Furaje, seminţe, îngrăşăminte

Avertisment pentru fermieri: FERTILIZAREA – INTERZISĂ PE TERENURILE ACOPERITE CU ZĂPADĂ!

alt
Foto: Facebook.com/Agronet Grup

Aplicarea îngrășămintelor la culturile de toamnă acoperite de zăpadă este interzisă, indiferent de data din calendar! Odată cu 1 martie, nu puțini au fost fermierii care s-au grăbit să iasă în câmp în ciuda faptului că Ordinul 111 din 18 octombrie 2016 prevede interzicerea aplicării îngrășămintelor natural și minerale cât timp terenurile sunt acoperite de omăt. Motivul: riscul de poluare a resurselor de apă prin fenomenul de levigare.

În ultimele zile, grupurile de fermieri au fost invadate de poze de la fermierii care pregătesc fertilizarea culturilor de toamnă. O parte dintre ei au făcut chiar și pasul următor, acela de a ieși pe când să aplice îngrășămintele pentru grâu și rapiță, mai ales.

Atenție, fermieri! Ordinul 111 din 18 octombrie 2016 interzice aplicarea îngrășămintelor naturale și chimice pe zăpadă”, avertizează pe grupul de Facebook Agronet reprezentanții CARTAGRIS – www.cartareagrochimica.ro. Specialiștii companiei vin în sprijinul fermierilor care riscă sancțiuni grave dacă se stabilește că au fertilizat pe terenurile înzăpezite.

Ce spune legislația

Actul care reglementează modul în care se poate face fertilizarea culturilor agricole este Ordinul nr. 111 din 18 octombrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

Actul normativ include Anexa la Ordinul nr. 352/636/54/2015 NORME privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România [în temeiul art. 93 şi 94, respectiv anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului].

Normele privind ecocondiţionalitatea sunt obligatorii pentru:

– fermierii care solicită plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii;
– beneficiarii primelor anuale în cadrul măsurilor pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite, plăţi de agromediu şi climă, sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, plăţi pentru angajamente de silvomediu şi măsuri de sprijin în sectorul pomicol;
– fermierii care solicită sprijin prin măsura de restructurare/reconversie plantaţii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;
– fermierii care solicită plăţi prin alte scheme şi măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care trebuie respectate normele privind ecocondiţionalitatea, în conformitate cu reglementările în vigoare.

În Anexă, la SMR1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole , se prevăd următoarele:

În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii:

a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;

b) să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;

c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol (*);

d) în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;

e) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole;

f) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;

g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei  potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de
12%;

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol (planul de fertilizare) şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor.

Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Cine face controalele din ferme

APIA este autoritatea responsabilă de coordonarea activităţii de control privind respectarea normelor de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri.

Astfel, organismul responsabil cu efectuarea controlului privind respectarea de către fermieri a normelor de ecocondiţionalitate, în raport cu domeniul de competenţă, este Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. APIA efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind apa şi biodiversitatea (SMR 1–3), utilizarea produselor de protecţie a plantelor (SMR 10) şi bunele condiţii agricole şi de mediu privind apa, solul, peisajul şi nivelul minim de întreţinere a terenurilor (GAEC 1–7) din anexă.

Garda Naţională de Mediu participă la elaborarea procedurilor de control pentru normele de ecocondiţionalitate privind mediul şi schimbările climatice (SMR 1–3 şi GAEC 1 şi 3), asigură instruirea inspectorilor APIA în vederea efectuării controlului pe teren şi informează APIA despre neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control, pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu APIA.

Autoritatea Naţională Fitosanitară participă la elaborarea procedurilor de control pentru cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor (SMR 10), asigură instruirea inspectorilor APIA în vederea efectuării controlului pe teren şi informează APIA în legătură cu neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control cu privire la depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu APIA.

Atenție! Chiar dacă din punct de vedere calendaristic, perioada interzicerii fertilizării în câmp a trecut, stratul de zăpadă prelungește restricția. 

Vă reamintim care sunt perioadele în care, din punct de vedere calendaristic, dacă nu aveți culturi acoperite de zăpadă, terenul nu este înghețat sau îmbibat cu apă, puteți aplica îngrășămintele. Calendarul și limitele cantitative sunt prevăzute în Ghidul de bune practici agricole.

Pe aceeași temă, vă recomandăm să citiți și articolele:

EXCLUSIV! SINGURUL LABORATOR PRIVAT ACREDITAT unde se pot face ANALIZE DE SOL ȘI PLANURI DE FERTILIZARE valabile pentru APIA!

