Fermieri de succesFermierii RomânieiRECOMANDĂRIŞtiri agricoleUtilaje și tehnologii

RAPIȚĂ PERFECTĂ PE 2.000 DE HA. Ing. Ioan Micu: Am mizat EXCLUSIV pe hibrizii DEKALB cu o tehnologie ”clasică”

Pulsul rapiței în fermele din România unde se cultivă cei mai performanți hibrizi. În comuna Horia din județul Constanța, inginerul agronom Ioan Micu are ”în grijă” 5.000 de hectare dintre care 2.000 de hectare sunt semănate din toamnă cu rapiță DEKALB. În ferma Sava Zootehnic administrată de Dumitru Sava, agronomul  Ioan Micu ne-a mărturisit că se mizează pe hibrizii DEKALB, singurii care, de-a lungul anilor, au dovedit că asigură producția dorită la cel mai bun cost de producție.

Societatea noastră deține în exploatare cam 5.000 de hectare, practicăm un asolament pe bază de culturi de toamnă pentru că deja porumbul și floarea-soarelui, din cauza temperaturilor excesive din iulie–august, nu ne mai satisfac. Mergem pe un asolament format din culturi de toamnă, cu pondere rapiță, grâu, orz și leguminoase. Și facem un asolament de 4 ani, cu 2 ani grâu, urmat de rapiță, cultura de mazăre, leguminoase – mazărea fiind preponderantă în structura de leguminoase. Așadar, ne desfășurăm pe un asolament de 4 ani, evitând în măsura posibilităților, culturile de primăvară, respectiv prășitoarele”, ne-a vorbit fermierul despre strategia sa pentru o rotație a culturilor cât mai profitabilă. O rotație care se face în așa fel încât, în fiecare an, să poată avea o suprafață maximă cu rapiță.

Rapița DEKALB arată exact cum trebuie

Anul acesta, la societatea din comuna Horia se va recolta oleaginoasa de pe 2.000 de hectare, cultura fiind într-o stare foarte bună la momentul vizitei noastre în fermă. ”Avem în cultură 2.000 hectare cultivate în exclusivitate cu hibrizi de la Monsanto, respectiv DK Imminent CL, DK Impression CL și DK Imaret CL cam într-o structură proporțională egală, cam 30% fiecare hibrid. În rest, vedeți și dumneavoastră cum arată un hibrid la ora asta, cu ramificații foarte puternice, bine dezvoltat. Deja lanul e fructificat în proporție de 80%, zic eu. Așteptăm să crească silicvele și să vedem ce va ieși. 10-11 ramificații din tulpina principală și cam care toate ajung la același nivel de dezvoltare cu tulpina principală”, ne-a arătat agricultorul.

An bun sau rău, sub 3.000 kilograme la hectar n-a scos cu DEKALB

De peste 9 ani, societatea constănțeană colaborează cu compania Monsanto și cultivă hibrizi Dekalb. Așa a ajuns inginerul Ioan Micu să aibă încredere maximă că la cultura-cheie va avea producția pe care o urmărește pentru profit. ”Noi am realizat în medie producții destul de bune, zicem noi și constantă, undeva la peste 3.000 kilograme. Am avut ani în care am obținut și 4.500, aproape 5.000 kilograme pe suprafețe nu chiar mici”, ne-a spus agricultorul. Și la cum arată câmpurile acum, și recolta din 2018 va fi de cel puțin trei tone la hectarul cu rapiță DEKALB. Iar cu o ploaie bună, recolta va urca la patru tone.

Tehnologie ”clasică” pentru cultura de rapiță

În afară de colaborarea foarte bună pe care o are cu reprezentanții companiei Monsanto, inginerul agronom de la Sava Zootehnic s-a arătat mulțumit de faptul că hibrizii DEKALB nu pun fermierii la cheltuială. Adică recolta bună se obține aplicând o tehnologie clasică, ce asigură și o eficiență crescută.

Mergem pe o tehnologie destul de clasică, să spunem așa. Succesiunea în cultură este: cerealele păioase, respectiv grâul și orzul, înainte de rapiță. Imediat după recoltare, pentru că avem gama de mașini adecvată și suficientă, după recoltare imediat executăm arătura de vara ca să păstrăm apa în sol și să avem timp suficient să combatem și buruienile. Cerealele păioase ne dau o masă de resturi vegetale foarte mare și e bine cunoscut că în prima fază de descompunere consumă azot. Și atunci, înainte de arătura de vară, în spatele combinei, administrăm cam 20 kilograme de substanță activă de azotat de amoniu, încorporăm prin arătură resturile vegetale și ajutăm deci resturile vegetale încorporate sub arătură să se descompună în sol”, ne-a vorbit agricultorul despre tehnologia aplicată în pregătirea patului germinativ la rapiță.

Prin tehnologia pe care o aplicăm, încercăm să menținem apa în sol cât mai mult, iar în ceea ce privește epoca de semănat, vrem ca la momentul potrivit să speculăm orice sursă de apă, respectiv ploaia și să înființăm cultura repede, fără să așteptăm să pierdem apa din sol, să îi asigurăm o răsărire uniformă și la timp. Avem un sistem de mașini cu semănători, să putem semăna și în fiecare an am avut aceeași intenție. Avem semănători să putem semăna 2.000 de ha în maximum 4-5 zile”, ne-a explicat inginerul agronom.

Fertilizarea de toamnă cu complex de fosfor și azot

În ferma din comuna Horia se acordă o atenție deosebită și fertilizării de toamnă la rapiță, cultura primind în aceast fază necesarul de fosfor. ”De obicei mergem pe un îngrășământ complex pe bază de fosfor și de azot. Dacă cultura ne-a ieșit, la semănat e ceva clasic în primăvară. Monsanto și confirmările noastre ne-au dat certitudinea că dacă avem 30-35 de plante/mp recoltabile, e în regulă, pentru că potențialul de ramificație e binecunoscut, e foarte bine pus la punct și compensează lipsa de plante. Preferăm să ne consultăm și specialiștii Monsanto pentru fiecare verigă din tehnologie”, ne-a mai spus fermierul.

Ioan Mic recunoaște că hibrizii Clearfield sunt ”slăbiciunea” sa: ”Cu hibrizii Monsanto și cu tehnologia Clearfield ești sigur că o să obții producții. ”Dacă am ieșit din iarnă și suntem pe drumul spre producție, principalul concurent rămân buruienile și fără tehnologia Clearfield mai bine nu te apuci de treabă din punctul meu de vedere”.

Scrie un comentariu