Creșterea animalelorŞtiri agricole

PIEILE DE MIEL – achiziționate la un PREȚ DERIZORIU! Cum speră OIERII SĂ FACĂ PROFIT!

Oierii speră să obțină un preț mai bun pentru pieile de miel comercializate pe internet (foto: www.publi24ro)

Oierii români, obligați să arunce sau să îngroape pieile de miel! În alte state, acest produs este apreciat pe piață, fiind achiziționat de la fermieri și cu 150 de lire bucata în cazul blănițelor prelucrate.

După sărbători, pe lângă stânele de oi rămân grămezi uriaşe de piei de miel pe care nu mai dă nimeni nici doi bani. Ciobanii din România sunt nevoiţi să le îngroape, pentru că ţara noastră nu mai are centre de colectare, nici tăbăcării, iar marile fabrici de încălţăminte şi pielărie au falimentat.

Constantin Secelean este numai unul dintre crescătorii de ovine obligat să arunce pieile de miel. Fermierul din judeţul Braşov are peste 1.000 de miei şi regretă vremurile când vindea la preţ foarte bun şi pieile. Acum au ajuns o pacoste: “Am lăsat pieile aicea să mănânce câinii cât or mânca, apoi adun ce rămâne, sap o groapă şi le îngrop. Ce să fac?! N-am ce face cu ele! Nu le ia nimeni!”.

Industria pielăriei şi marochinăria sunt la pământ. Fabricile vestite din Orăştie, Agnita, Sibiu, Cluj, Timişoara, de unde plecau la export poşete, pantofi sau cojoace, au dispărut.

Cele câteva ateliere rămase prin ţară nu pot să preia uriaşa cantitate de piei produsă de fermieri. Oferta mult mai mare decât cererea a dus prăbuşirea preţurilor.  “Preţuri la miel începând de la 2-3 lei, în funcţie de calitate şi bovina la kilogram, de la 3 lei, 4 lei, 5 lei…”, declară pentru Știrile Pro TV Dimeci Bogdan, angajat al unei tăbăcării.

Sandor Fazekas este unul dintre puţinii cojocari rămaşi în Transilvania. Produce căciuli, papuci şi haine din blană naturală de oaie pe care le duce prin târguri, dar vânzările au scăzut dramatic în ultimii ani. “Blănițele sunt folosite pentru ornament. Pe jos, la baruri, unde vrea clientul să pună. Se poartă acum în casă, peste tot”, spune și Sandor Fazekas, meșter cojocar.

O blană de miel costă 75 de lei în bazarul din Poiană Braşov. Cât valorează acelaşi produs la Londra?

Sunt 150 de lire bucata. Aoleu, păi 150 de lire nu costă o oaie în România! Şi atunci mi s-a aprins beculeţul şi am zis că o să pregătim noi pentru viitor şi ei ne ajută cu distribuţia pe extern în zona Londra”,  declară fermierul brașovean George Cățean.

Citiți și:

ROMÂNUL care PĂSTREAZĂ TAINA BLĂNIȚELOR DE OAIE: ”Cel mai mare concurent al meu este IKEA”

Ionică Nechifor crește oile din care se face cel mai scump astrahan din lume: Karakul sur argintiu

Ideile de afaceri agricole trec Prutul: 6.000 de euro pentru o fermă de șinșila

Ce preț au primit oierii sibieni pentru pieile de miel

2 comentarii

  1. Industria pielăriei şi marochinăria sunt la pământ. Fabricile vestite din Orăştie, Agnita, Sibiu, Cluj, Timişoara, de unde plecau la export poşete, pantofi sau cojoace, au dispărut.

    Cele câteva ateliere rămase prin ţară nu pot să preia uriaşa cantitate de piei produsă de fermieri. Oferta mult mai mare decât cererea a dus prăbuşirea preţurilor. “Preţuri la miel începând de la 2-3 lei, în funcţie de calitate şi bovina la kilogram, de la 3 lei, 4 lei, 5 lei…”, declară pentru Știrile Pro TV Dimeci Bogdan, angajat al unei tăbăcării.

    Sandor Fazekas este unul dintre puţinii cojocari rămaşi în Transilvania. Produce căciuli, papuci şi haine din blană naturală de oaie pe care le duce prin târguri, dar vânzările au scăzut dramatic în ultimii ani. “Blănițele sunt folosite pentru ornament. Pe jos, la baruri, unde vrea clientul să pună. Se poartă acum în casă, peste tot”, spune și Sandor Fazekas, meșter cojocar.

    O blană de miel costă 75 de lei în bazarul din Poiană Braşov. Cât valorează acelaşi produs la Londra?

    Asta ar trebui sa-i dea de gandit ministrului agriculturii – valorificarea integrala a oilor. “Sunt 150 de lire bucata. Aoleu, păi 150 de lire nu costă o oaie în România!” Ministru ar trebui sa propun un proiect prin care sa creeze structura tehnica necesara pentru prelucrarea produselor animaliere in totalitate si la un nivel superior de eficienta.
    Cata pierdere numai la oaia, care ii place atat de mult Dl. Daia: lana si pieile la milioanele de oi pe care le are Romania. Da Dl ministru, aici este loc pentru cresterea veniturilor crescatorilor de oi si, totodata, ale tarii. Refaceti industria pielăriei şi marochinăria, reconstruiti/modernizati fabricile vestite din Orăştie, Agnita, Sibiu, Cluj, Timişoara, astfel ca nu doar carnea sa fie valorificata, ci tot ce ramane dupa sacrificarea oilor. Ajutati acesti intreprinzatori cu oferte de debusie, in special la export. Asa ar trebui sa procedeze un ministru. Este un exemplu care impune elaborarea unui program de tara orientat spre prelucrarea superioara a resurselor naturale de care dispune. Inainte de 1990 se elaborase un asemenea program, voi sunteti mai putin inteligenti decat cei din vremea lui Ceausescu? Domnue Daia, Ceausescu nu avea studii superioare, dar reusa sa impuna organizarea agriculturii in stransa legatura cu Industria usoara si alimentara, astfel incat sa nu se arunce nimic, din ce se putea prelucra, la gropa de gunoi!
    Ne intrebam de ce suntem ultimii in Europa, de ce suntem saraci?!

Scrie un comentariu