Ştiri agricoleSubvenţii APIA 2018

S-A ANUNȚAT PLAFONAREA SUBVENȚIILOR: ”PLĂȚILE NU VOR MAI DEPĂȘI 100.000 DE EURO/FERMĂ!”

Anunț de la Bruxelles despre plafonarea plății subvențiilor pe fermă! Pentru următorul buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia propune modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC). Această simplificare vine însă cu un cost uriaș pentru agricultura românească: Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a decis să propună oficial plafonul pentru subvențiile pe fermă. Limitarea discutată și până acum a fost însă majorată – de la 60.000 de euro la 100.000 de euro pe fermă!

Conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene, ”grație acestor propuneri totalizând un buget de 365 de miliarde EUR, PAC rămâne o politică pregătită să facă față viitorului, care continuă să sprijine fermierii și comunitățile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE și reflectă ambiția UE legată de grija pentru mediu și acțiunile climatice. Propunerile de astăzi acordă statelor membre mai multă flexibilitate și responsabilitate în alegerea modului și a domeniilor în care să investească finanțarea PAC care le revine, în scopul de a îndeplini obiectivele ambițioase stabilite la nivelul UE pentru a avea un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil și competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil și mai bine direcționat pentru venitul fermierilor”.

Iată ce a declarat Jyrki Katainen, vicepreședinte pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „Politica agricolă comună este una dintre politicile noastre de bază și influențează viața tuturor europenilor. Aceste propuneri solide vor contribui la competitivitatea sectorului agricol, consolidându-i, în același timp, sustenabilitatea. Prin noul model de performanță conferim un grad mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, în scopul de a spori eficacitatea politicii și a-i monitoriza mai bine rezultatele.

Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a spus: „Propunerile de astăzi reprezintă concretizarea angajamentelor Comisiei de a moderniza și a simplifica politica agricolă comună, de a aplica principiul unei adevărate subsidiarități în privința statelor membre, de a garanta un sector agricol mai rezilient în Europa si de a intensifica ambiția legată de mediu și climă a politicii.

Principalele elemente ale propunerilor Comisiei pentru modernizarea și simplificarea PAC sunt următoarele:

1. Un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul de a utiliza alocările lor din finanțare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor și ale comunităților rurale mai extinse. Statele membre vor avea și posibilitatea de a transfera până la 15 % din alocările lor din PAC între plățile directe și dezvoltarea rurală și invers, cu scopul de a se asigura că prioritățile și măsurile lor pot fi finanțate.

Condițiile de concurență echitabile între statele membre vor fi asigurate prin următoarele acțiuni:

– planuri strategice care vizează întreaga perioadă, stabilind modul în care fiecare stat membru intenționează să realizeze cele nouă obiective economice, de mediu și sociale de la nivelul UE, recurgând atât la plățile directe, cât și la dezvoltarea rurală. Comisia va aproba fiecare plan pentru a garanta coerența și protecția pieții unice;

– Comisia va urmări îndeaproape performanțele fiecărei țări și progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor convenite.

2. Mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului: plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, și ajutorului acordat tinerilor fermieri. Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obține o distribuire mai echitabilă a plăților directe între statele membre prin convergența externă.

În plus:

Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro și plafonate pentru plăți peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților.

Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.

– Țările vor trebui să rezerve cel puțin 2 =% din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

3. Ambiții mai mari legate de acțiunile vizând mediul și de acțiunile climatice: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse astăzi la nivelul întregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiționat de aplicarea unor practici favorabile mediului și climei, iar noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiție atât prin măsuri obligatorii, cât și prin măsuri bazate pe stimulente:

– Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima.

– Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziție scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerințele obligatorii și care să fie finanțate cu o parte din alocările lor naționale destinate plăților directe.

– O proporție de cel puțin 30% din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă.

– Se preconizează că 40% din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice.

– Pe lângă posibilitatea de a transfera 15 % între piloni, statele membre vor dispune și de posibilitatea de a transfera încă 15 % de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu măsurile legate de climă și mediu (fără cofinanțare națională).

