Cum se cultivă IARBA ELEFANTULUI, noua cultură ELIGIBILĂ LA PLATA PE ÎNVERZIRE!

Plantație de iarba elefantului (foto: www.crops4energy.co.uk)

O nouă cultură recunoscută în documentația pentru subvențiile achitate fermierilor de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Începând din acest an, Ministerul Agriculturii a anunțat că producătorii agricoli care accesează schema de înverzire pot declara pentru procentul la Zona de Interes Ecologic (ZIE) și o plantă energetică mai puțin cunoscută.

Iarba elefantului sau Miscanthus este cultura care, din 2018, se ia în considerare pentru plata pe înverzire. În cazul fermelor cu peste 15 hectare și care trebuie să asigure 5% suprafață ZIE, Miscanthus devine, astfel, o soluție de luat în seamă.

Citiți și:

APIA – PLATA PE ÎNVERZIRE: Condițiile pe care fermierii TREBUIE SĂ LE RESPECTE ÎN ACEST AN!

Decizia de a se introduce Iarba elefantului sau Miscanthus în legislația pentru subvenții nu a venit la solicitarea fermierilor români, ci este o regulă venită de la Bruxelles. Încă de la finele anului trecut s-a anunțat numele acestei plante energetice ca nouă intrare la culturi eligibile pentru plata pe înverzire.

Citiți și:

SUBVENȚII APIA 2018. Cele trei NOI CULTURI AGRICOLE care intră LA PLATA PE ÎNVERZIRE!

În România, Miscanthus este puțin cunoscută, deși acum câțiva ani, o asociație a fost creată pentru promovarea acestei plante cu multiple întrebuințări. La acest moment, activitatea asociației este una inexistentă, așa că ne-a fost imposibil de luat legătura cu reprezentanții ei. Totuși, documentația furnizată pe site pentru cultivarea plantei este bine întocmită și de actualitate pentru cei care caută informații despre cum se poate cultiva Miscanthus la noi în țară.

Tehnologia de cultură pentru iarba elefantului sau Miscanthus nu este deloc dificilă. Singura ”capcană” ar fi aceea că planta ”blochează” destinația suprafeței de teren timp de mulți ani.

În cazul plantelor din familia Miscanthus putem vorbi în general despre nişte ierburi cu creştere foarte rapidă, rezistente la ierni, foioase care au capacitatea de a forma gard viu. Cel mai des cultivată este Miscanthus giganteus, o plantă perenă puțin pretențioasă, care se pretează oricărui tip de teren.

În cazul înființării unei culturi de Miscanthus se acordă o atenție sporită combaterii buruienilor, dar și pregătirii terenului, care se realizează încă din toamna anului precedent plantatului, acestea fiind elemente esențiale pentru o cultură reușită și rentabilă.

Pregătirea solului pentru Miscanthus are ca scop sporirea şi menținerea fertilității acestuia, asigurarea umidității în sol și controlul buruienilor, Miscanthus având o dezvoltare bună în general în acel pământ în care crește și porumbul, ca și caracteristici ale solului.

Întrucât Miscanthus nu face semințe în Europa de Est, reproducerea va fi una vegetativă, utilizându-se rizomii, ce pot fi plantați fie manual, fie cu ajutorul unei mașini de semănat semi-automată, la o densitate de 10.000 de bucăți pe hectar. Un aspect important este adâncimea de plantare care trebuie să fie egală, de aproximativ 5-8 cm, iar în același timp rizomii plantați trebuie tasați bine. Miscanthus se plantează în primăvară și poate rămâne în sol timp de cel puţin 20-25 de ani.

Deși Miscanthus-ul este o plantă care se dezvoltă fără probleme, este necesar ca după plantare să se intervină pentru combaterea buruienilor, întrucât în primul an este important ca plantele să fie ținute pe sol curat pe cât posibil. Combaterea buruienilor pe cale mecanică este foarte efecientă.

În ceea ce privește fertilizarea, aceasta nu este esențială în primul an, însă este recomandat să se adauge cenușă, dar să nu se folosească must de bălegar.