FERTILIZAREA CU AZOT în 2017: Care sunt LIMITELE ADMISE pentru fiecare cultură agricolă

FERTILIZAREA CU AZOT: Top 10 motive pentru a alege gama TIMAC AGRO ROMÂNIA

Schema de fertilizare Timac Agro pentru porumb. Cele trei produse care au susținut producțiile foarte bune obținute la Diosig, în județul Bihor

Fertilizarea grâului. Cât și când putem aplica gunoiul de grajd pentru a crește producția

Timac Agro România: Fertilizarea cu azot și sulf în cultura de grâu și rapiță

Timac Agro România: Fertilizarea cu azot și sulf în cultura de grâu și rapiță

Sursa foto: Facebook.com/Agronet Grup


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


16 comentarii

  1. Alt ordin imbecil! Şi acum 100 de ani tot pe zăpadă se împrăştia gunoiul de grajd, şi nu erau apele poluate.
    Nu cumva poluarea apelor e făcută de alții şi este pusă în cârca fermierilor!?

  2. In articol este un tabel cu perioada din an cind este interzisa aplicarea ingrasamintelor organice , precum si tabel cu maximul cantitatii de SA de N pe terenuri sub 12 % si peste 12% panta.
    Cine a legiferat aceasta probabil ca a gindit ca in afara acestei perioade( de interdictie) este de fapt perioada “ideala “de a administra aceste ingrasaminte si aceste cantitati de SA de N.
    Eu consider ca nici un fermier ( chiar si aceia miliardari ai lui Ioan ) nu arunca banii = ingrasamintele pe apa simbetei , ci le aplica in momentul cel mai favorabil in a obtine productii corespunzatoare investitiei.

  3. Doar in conditii ideale, aproape teoretice se pot obtine 9 tone de grau la hectar. Dar sunt si fermieri, care au ani in care abia scot cheltuielile. Fertilizarea terenurilor acoperite cu zapada pe langa efectul distructiv al poluarii apelor, poate sa fie si ineficienta. Chiar dejectiile animale, cele care contina multa urina, daca nu sunt aplicate corespunzator pot sa polueze apa.

  4. @ nea mariane : suntem satui de povestile astea ca nu gasiti forta de munca oameni sunt si foarte bine pregatiti numai ca ei lucreaza afara pe salarii mari unde sunt respectati sunt cu forme legale. daca nu a ti fi fermierii asa avari si a ti plati munca la adevarata valoare a ti avea forta de munca foarte multa dar fermierii vor cu 2 – 3 lei pe zi la negru sa faca numai ei avere sa stea in vile luxoase sa se plimbe cu masini scumpe sau sa stea in concedii extravagante. cica in tara asta numai fermierii muncesc ceilalti stau si dorm . se acorda subventii din bani publici deci si din banii mei si vreau ca acesti bani sa ajunga in agricultura nu in buzunarul copiilor de fermieri sa i sparga prin cubluri. cand europarlamentarul Daniel Buda a spus ca banii din subventiu nu ajung in agricultura au sarit la gatul lui sa l discrediteze. unde sunt locurile de munca din agricultura ? unde sunt tinerii de la sate ? cum poate un fermier sa incaseze subventie pe sute de ha cand nu a avut un angajat. de ce se ascunde sub pres munca la negru din agricultura ? cuu ce bani au luat fermierii utilaje de sute de mii de euro in timp ce la sate unii nu au ce pune pe masa . a venut timpul sa dispara profitorii din agricultura care vand productia direct din camp cu tirul. sa primeasca subventii doar acei care produc proceseaza valorifica. au facut tot felul de inginerii financiare cu terenurile care se declarau ca lucrate dar in realitate erau parloaga si statul acorda subventii sa arucat cu miliarde de euro in agricultura dar a generat saracie la sate evaziune munca la negru au facut tot felul de inginerii cu inverzirea a 2 a unde incasau 59 dr euro la toata suprafata de la apia ptr ca aruncau cu MAul intro margine niste rapita cu mystar sa vada prostii.

  5. Ioane am auzit ca te-au cautat astia de la Ministerul Agriculturii ca sacte puna sef la control.
    Ce parere ai facem echipa sa-i facem praf pe toti fermierii romani(ca aia straini respecta legea) .?
    Cum puteti gandi asa mai oameni buni.??
    Dupa ce le dau salariul de 2000 lei net( pe hartie) si stau acasa toata iarna fara sa faca nimic. Nici macar sa vina sa mature zapada . Mai zici ca ne batem joc de angajati.?
    Pai de buzunarul nostru nu isi bat joc aia care incaseaza banii si nu fac nimic?
    Crezi ca e asa usor sa dai banii in cont in fiecare luna la termen si eu sa matur zapada 3 luni pe an.
    Nu mai fiti frustrati ca nu isi bate nimeni joc de nimeni. Toti pot alege si au si de unde .E mult mai greu sa gasesti un angajat corect care sa nu te fure si aici ma refer nu la furat motorina ..etc. ci la facut lucrari de calitate si cu responsabilitate.
    Fertilizat corect,arat corect, pregatit corect …etc.. si nu in ultimul rand intretinut utilajul zilnic.
    Asta e problema toti se dau specialisti si cer mii de lei .te santajeaza zilnic ca pleaca la altii si cand strica utilajul(mii de euro) spun senin daca imi iei banii din salariu maine plec.
    Deci poti sa-i trimiti la scoala ,poti sa-i inveti meserie ca tot te lasa cu ochii in soare cand esti in campanie.
    Pe astea nu le vezi Ioane?
    Asta e problema fermierului roman. Nu povestile tale cu subventii etc. Aia nu e o problema aia e o chestiune facuta de UE ca asa vrea si nu te poti tu opune , chiar daca ti se pare corect sau incorect.

    1. Deci am dreptate te -au selectat in corpul de control al MADR.
      Deci lasa-ne cu vorbele ,vrem fapte.Inca nu ti-ai dat seama ca nu fermierii blocheaza dezvoltarea si salariile ci aia care ii conduc.
      Ai cazut in capcana. Am un singur angajat si acela este paznic. Ii dau 2000 lei net masa ,casa si conditii decente.
      Lucrez 200 ha jumatate in arenda (si dau jumatate din castig la proprietar).
      Am incercat sa procesez dar nu pot concura cu ungaria ca acolo se subventioneaza si pe suprafata si pe productie procesata.(deci nu eu sunt vinovat ci parlamentarii ca nu gandesc legile bine).
      Au venit danezii,italienii,nemtii ,slovenii, arabii si au cumparat tot pamantul din jurul meu .Exporta tot ca materie prima ,primesc credite de afara cu dobanda 2-3% si nu investesc decat in pamant.
      Pe astia nu-i vezi?
      Ei nu lasa niciun ban in tara. Ne fura angajatii pe timp de vara si iarna ii trimit in somaj?????? Tot noi platim adica tu din cas pe care ti-l ia statul. Subventia nu este pentru a ma face miliardar ci pentru a acoperii diferenta de pret intre pretul real si cel de vanzare.
      Nu calcula doar cat cheltui pe un ha. Calculeaza si utilajele si salariile si impozitele si o sa vezi ca noi romaii platim mai mult decat strainii la buget.
      Ex: eu vand graul la moara cu 0.55-0.6 ron. Si cumpar ingrasamant cu 990+TVA pe care il recuperez dupa 5-6 luni daca are bani statul.
      Strainii vand cu 0.35-0.40 ron pe kg la firma lor din strainatate si apoi revand cu 0.7-08 ron pe kg in euro fara sa plateasca impozit pe profit la noi deoarece are cel mai mic profit . Scapa de schimbul valutar ca e in grup tranzactia si se face compensare cu ingrasamant si seminte erbicude pe care il aduce fara tva in tara.
      Si tu ai pretentia sa ii dau salariu unui angajat ca in strainatate.?
      Pai ce subventie au ei?
      Si ca idee un zilier la mine castiga mai mult decat in strainatate. Este acasa cu familia. Nu plateste drumul .Nu este exploatat zi lumina .Nu doarme in coliba sau in dormitoare de 50 persoane. Nu zbiara nimeni la el.
      Nu va uitati la Germania, Olanda ,etc.
      Mai sunt romani si in italia si nu o duc tocmai bine.
      Deci nemultumitule de Ioan fa ceva in afara de a fi frustrat pe fermieri.
      Da cu pietre in geamul parlamentarilor sa nu mai dea subventii si sa verifice fermierii la sange.
      Tare m-as bucura ca eu unul lucrez cinstit si nu merg in excursii si nici nu cheltui banii in cluburi.

