Ştiri agricole

EXCLUSIV! Document pentru SUBVENȚII, semnat de PREȘEDINTELE LAPAR!

Fermierii europeni, document comun privind subvențiile agricole pentru fermieri. Declarația de la Bratislava privind Politica Agricolă Comună – PAC post 2020 a fost elaborată în ultima parte a anului trecut și a fost asumată de liderii fermierilor din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Lituania, Croația, Bulgaria, dar și de președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu.

Agrointeligența – www.agrointel.ro vă prezintă integral Declarația de la Bratislava, semnată de președintele LAPAR pe 18 ianuarie. 

Reprezentanții Camerelor agricole și ai Organizațiilor din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Lituania, Croația împreună cu Asociația Națională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria au fost de acord cu:

DECLARAȚIA DE LA BRATISLAVA
Privind Politica Agricolă Comună – PAC post 2020

Obiectivele politicii agricole comune sunt încă foarte relevante și trebuie menținute. Din păcate, gestionarea Politicii Agricole Comune (în continuare PAC) a fost dezamăgitoare pentru majoritatea țărilor noastre în perioada anterioară.PAC impune costuri suplimentare și o sarcina administrativă excesivă pentru agricultori. Legislația este din ce in ce mai complicata și mai greu de înțeles. PAC nu a adus un nou sistem de distribuție al fondurilor, dari, în schimb, tolerează un sistem bazat pe date istorice.

Avem nevoie de PAC mai puternică, mai egală și mai simplă bazată pe principii, precum:

– Condiții echitabile și egale de concurență pentru fermierii din toate statele membre ale UE
– Menținerea unui buget puternic al PAC
– Simplificarea PAC
– Funcționarea echitabilă a lanțului alimentar
– Managementul riscului / asigurarea veniturilor fermierilor
– Menținerea producției agricole în zonele rurale ale UE

Camerele agricole din Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Estonia, Lituania și Croația împreună cu Asociația Națională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria pledează pentru urmărirea priorităților în perioada de pregătire pentru post PAC 2020, care reflectă nevoile și cerințele fermierilor lor:

1) PAC ar trebui să fie într-adevăr comună, cu condiții egale pentru fermierii din întreaga UE

În acest fel, statele membre nu distorsionează piața comună. Prin urmare:

a) Solicităm un nivel egal de plăți directe pentru toate statele membre ale UE. Este necesar pentru a asigura condiții echitabile de concurență care să elimine
diferențele dintre modalitatile de sustinere a fermierilor bazate pe referințe istorice.

b) Propunem stabilirea unor limite ale valorii sprijinului finanțat exclusiv
din resursele bugetului de stat, precum și limite pentru cofinanțarea acordata prin programe de dezvoltare dedicate agriculturii, de la bugetul de stat.
Excepții ar putea fi făcute doar în cazuri exceptionale si doar cand se refera la conditiile geografice si climaterice speciale.

c) Sprijinul pentru zonele cu constrângeri naturale este necesar, trebuie sa fie suficient, fără nicio formă de plafonare deoarece reprezinta o formă de compensare pentru agricultura dificilă dezvoltata in zonele respective. Solicitam favorizarea fermierilor care fac agricultura intensiva in aceste zone.

Noi propunem ca problema degresivității sa fie lasata in competența statelor membre ale UE.

d) implementarea PAC si/sau degresivitatea plăților directe trebuie sa se afle sub controlul statelor membre, adică fiecare stat va decide dacă aplica sau nu PAC si degresivitatea platilor directe.

e) Măsurile de mediu ar trebui să sprijine mai bine agricultura de precizie, data fiind utilitatea sa în special pentru prevenirea utilizării excesive a îngrășămintelor și a pierderii de nutrienți.

2) Noul PAC trebuie să contribuie la o productie si dezvoltare teritorială echilibrată în toate zonele rurale. Sprijinul pentru dezvoltarea producției în toate zonele rurale, inclusiv zonele defavorizate, ar putea contribui la conservarea așezarilor rurale, la protejezare mediului și la menținerea biodiversitatii.

3) Trebuie să adoptăm o nouă politică care să asigure un sector agricol sustenabil, prețul echitabil al produselor agricole, plata la timp și regulile împotriva practicilor comerciale neloiale a lanțurilor de piață la nivelul UE. În scopul de a îmbunătăți funcționarea lanțului alimentar este necesara monitorizarea nivelului concurenței, consolidarea puterii de negociere a agricultorilor, promovarea formării corecte și transparente a prețurilor care nu ar trebui să fie mai mici decât costurile de producție și nici decat prețul uzual din țara de origine.

4) Trebuie să adoptăm legislația UE care să asigure o calitate egală a acelorași mărci de alimente in toate statele membre ale UE și aplicabilitatea unor standarde egale pentru alimente pentru toate produsele alimentare provenind din țări terțe.

5) Plățile pentru inverzire trebuie revizuite.Referitor la inverzire, PAC trebuie simplificată, pentru ca asa cum este astazi provoacă o agricultura fortata și reduce competitivitatea față de terte țări.

6) PAC a atins nivelul la care nu este de înțeles nici pentru agricultori, nici pentru societate. Regulile și standardele trebuie să fie realiste și fezabile. Noi cerem un sistem de sprijin transparent și radical simplificat și reducerea sarcinii administrative atat a fermierilor cat si a instituțiilor care administrează fondurile europene.

7) Propunem introducerea unor măsuri eficiente și sistematice pentru managementul dezechilibrelor și riscurilor pe piețele cu produse agricole și compensarea volatilității prețurilor și a dezastrelor naturale. Aceste masuri trebuie luate la nivelul fiecarui stat, ținând cont de nevoile proprii și condițiile naturale specifice.

8) Propunem o aplicare mai intensă a măsurilor care să asigure o corectitudine și eficiență in utilizarea resurselor limitate ale PAC precum: măsuri pentru managementul riscului – ca suport pentru asigurarea și asigurarea riscurilor neasigurabile de către companiile de asigurări private (de exemplu, secetă). Acest sistem ar putea funcționa în paralel sau împreuna cu programele naționale axate pe asigurarea riscurilor neasigurabile, care vizează atenuarea impactului incidentelor extreme de climă.

9) Este necesar să se sprijine cooperativele / grupurile de producători în ceea ce privește creșterea și asocierea. Propunem să luăm în considerare sprijinul necesar înființării de parteneriate transfrontaliere, cooperative / grupuri de producători. Sprijinul este necesar în acele state membre cu nivel scăzut de cooperare. Aceasta necesită surse suplimentare în cadrul dezvoltării rurale și stimulente pentru cooperativele agricole și grupurile de producători.

10) Trebuie să se dezvolte o abordare financiară și organizațională specific, mecanisme care sprijina tinerii agricultori în înființarea sau dezvoltarea unor întreprinderi, precum si măsuri pentru părțile interesate din sectorul agricol, care nu mai îndeplinesc conditiile din definiția “tânărului fermier”.

11) Susținem alocarea mai multor fonduri pentru marketing, pentru dezvoltarea unor noi canale de marketing pentru țările terțe. Aceasta ar conduce la prețuri mai bune pentru toți producătorii – cei care exportă țărilor terțe și cei care vând în principal pe piața unică. Avem nevoie de balanța regională de distribuție a fondurilor UE de promovare.

Budapesta, 19 octombrie 2017

Semnatarii:

ZdeněkJandejsek
Presedinte AKČR

Robert Nowak
Membru in Board KRIR

ŽeljkoMihelić
Membru in Consiliul de supraveghere al HPK

Milan Semančík
Presedinte al SPPK

SigitasDimaitis
Presedinte al ZUR

RoometSõrmus
Presedintele Board-ului EPKK

BalázsGyőrffy
Presedinte HCA

Svetoslav Rusalov
Presedinte NGPA – Bulgaria

Anexa I a Declarației de la Bratislava (denumită în continuare “Declarația”) semnată de reprezentanți ai camerelor și organizațiilor agricole din Polonia, Cehia, Republica Slovacă, Estonia, Lituania și Croația, la 31 martie 2017.

Noi reprezentanții agricultorilor din Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Estonia, Lituania și Croația împreună cu Asociația Nationala a Producătorilor de Cereale din Bulgaria a acceptat să modifice Declarația după cum urmează:

Punctul 1 b) se va modifica după cum urmează

Propunem să stabilim limite ale sprijinului finanțat exclusiv din partea statului, precum și limita pentru cofinanțarea programelor de dezvoltare rurală dedicate agriculturii de la bugetul de stat. Excepții ar putea fi făcute în cazul
condițiilor geografice și climatice excepționale.