Pe perioada iernii, Miscanthus își pierde toate frunzele, planta se uscându-se până la un procent de apă de 10- 15%, iar din al doilea an de cultură se poate recolta în primăvară. În primul an de la plantare, nu se recoltează, cultura fiind lăsată pe teren, neavând randament economic. În schimb, în primăvara anului următor, Miscanthus creşte, frunzele cad din nou în toamnă/iarnă, asigurând astfel nutrienţi pentru sol, dar şi o erbicidare naturală.

Miscathus este o plantă energetică foarte apreciată (foto: www.terravesta.com)

Miscanthus se recoltează la începutul primăverii, acest ciclu repetându-se în fiecare an. Recoltarea se face în intervalul aprilie – mai. Operațiunea se poate face cu ajutorul unei combine, cu ajutorul tocătorului de nutreţ de porumb (dispozitiv de tăiere fără rânduri) sau al unei prese de balotat, acest lucru depinzând de felul în care va fi utilizat. Creşterea anuală va fi recoltată în anul următor după îngheţ şi uscare, iar materialul recoltat poate fi depozitat ușor, fără a mai fi necesară uscarea.

Umiditatea plantelor la recoltare ar trebui să fie 20%. Totodată, este necesar ca lungimea tocătorului să fie de 2-3 metri, iar înălţimea de tăiere ar trebui să fie 10-15 cm.

După 20-25 de ani de utilizare plantele de Miscanthus trebuie acoperite sub brazda plugului, prin semănarea unei câmpii, prin tăiere repetată și trebuie lucrate suplimentar cu cultivatorul.

Toamna, iarba elefantului își pierde frunzele (www.bep-sa.eu)

În ceea ce privește capacitate de producție, Iarba elefantului se situează undeva în jurul a 17.000 de kilograme de masă uscată pe hectar, ca producție medie pe unitatea de suprafață la o recoltă de circa 20 de ani pe soluri brune, acvifere şi bogate în humus. Este important să se rețină că în primul an nu există producţie, plantele fiind de circa 1 metru. În schimb, în al doilea an se ajunge la producție parțial, plantele dezvoltându-se până la 2 metri, urmând ca în al treilea an să se obțină o producție completă, cu plante de 3-4 metri.

Iarba elefantului a fost aleasă de oficialii europeni pentru a fi inclusă ca și plantă ”verde” pentru că are o mare putere de regenerare și stabilizare a solului și ajută la reducerea emisiilor de carbon, ceea ce poate reprezenta o sursă de venit prin certificate verzi.

Miscanthus-ul face posibilă și valorificarea terenurilor poluate, dar și reconstrucția ecologică a haldelor de steril sau de cenuşă, rezultate din extragerea şi procesarea cărbunilor respectiv din arderea acestora, prin revegetare.

Planta energetică poate fi prelucrată, în funcţie de modalitatea de utilizare, în baloţi, tocătură, brichete sau peleţi. Un aspect important al prelucrării Miscanthus-ului este că acesta poate fi brichetat sau peletizat fără adaosul de lianţi. Cultura de Miscanthus își găsește întrebuințarea în termocentralele mari, care folosesc mii de tone de biomasă anual, dar şi în sisteme mici casnice care folosesc câteva tone, în timpul lunilor de iarnă, producând energie electrică şi termică.

În România, cel mai frecvent, iarba elefantului este întâlnită ca și plantă ornamentală, însă atenție pe care o primește din acest an ar putea să o pună pe lista celor care investesc în culturi energetice cu potențial mare de profit!

2 Comentarii la Cum se cultivă IARBA ELEFANTULUI, noua cultură ELIGIBILĂ LA PLATA PE ÎNVERZIRE!

  1. Întrucât Miscanthus nu face semințe în Europa de Est, reproducerea va fi una vegetativă, utilizându-se rizomii, ce pot fi plantați fie manual, fie cu ajutorul unei mașini de semănat semi-automată, la o densitate de 10.000 de bucăți pe hectar.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*