Ştiri agricoleSubvenţii APIA 2018

PLATA PE ÎNVERZIRE – APIA DEZVĂLUIE cum să primiți INTEGRAL SUBVENȚIA PE HECTAR!

Fermieri, aveți mare grijă la completarea cererii unice pentru subvenția pentru Înverzire! Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire a suferit modificări în Campania 2018 de aceea este foarte important ca fermierii să cunoască exact cum trebuie să completeze cererea unică pentru subvenții astfel încât să nu fie penalizați sau chiar tăiați de pe lista beneficiarilor acestei scheme care în Campania 2017 a adus în conturile producătorilor agricoli 57,1745 euro pe hectar adică 262,962 lei.

Din acest an, utilizarea îngrășămintelor minerale și/sau a produselor de protecție a plantelor este interzisă dacă culturile respective intră la calculul pentru subvenția pe Înverzire. De aceea fermierii trebuie să știe exact ce coduri să completeze astfel încât să nu greșească în cererea care trebuie depusă la APIA.

Agrointeligența-www.agrointel.ro vă spune ce coduri de subvenții trebuie să cereți în cererea unică pentru cele două culturi importante la ponderea Zonelor de Interes Ecologic (ZIE), lucernă și soia, pentru a încasa integral banii alocați pe hectar:

Reamintim că fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:

a) diversificarea culturilor;
b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute mai sus, în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau structura culturilor.

În cazul în care aceeaşi suprafaţă este determinată pentru mai multe practici agricole benefice pentru climă şi mediu suprafaţa respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare dintre aceste practici în vederea calculării plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în conformitate cu art. 29 alin.(1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91,beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.

Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu. Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, al Directivei 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei sau al Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele directivelor menţionate.

Fermierii care desfăşoară activitate agricolă în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole enumerate mai sus, trebuie să respecte măsurile impuse în planul de management al ariei protejate sau setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective. Inspectorii APIA care efectuează controlul pe teren verifică dacă activitatea agricolă desfăşurată respectă prevederile cuprinse în planul de management al ariei protejate sau setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate, precum şi dacă practicile agricole benefice pentru climă şi mediu sunt compatibile cu prevederile anterior menţionate.

Diversificarea culturilor constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
a) cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil;
b) cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b) în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă, sau este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee sau este teren lăsat pârloagă.

În sensul celor de mai sus sunt asimilate următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de iarnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen.

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile în cazul în care:
a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;
b) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
c) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
d) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.

Diversificarea culturilor presupune următoarele:
a) suprafaţa de teren arabil înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei;
b) perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor este mai- septembrie a anului de cerere;
c) în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere, în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha;
d) pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 16;
e) în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă;
f) suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură.

Menţinerea pajiştilor permanente existente implică:

a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015;
c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut. Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.

Zone de interes ecologic (ZIE) fermierii, în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha, se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafață care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic.

Sunt considerate zone de interes ecologic::
a) terase;
b) elemente de peisaj – garduri vii/fâşii împădurite/arbori în aliniament, arbori izolaţi, pâlcuri arbustive
din zona de câmpie, iazuri, rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare și margini de câmp;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
e) terenuri împădurite prin măsura 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR
2007-2013, prin submăsura 8.1 “Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR
2014-2020 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile articolului
43 alineatele (1), (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 sau ale articolului 22 din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;
f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
g) zone cu culturi fixatoare de azot;
h) zone cu Miscanthus.

Zonele de interes ecologic prevăzute la lit. b) şi c) pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de
fermier.

ZIE nu se aplică exploataţiilor în următoarele cazuri:
a) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.
b) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.

Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în Ordinul MADR nr. 39/2018 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2018 Anexa 2 Instrucţiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2018, în tabelul nr. 4. Elementele de peisaj reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier pentru care acesta face dovada utilizării terenului.

Suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează astfel:
a) în ceea ce priveşte gardurile vii, fâşiile împădurite, arborii în aliniament şi rigolele, suprafaţa se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri;
b) în ceea ce priveşte pâlcurile arbustive din zona de câmpie, inclusiv arborii în grup şi iazurile, suprafaţa se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare.

Elementele de peisaj liniare sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil sau o zonă de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploatații. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate „adiacente terenului arabil” când ating fizic terenul arabil în cel putin un punct.

Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren arabil înierbat sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

Zonele-tampon situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă trebuie să respecte cerinţa privind interzicerea aplicării pesticidelor şi a fertilizanţilor. În cazul zonelor-tampon de-a lungul cursurilor de apă, vegetaţia riverană este inclusă în scopul calculării zonei de interes ecologic. În cazul zonelor-tampon şi a marginilor de câmp care diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR 1 şi SMR 10, suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri. În zonele tampon şi pe marginile de câmp nu trebuie să existe nicio producţie agricolă.

În zonele-tampon şi pe marginile de câmp se permite păşunatul sau tăierea ierbii în sensul cu condiţia să poată fi în continuare distinse de terenul agricol adiacent.

Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de element de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii.

Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. În anexa nr. 8 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzut ciclul maxim de recoltă:
– Salcia (Salix L) – 6 ani
– Plopul alb (Populus alb) și Plopul negru (Populus nigra) – 6 ani

Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren împădurite:
a) prin măsura 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007 – 2013;
b) prin submăsura 8.1 “Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020;
c) în temeiul unei scheme naţionale.

Pentru recunoaşterea ca zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite în temeiul unei scheme naţionale, fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă naţională, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia, respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.

Zonele cu strat vegetal sunt suprafețele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi incluse în anexa nr. 9, din Ordinul MADR nr. 619/2015 cu modificările și completările ulterioare, care nu participă la calculul diversificării culturilor și care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puțin 8 săptămâni. Înființarea stratului vegetal ca zonă de interes ecologic se face după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere curent. Fermierii notifică la APIA data răsăririi stratului vegetal. Proporția dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabilește de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de însămânțare a stratului vegetal este 1 august-1 octombrie. Zonele acoperite cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de iarnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a pășunatului și nici culturile înființate pentru pachetele 4 și 7 ale măsurii 10 «Agromediu și climă» din PNDR 2014- 2020 Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 și se pot înființa inclusiv pe parcelele cu suprafețe
mai mici de 0,3 ha.

Desființarea stratului vegetal se realizează prin distrugere mecanică. Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art. 1, punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2014, fermierul poate să modifice utilizarea parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie cuprins în Tabelul nr. 5 din Anexa 2 a la Ordinului MADR nr. 39/2018.

Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra acestor modificări pâna la data de 15 octombrie. Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată sau de intenţia de a efectua un control pe teren, sau dacă în cadrul controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier nu sunt acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea. În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea de zone cu strat vegetal se vor folosi codurile amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal din Anexa 9 la Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pe zonele cu strat vegetal este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

Culturile fixatoare de azot trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot. Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.

În cazul în care suprafaţa ZIE se asigură prin declararea culturilor fixatoare de azot, aceasta se va delimita de suprafața cu culturi fixatoare de azot care nu participă la calculul ZIE și se vor folosi codurile de cultură specifice fiecărei scheme de plată, după cum urmează:
– pentru culturile fixatoare de azot care nu sunt declarate ZIE se vor completa codurile din Tabelul nr. 1, după caz, din Anexa la instructiuni de completare a formularului de cerere unică de plată
– pentru culturile fixatoare de azot care sunt declarate ZIE este interzisă utilizarea produselor de protecţie a plantelor și se vor completa codurile din Tabelul nr. 6, după caz, din Anexa la instructiuni de completare a formularului de cerere unică de plată

În situaţia în care, la controlul pe teren se constată cultura fixatoare de azot amplasată pe o altă parcelă declarată în cererea de plată, suprafaţa constatată ca fiind cultivată cu o cultură fixatoare de azot dintre cele prevăzute în anexa nr. 10 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări, participă la calculul proporţiei ZIE şi la calculul diversificării culturilor.

În situaţia în care, la controlul pe teren se constată cultura fixatoare de azot amplasată pe o altă parcelă decât cele declarate în cererea de plată (parcelă nedeclarată sau parcelă identificată eronat), suprafaţa constatată ca fiind cultivată cu o cultură fixatoare de azot, nu este eligibilă la plata SAPS şi nu participă la calculul proporţiei ZIE şi la calculul diversificării culturilor.

Verificarea condiţiilor artificiale create pentru primirea plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu

Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care acestea sunt amplasate.

De reținut! Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe următoarele suprafeţe:
– suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
– suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
– suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
– suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
– suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
– suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
– suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
– suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în art. 23 alin. (20) din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 734/480/1.003/3.727/2015. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

Potrivit art. 40 alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru schemele de plată pentru care au au fost create în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje, contrar obiectivelor legislaţiei respective.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu