Soluții pentru grădinăŞtiri agricoleViaţa la ţară

UTIL ÎN LIVADĂ: Cum recunoaștem MUGURII DE ROD LA TĂIERILE DE PRIMĂVARĂ!

Mugur rod la păr - sursa foto: www.youtube.com

Recunoașterea mugurilor de rod la pomii fructiferi este esențială atunci când afectuați tăierile de primăvară întrucât de acest aspect depinde viitoarea recoltă pe care o veți culege în vară sau toamnă, funcție de momentul de maturare a soiului ales.

Mulți gospodari, mai ales cei care se află la început, confundă prețioșii muguri care vor deveni mai târziu fructe gustoase cu cei unde vor crește frunzele pomului.

Foto stânga /mugur rod – Foto dreapta/mugur de frunze la măr

La  semințoasele, măr, păr, gutui ramurile mai scurte de 20-25 cm sunt ramuri de rod. Acestea au dispuși mugurii de rod în vârf. Acestea pot rodi în anul în curs, atunci când au mugurele din vârf diferențiat sau vor fi ramuri de rod în devenire, vor diferenția muguri de rod pentru anul următor.

La măr și păr, mugurii de rod sunt micști (la măr și păr formează o rozetă de frunze, precum și un număr de 5-8 flori; după înflorire pot porni și lăstari de la baza inflorescenței; la gutui din mugurele de rod pornește un lăstăraș care la 10-15 cm formează floarea). Mugurii diferențiați sunt mai mari, depășind în diametru grosimea ramurei pe care sunt inserați.

La măr și păr, după lungimea lor, ramurile de rod sunt: scurte (până la 3-4 cm) și lungi ( până la 20-25 cm).

Ramurile din coroană, peste aceste lungimi, sunt ramuri vegetative (foști lăstari), care au rolul de a forma frunze care prin fotosinteză obțin seva elaborată a pomului. Aceste ramuri vor deveni elemente de schelet și semischelet a pomului, iar când au poziții orizontale vor forma pe ele ramuri de rod.

Ramurile de rod scurte au un singur mugure în vârf, care atunci când este diferențiat (are diametru mare) ramura se numeste țepușă, iar când acest mugure este mic, nediferențiat, ramura se numeste pinten (este o ramura de rod in devenire).

Țepușele, după ce au rodit, se îngroașă la vârf în locul unde a fost prinsă codița fructului, (bursă), iar lateral de acest punct formează 1-3 pinteni sau țepușe, de obicei 2, ramificându-se mereu în următorii ani, rezultând formațiuni de rod complexe denumite vetre de rod. Aceste vetre de rod, prin tăieri trebuiesc simplificate, pentru ca traseul sevei de la pom la fruct să fie cât mai scurt și să nu rezulte un număr de fructe prea mare pe o asemenea formațiune de rod. Ramurile de rod lungi au în vârf 1-3 muguri de rod iar pe lungimea lor, în lateral au muguri vegetativi, mici, din care de obicei se formează alte ramuri de rod.

Când în vârf are un singur mugure de rod diferențiat, se numește nuielușă; când sub acest mugure din vârf, mai are 1-2 muguri de rod, ramura se numește mlădiță și se întâlnește mai rar, doar la soiul Ionathan.

Atunci când nu are nici un mugure de rod diferențiat ea este o smicea, o ramură de rod în devenire, care după un an de vegetație se va prelungi, diferențiind în vârf un mugure de rod și în lateral poate forma alte ramuri de rod.

Mai multe țepușe si nuielușe tinere, amplasate pe o ramură de 2 ani, care a avut poziție orizontală, alcătuiesc o formațiune de rod denumită punte de rod. Și pe aceste punți de rod se normează încărcătura, prin reducerea acestora, astfel încât să rămână un număr de muguri de rod diferențiați în funcție de câte fructe ar putea suporta ramura.

La gutui, ramurile de rod sunt tot scurte, avand 8-12 cm lungime și cu mugurele de rod în vârf. Datorită îngroșării locului unde a fost fructul, aceste ramuri sunt denumite măciulii. Mugurii micști se formează în vârful acestor ramuri, de obicei câte doi, lateral, rezultând formațiuni de rod numite coarne de melc. Normarea încărcăturii de rod se realizează prin intervențiile asupra acestor ramuri de rod.

Din cele prezentate tragem concluzia că, la semințoase, tot ce este ramură mai scurtă de 25-30 cm este, sau va deveni purtătoare de rod. Prin tăieri, ramurile scurte nu trebuiesc eliminate; să nu fie confundate cu niște spini și “curățate”. Când sunt prea multe se răresc. Ramurile de rod lungi (nuielușele) nu vor fi scurtate, deoarece eliminăm tocmai mugurii de rod și determinăm apariția de creșteri vegetative.

Scurtarea lor se poate face doar atunci când avem un pom cu încărcătură de rod prea mare, fiind necesară eliminarea unei părți din mugurii de rod, fapt ce va determina pornirea creșterilor vegetative, pentru realizarea unui echilibru între creștere și fructificare.

Mugur rod la cais – sursa foto: www.youtube.com

La sâmburoase, mai importante sunt tăierile de formare, de rărire și încadrare a pomului în spațiul impus. Ramurile de rod la sâmburoase au mugurii floriferi la bază și mijloc, iar în vârf au un mugure vegetativ.

Mugur rod la cireș – sursa foto: www.youtube.com

La sâmburoase – cireș, vișin sau cais și în general la toate speciile avem două tipuri principale de ramuri de rod: buchetul de mai și ramura mixtă.

Buchetul de mai este o formațiune scurtă pâna la 5-7 cm, mai lungă la unele specii, ca un spine la prun numindu-se și „tuleu”. Ele au un mugure vegetativ în vârf uneori doi, care determină prelungirea și ramificarea în următorii ani. Sub acești muguri vegetativi au dispuse grupe de muguri floriferi în buchet.

La cireș, vișin și prun, sunt de dorit soiurile care formează multe buchete de mai, rodesc mult și nu au coroana deasă.

La cais, piersic și prun pe ramură sunt dispuse grupe de 2-3 muguri vegetativi și floriferi la un loc.

Sursă selectivă: Ziarul de Bacău

1 comentariu

Scrie un comentariu