  6. problema ca aceste ingrasaminte se aplica haotic nu dupa niste studii sau cartati agrichimice. pe langa aceste ingrasaminte se mai folosesc tot felul de substante chimice nocive mediului inconjurator. fiecare fermier sa daca dovada unor cartari inainte de aplicarea ingrasamintelor. se aplica NPK inainte de semanat N la semanat N la prasit N foliar la erbicidat nitricalcar fara a respecta perioadele optime stabilite prin lege. unii fermieri administreaza ingrasaminte fara a mai inregistra in evidenta contabila sa ny apara ca depasesc substanta activa la ha. cumpara ingrasaminte cash ca este mau ieftina , la negru sau au intelegere cu cineva vand produse agricole la negru in schimbul ingrasamintelor la negru. unde mai pui ca se declara ca fac agricultura ecologica. pentru un profit imediat su consistent se uita de celelalte reguli. se acorda subventii fara a se respecta niste reguli si prncipii. banii din subventii nu ajung in agricultura ci in buzunarul profitorilor care i cheltuie in alte scopuri.Dezvoltare rurala ? Unde ? mergeti dlor prin satele adiacente comunelor sa vedeti oameni fara l

  7. interziceti ingrasamîntul definitiv ..care e avantajul daca il inprastie si dupa ninge si se topeste. zapada lafel se topeste se infiltreaza in pamant si se otravesc apele. sa folosesca ingrasamant natural.
    Pentru ce primeste agricultori Subventie la recolta de grau, cand are o productie de
    9 tone ×0.70 de bani=6300 de lei la hectar +subventia 800 de lei cu aproximatie in total castigul pe un hectar este 7200 lei ce nevoie are acest agricultor de ajutor?? si facem si ce investeste in pamant :arat 100 lei +discuit 50 lei +semanat 50lei samanţa
    de grau 300 lei nu e atat dar am pus mai mult tavalugit 50 lei ingrasamant 50+50 lei 600 lei 2tipuri de ingrasamant erbicidat 30 lei +erbicid 200 lei si treierat 80 lei =1510 lei investitia…Si castigul agricultorului sarac si nevoiasi care se plange este=5690lei pe hectar socotiti voi daca detine 10000 de hectare care e profitul acestui om saracul de el

    1. Dacă nu Cunoști fenomenul, nu mai comenta, te rog eu! Aceste comentarii făcute după ureche nu își au rostul pe o astfel de pagina. O zi buna! Într-adevăr, aplicarea îngrășămintelor pe zăpada este oarecum riscantă în anumite condiții, dar de la asta până la a interzice folosirea acestora este cale lungă.

    2. Absolut imbecil comentariul , se vede ca nu faci agricultura si daca ai face agricultura cu siguranta nu ai scoate 9 tone de nimic la hectar cu astfel de costuri . Pacat ca si imbecilii au dreptul sa posteze.

  8. exista legi in RO ptr a fi incalcate. acum pe viscolul si pe ninsorile astea fermierii isi trimit oamenii ( niste sclavi care ptr o sticla de vin si un pachet de tigari isi distrug sanatatea la negru ) sa fertilizeze culturile de toamna. peste tot vezi utilaje care imprastie azot in nestire dupa ureche fara un plan de fertilizare. autoritatile tolereaza cu buna stiinta acest fenomen si alte probleme printre care si munca la negru. autoritatile sunt nepasatoare sau au interese. sa se ia masuri drastice pana la eliminarea de la plata subventiilor cine incarca aceste etape de fertilizare ca se otraveste panza de apa freatica care in unele locuri este la suprafata.

    1. Pai hai sa calculam altfel. Pentru o producție de 9000kg grau(asta pt cine obține cantitatea asta :)., pe lângă toate cheltuielile enumerate se adaugă îngrășămintele, tratamentele, costuri transport, angajați, întreținere, + ce este cel mai important tractor 60000-10000 euro ( ca doar nu se ara, seamănă doar cu motorina), plug 7000-15000euro, disc 10000-18000 euro, combinator 15000-25000euro, semănătoare 15000-20000, MET.10000-15000(trebuie stropit) ,Mea 5000-8000,(trebuie fertilizat pt obținerea producției de 9t), combina 110000-180000euro(optional, nu toți reușim sa o cumpărăm), remorci 7000-20000 euro (ca vb aia ca să luam bani pe grâu trebuie sa îl ducem undeva). Acum sa calculam din nou…. Apropo nu avem toți Insula mare a Brăilei, mai sunt fermieri cu 100-2000ha care și dintre aceștia sunt foarte putini care reușesc sa facă productia mai sus menționat.

    2. Dacă nu Cunoști fenomenul, nu mai comenta, te rog eu! Aceste comentarii făcute după ureche nu își au rostul pe o astfel de pagina. O zi buna!

Scrie un comentariu