4. O mai bună utilizare a cunoștințelor și inovării: PAC modernizată va profita de avantajele oferite de toate tehnologiile de ultimă oră și de cele mai recente inovații, ajutându-i astfel atât pe fermieri în munca lor, cât și administrațiile publice, în special prin:

– rezervarea unui buget de 10 miliarde de euro din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare și inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei;
– încurajarea statelor membre să utilizeze volume mari de date și tehnologii noi pentru controale și monitorizare (de exemplu, verificarea dimensiunilor fermelor pentru cererile de plăți directe cu ajutorul datelor satelitare), diminuându-se astfel semnificativ necesitatea de a aplica controale la fața locului;
– intensificarea digitalizării vieții rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda largă în regiunile rurale, ameliorându-se în acest fel calitatea vieții în zonele respective și contribuindu-se și mai mult la competitivitatea producției agricole europene.

Etapele următoare

Un acord rapid asupra bugetului general pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil, iar fermierilor li se va oferi certitudinea și previzibilitatea necesare pentru întreprinderile lor și deciziile legate de investiții.

Întârzieri asemănătoare celor intervenite la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea eventual însemna că fermierii și administrațiile naționale nu vor beneficia de gradul mai redus de birocrație, de mai multă flexibilitate și de rezultatele mai eficace pe care le va aduce noua PAC. Orice fel de întârzieri în aprobarea viitorului buget ar crea întârzieri în demararea a mii de noi proiecte potențiale din întreaga UE concepute pentru a-i sprijini pe fermieri și comunitățile rurale, abordând aspecte de la consolidarea protecției mediului până la atragerea de noi fermieri.

Obținerea, în 2019, a unui acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


10 comentarii

  1. Cei care au comentat mai sus mi se pare ca traiesc in alta lume…hai sa fim seriosi….daca o ferma de 1000 de ha are 120 ha sfecla de zahar doar subventia la aceasta cultura ajunge peste 100000 euro…si nici nu am discutat de SAPS …. povestile cu fermele mici e un basm vandut de cei care trag fraiele la Bruxelles …. nu este viabil fiscal…cea mai mare evaziune e in fermele mici. Faceti si voi subventie conditionata de productia vanduta cu acte ….sa dai bani la fermierii(mici sau mari) care chiar produc legal 🙂

  2. Plafonarea subventiilor la 100.000 EUR pe ferma pe un an/calendaristic este benefica.
    In momentul de fata singurele ferme care platesc sigur impozit pe venit sunt tocmai cele care primesc subventii pana la 100.000 euro.Ma refer aici la: II,IF,PFA, care sunt impozitate pe norma de venit si la SLRuri cu venituri sub 1.000.000 euro(aprox 1000 ha) care sunt impozitate cu 1-3% din cifra de afaceri. Marile ferme nemultumite de plafonare, sunt impozitate in sistem real si isi ,,ascund,, profitul in diverse moduri.Eu detin un IF cu 700 ha si platesc impozit (pe norma de venit) mai mare decat unele ferme cu mii de ha sau chiar zeci de mii , care sunt impozitate in sistem real si isi pot ,,aranja,,profitul.Daca Romania ar incuraja fermele cu dimensiunea de 500-1000 ha, sigur ar avea mai multi bani din impozite si s-ar creea mai multe locuri de munca.Intreb, ce prefera statul roman: mii de ferme cu suprafete intre 500-1000 ha,pur romanesti, moderne si rentabile sau zeci de ferme,unele imense al caror profit este externat!!??

  3. Sunt tare curioasa cum se va pune in aplicare o astfel de lege la noi in tara. Romanul se pricepe la inginerii financiare si se va descurca indiferent de legile Uniunii Europene. Nu stiu de ce nu se da OG cu limitarea fondului funciar pe ferma sau persoana fizica. Nu e posibil ca o ferma sa detina suprafete de zeci de mii de euro.

  4. Binevenită plafonarea! Fermierii cu câteva zeci sau sute de ha chiar mai lucrează, moșierii cu câteva mii doar îi fac pe alții să lucreze pentru ei și vâneaza fonduri europene. Cei tineri n-aveau multe șanse.

  5. Succes în aplicare dommule Hogan.
    România a fost acaparata în mână unor foști nomenclaturiști care au devenit moșieri cu acte în regulă.
    Este timpul să le mai dați peste bot.

  6. Cel mai mare evazionist din economie este APIA ofera ajutoare sociale si incurajeaza la evaziune fiscala pe bani frumosi.
    80% din asa zisi fermieri care declara la APIA pana in 30ha sunt evazionisti.
    Fac lucrari cu utilajele altora fara factura de inchiriere,cumpara seminte la negru de la diferite persoane .vand productiile obtinute fara acte la piata sau la vecini(asta daca lucreaza ei. ) Altii nici nu lucreaza terenul doar declara la APIA si altcineva lucreaza terenul si valorifica productiile ei doar incaseaza subventia.
    Toate aceste lucruri se intampla numai pentru ca APIA si ANAF nu cer documente justificative. Deci asta e agricultura subventionata si pe care noi ne-o dorim performanta.
    Si ce fac autoritatile?
    Va spun eu – ascund realitatea astfel incat cei de la Bruxelles sa creada ca la noi totul este perfect.
    De aceea subventia in RO este la jumatate decat in UE.
    Si pretul produselor este mult sub cel din vest din motivul -intermediari care sunt frati si soti cu guvernantii Romaniei.

  7. Palfonarea din punctul meu de vedere era bine sa ramana chiar sub 50000de euro,atunci marii fermieri care au sute chiar si mii de hectare lacominduse cat mai mult,nelasand posibilitatea tinerilor sa castige si ei o bucata de paine,angajand doar 4-5 persoane lucrand mii de hectare exploatandu-i la maxim cu un salariu derizoriu.Subventiile sunt bine venite deoarece intampinam ani de seceta si-atunci chiar nu mai ai de unde sa-ti achiti inputurile si arenda la proprietarii de pamant.Nu ar fi fost rau ,ca subventiile sa se dea in functie si de cat scoti la hectar,dar ce te faci atunci cand natura nu te ajuta si este seceta,problema este ca statul incaseaza bani de pe vanzarea produselor,a taxelor si impozite de pe pamant,iar ministerul agriculturii nu face nimic,pacat ca avem atata sursa de apa dulce care ne-ar aduce mari venituri daca terenurile ar putea fi irigate ca fermierul sa nu mai stea la mila naturii.

  8. Dle BUREBISTA foarte mare dreptate aveţi, se aruncă an de an bani din subvenţii fără ca APIA să controleze direcţia acestor bani că în cele mai multe cazuri banii din subvenţii nu ajung in agricultură. Apia au acordat subvenţii în baza la nişte dosare depuse dar în teren controalele ai lipsit total iar culturile care primeau subvenţii nu erau pe teren deci terenul era pârloaga plin de buruieni. Absolut niciodată nimeni nu a pus problema unor criterii de acordare a subvenţiilor şi statul român devenind cel mai mare pierdant din toată treaba asta. Forţa de muncă a migrat peste hotare iar în tară vor ramâne doar bugetari şi pensionar.

  9. Sunt total deacord cu plafonarea subventiilor. Acest fapt trebuie sa duca la schimbarea mentalitatilor multor fermieri din tara si nu numai. Datorita acestor subventii mari, care sau incasat pana in prezent, din pacate pe prea putini dintre noi ia interesat performanta. Acum va fi momentul care va face diferenta intre un adevarat fermier si un oportunist. Deasemeni, conceptul ca doar “ cei mari trebuie sa traiasca iar cei mici sa dispara” cred ca se va diminua. Sigur o sa vedem chiar o diminuare a suprafetelor exploatate de marile ferme( la cele care luau teren pe unde apucau doar de “dragul” subventiei),astfel si fermele mici se vor putea consolida. In multe tari din UE o ferma de familie functioneaza foarte bine si membrii familiei traiesc mai mult decat decent de pe urma acesteia( chiar isi permit sa angajeze si sa plateasca 1,2 muncitori).
    Sper ca odata cu aceasta plafonare sa vedem si in Romania acele ferme, cochete si profitabile care aduc bunastare membrilor acestora dar si comunitatii din jur.

  10. Asa nu se incurajeaza performanta . Subventiile trebuiesc scoase definitiv si cine vrea sa faca profit va trebui , obligatoriu , sa faca si performanta . Dar daca se insista pentru mentinerea subventiilor , acestea sa fie acordate dupa performante si nu pe hectar sau pe cap de vaca , oaie sau capra ci , parerea mea , ar trebui sa fie corelate cu cantitatea de cereale/legume valorificate , litrii de lapte , kg de carne oaie , etc . Ce inseamna sa cumperi 100 de vaci lesinate cand trebuiesc depuse documentele la APIA , apoi le duci la abator si continui sa incasezi subventia 5 ani de zile? Asta e furaciune si se intampla peste tot in Romania . Sau sa ai 500 de oi cu 5 ha de teren , sa le duci la pasunat pe culturile altor fermieri ca si asa nu patesti nimic si sa iei subventie pe ele ….

Scrie un comentariu