Punctul 1 c) se va modifica după cum urmează

Sprijinul pentru zonele cu constrângeri naturale este necesar și trebuie finanțat
suficient, fără nici o formă de plafonare aplicată pentru acest sprijin, deoarece acesta reprezinta o formă de compensare pentru agricultura dificilă din aceste zone. În același timp, noi susținem introducerea sistemului care favorizeaza agricultura intensiva în aceste condiții dificile. Propunem că problema degresivității sprijinului să fie lăsată în competența statelor membre ale UE.

Punctul 1 d) se va modifica după cum urmează

PAC și / sau degresivitătea plăților directe ar trebui să se situeze sub controlul statelor membre, adică fiecare stat membru va decide dacă se aplică sau nu plafonarea.

Punctul 7) va fi modificat după cum urmează

Propunem introducerea unor măsuri eficiente și sistematice pentru gestionarea
dezechilibrului și a riscurilor pe piețele cu produse agricole și compensarea volatilității prețurilor și a dezastrelor naturale, în funcție de nevoile și necesitățile fiecărui stat membru
si de condițiile naturale.

Restul declarației originale din Bratislava va rămân neschimbat.

Ungaria și Asociația Națională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria, împreună cu celelalte state semnatare, se alătura Declarației de la Bratislava cu amendamentele de mai sus

Făcută la Budapesta la data de 19 octombrie 2017.

ZdeněkJandejsek
Președinte AKČR

Robert Nowak
Membru Board KRIR

ŽeljkoMihelić
Membru al Consiliului de Supraveghere HPK

Milan Semančík
Președinte SPPK

SigitasDimaitis
Președinte ZUR

RoometSõrmus
Președinte Board EPKK

BalázsGyőrffy Svetoslav Rusalov
Presedinte al Asociatiei Nationale a Producatorilor de Cereale – Bulgaria

Anexa II
La Declarația de la Bratislava, semnată de reprezentanții camerelor agricole și organizațiilor din Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Croația la 31 martie 2017

La Anexa I la Declarația semnată de reprezentanții camerelor și organizațiilor agricole din Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Lituania, Croația Ungaria și Asociația Națională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria pe data de 19 octombrie 2017.

Reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR au acceptat textul Declarației în întregime.

Cu semnătura președintelui său, LAPAR s-a alăturat Declarației.

Încheiată la București la 18 ianuarie 2018

Ing. Laurențiu Baciu
Președinte


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


5 comentarii

  1. Este foarte bine ce a facut LAPAR. Ar trebuii ca si alte organizatii din agricultura sa faca precum LAPAR-ul si sa nu astepte sa rezolve ministerul agriculturii.
    Bravo LAPAR.

  2. Plafonarea platilor pe exploatatie trebuie facuta obligatoriu la nivel de uniune nun de tara pt ca pe tara stiti voi sa luati tot si pe ceilalti ii lasati sa moara de foame dl Baciu. va intereseaza doar marii fermieri de restul nici nu pomeniti. PLAFONAREA OBLIGATORIU

  3. Multe vorbe, putine fapte. Mi-ar fi placuta da vad LAPR ca mai protesteaza si pentru fermierii romani si pe plan intern.
    Spre exemplu platim o gramada de bani ca si acciza in pretul motorinei, dar nu ii mai recuperam. Noi nu mergem cu tractoarele pe autostrada sau drumuri nationale.
    LAPAR vad ca urmareste interesele marilor fermieri.

    1. LAPAR, este organizatia din care fac parte atat micii cat si marii fermieri. Toate masurile pozitive luate pana acum prin eforturile LAPAR, s-au aplicat atat la fermierii mari cat si la fermierii mici fara discriminare, iar neajunsurile se aplica atat micilor cat si marilor fermieri.
      Va mai amintesc ca, accesul la fondurile europene nu este permisa fermierilor de la 400 ha in sus, astfel fiind favorizati fermierii mici pentru toate cele 9 mld euro de la AFIR plus faptul ca subventiile sunt mai mari la fermierii mici decat la fermierii mari, ex: fermierii care au : 1-5 ha- primesc 5 euro/ha in plus; 5-30 ha primesc 57 euro/ha in plus , asta spre stiinta celor care va plangeti continuu

Scrie un comentariu