sunt mereu probleme la rapiță. După grâu am semănat 300 și ceva de hectare, au răsărit în primă fază 150 de hectare și diferența de răsărire a fost târzie, după ploi. Apoi am mai semănat după porumb încă 300 de hectare. E răsărită toată, dar e cam mică, depinde cum o să fie vremea, cum o să fie iarna. Oricum din 600 de hectare, numai de 250 de hectare sunt sigur. (…) Am mers pe aceeași suprafață, ce am semănat după grâu a fost imediat până în 20 august, iar după porumb am semănat înainte de 20 septembrie, numai că în ambele cazuri a fost secetă la semănat, iar unde a răsărit a prins ceva apă din ce a mai fost în sol”, a declarat Alexandru Gheorghe.

Fermierul Adrian Țone a cultivat cu rapiță jumătate din suprafața pe care o are în exploatație în județul Ilfov. Adică a pus 1.250 ha cu rapiță, reducând în schimb suprafața cu grâu. Decizia agricultorului a fost influențată în primul rând de rotația culturilor, dar și de faptul că rapița este cea mai profitabilă cultură și în același timp, în cazul unor probleme, poți veni cu altă cultură primăvara.

La grâu suprafața e mai mică față de anul trecut, la rapiță e mult mai mare. Deci am rapiță pe 1.250 ha și grâu cam pe 700 ha. Rapița ocupă cam 50% din suprafața totală, iar grâul 30%. Am luat decizia aceasta din cauza rotației culturilor, iar rapiță pun mai multă, pentru că e cea mai profitabilă cultură momentan, dar și pentru dacă se întâmplă ceva la ea, ai timp să vii cu altă cultură în primăvară”, ne-a spus Adrian Țone.

În ferma din Ilfov, semănatul rapiței a început la 15 august, finalizându-se pe 10 septembrie, la o densitate de 50 de boabe/m2.

La rapiță am intrat la semănat pe 15 august și am terminat pe 10 septembrie. Am pus hibrizi de la Pioneer, Rapool, la o densitate de 50 de boabe/m2.. Am erbicidat, am aplicat și insecticid și erbicid. La rapiță sunt două tratamente făcute și am dat cu stimulator de creștere de două ori”, a mai spus agricultorul Adrian Țone.

Dan Jigău, un alt fermier din Ilfov, a mărit de asemenea suprafața cultivată cu rapiță, ajungând la 400 ha. Agricultorul a semănat rapița în perioada 24 august-1 septembrie, optând pentru hibrizi de la firme precum Rapool, Monsanto sau Pioneer. Deși fermierul nu s-a confruntat cu probleme la răsărire și rapița lui a intrat bine în iarnă, pentru a combate puricii, Dan Jigău s-a văzut nevoit să efectueze tratamente de 7 ori până în momentul de față.

Au fost probleme cu puricii negri, așa că am aplicat tratamente. Am avut 7 intrări de la început până acum la final din cauza puricilor – acum îi combați, acum revin. Din fericire, rapița mea a intrat bine în iarnă, mi se pare chiar că este prea mare. Deocamdată nu am folosit niciun biostimulator, am folosit în alți ani și anul trecut, dar acum nu aveam de ce să stimulez cultura pentru că răsărirea a fost foarte puternică”, a explicat Dan Jigău.

În ferma lui Teodor Aflat din Sibiu suprafața cu rapiță a rămas neschimbată, reprezentând aproximativ 20% din suprafața totală. Semănatul rapiței s-a desfășurat în perioada 10-18 august, folosindu-se hibrizi de la Pioneer și KWS în special, la o densitate de 55 de boabe/m2.

Un fermier optimist în ceea ce privește cultura de rapiță este Valentin Mărginean din Mureș. Cele 300 ha din ferma sa au fost semănate la sfârșitul lui august-începutul lui septembrie, la o densitate de 50 de plante la metru pătrat.

Cred că va intra bine rapița în iarnă, nu am folosit biostimulatori. Am avut o densitate de 50 de plante la metru pătrat și am semănat la sfârșit de august, început de septembrie”, a declarat Valentin Mărginean.

În ferma sa din județul Călărași, Aurel Petruș a cultivat anul acesta 200 ha de rapiță în sistem ecologic. Un sfert din se a înființat a pierdut deja din cauza dăunătorilor. În schimb, cele 150 ha rămase se prezintă foarte bine. Semănatul rapiței în acest caz s-a desfășurat în intervalul 15-25 august, folosindu-se un hibrid high-oleic de la o firmă din Germania, la o densitate de 150 de plante pe metru pătrat.

Anul acesta am mers pe circa 200 de hectare de rapiță dintre care 50 de hectare cred că s-au compromis pentru că sunt în sistem ecologic și am avut un atac puternic de dăunători și nu am reușit să o salvăm. Celelalte 150 de hectare arată foarte bine, am semănat cam între 15-25 august la o densitate un pic mai mare față de normal, zic eu în jur de 150 de plante pe metru pătrat, am folosit și un hibrid high-oleic din Germania – HO296, un hibrid special de la firma DSV. Sămânța ne-a fost trimisă din Germania netratată, noi producem pentru ei și rapiță netratată. Din paleta obișnuită de la companiile din România, luăm mai mulți hibrizi de la Pioneer. Am folosit doar un singur tratament în vegetație, deci la sămânță netratat și în vegetație un insecticid ecologic. Nu folosim biostimulatori”, a explicat Aurel Petruș.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*