Culturi profitabileŞtiri agricole

CULTURA CARTOFULUI ÎN 2018: An dificil cu probleme în câmp și PREȚ MIC LA VÂNZARE!

Cultura cartofului – una extrem de dificilă în acest an. Perioadele lungi fără precipitații, apoi ploile abundente care au căzut într-un timp scurt au pus mari probleme agricultorilor care încă se mai încăpățânească să cultive cartofi. Potrivit fermierului Romulus Oprea, cel care a preluat din acest an funcția de președinte al Federației Naționale ”Cartoful” din România, problemele cultivatorilor pornesc atât de la vremea potrivnică, dar mai ales de la prețul mic al cartofilor.

La Zăbala, în județul Covasna, ing. Romulus Oprea, cel care administrează societatea Romion Agri & Co a găzduit recent ultimul eveniment din seria Bayer Agro Arena din acest an. Reuniunea în câmp a fost un prilej de a vedea culturi exemplare, pornind de la grâu sau porumb și încheind cu cultura-vedetă a zonei: cartoful. Romulus Oprea a arătat că provocările anului 2018 au fost numeroase, incluzând 9 săptămâni fără ploi, dar și ploi abundente care au adus broaștele printre cartofi. ”Încercăm să facem față. Asta va fi provocarea noastră pentru viitor, cum să ne adaptăm acestor modificări climatice, care după cum am spus, se întâmplă astăzi. Nu putem face altceva decât să folosim cele mai bune tehnologii, cele mai bune produse și împreună, de asta ne-am adunat aici, să facem un schimb de impresii, să aflăm unii de la alții și bune și rele”, a spus fermierul-gazdă în deschiderea evenimentului organizat împreună cu compania Bayer la Zăbala.

Cultura cartofului a fost puternic afectată de condițiile de vreme, producțiile din acest an așteptându-se să fie la un prag cu 20-25% mai mici decât într-un an normal. În plus, fermierii au avut de combătut atât mana cartofului, cât și temutul dăunător gândacul de Colorado. ”La cartof, o cultură specială în zonă și dragă sufletului nostru, a apărut atacul de mană, dar, de obicei, prezența manei în cultură înseamnă și producție. E cu dus și întors, dar e spre bine. Majoritatea fermierilor sunt înclinați să prezinte doar jumătatea goală a paharului. Cred că totuși nu e cazul. E un domeniu în care dacă nu ești optimist, nu ai ce căuta. Ai nevoie de acea doză de nebunie pe care o avem cu toții, iar eu o manifest din plin”, a arătat Romulus Oprea, cel cărora toți colegii fermieri îi spun Romy.

Pentru protejarea culturii de cartof, fermierul din județul Covasna a subliniat că o mare importanță o au atât produsele folosite, calitatea lor, cât și modul în care ele sunt aplicate. ”Produsele sunt eficace dacă sunt folosite corespunzător. Fiecare produs are caracteristicile lui, caracteristici pe care trebuie să le cunoști și să le folosești atunci când trebuie. Degeaba aștepți de la un produs care, mă rog, dacă vorbim de simplul gândac de Colorado, foarte lume aplică greșit insecticidele la 30 sau 32 grade Celsius. Nu are cum să aibă eficacitate niciun produs, nu are importanță cum se numește. Sunt niște reguli minimale pe care trebuie să le folosim. Produsele sunt bune. Iarăși un subiect pe care l-am discutat cu colegii. Dar avem probleme cu apa, cu calitatea apei mai exact. Este foarte important să folosim un corector de pH, pentru că apa în zonă este destul de alcalină. Chiar compania Bayer a pus la dispoziție un set de analize în ce privește apa, calitatea apei. Un produs bun dacă este folosit cu apă necorespunzătoare, vedem că eficacitatea lui are de suferit. Este foarte clar”, a spus Romy Oprea.

Fermierul a arătat că munca unui cultivator de cartof nu încetează în niciun moment din an, fiind nevoie permanent de monitorizare și de intervenție la timp pentru protejarea culturii din câmp sau a producției din depozit. ”Ăsta este rolul fermierului. Să identifice momentul optim și să-l combată. Noi în momentul în care observăm niște condiții de apariție a unei boli, de exemplu, mana, că nu trebuie să fii mare specialist să îți dai seama că atunci când ai umiditate suficientă și temperatura este moderată vei avea atac de mană. Drept urmare trebuie să iei măsuri și să tratezi preventiv. La gândac este mult mai simplu. Îl vezi, îl tratezi. Nu cu indiferență, ci cu un produs care să aibă eficacitate. Noi avem specificitatea cartofului pentru sămânță, acolo am alt dăunător: afidele care transmit virozele, care influențează negativ calitatea și facem tratamentele la fel preventiv. Deci, de obicei, un fermier responsabil, care are grijă de buzunarul lui și de oamenii pe care îi reprezintă, pentru că are o echipă și în spatele meu este o echipă, căreia îi mulțumesc, știe cât de importantă este comunicarea. Din punctul ăsta de vedere, prin genul acesta de manifestări, prin simpozioane organizate în cursul iernii (…) fermierii comunică cu furnizorii de inputuri și sunt momente foarte importante pentru tehnologia aplicată”, a explicat președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Marea supărare a cultivatorilor de cartof rămâne prețul mic pentru kilogramul de tuberculi de consum. Cum recolta este încă în pământ, fermierii nu pot decât să estimeze cum va evolua piața cartofului. ”E foarte dificil de spus. În zona de sud, cartoful timpuriu se comercializează la prețuri cuprinse între 0,4-0,9 lei/kg. Deci 0,4 lei este clar că se vinde în pierdere, de la 0,7 lei/kg, fermierul are un mic profit. Paradoxul este că producțiile sunt foarte mici. Din cauza producțiilor mai mici de anul ăsta e clar că prețurile nu vor fi ca anul trecut, când au fost chiar slabe. Estimăm că acest cartof de consum în mod curent, să zicem, și pentru păstrare toamnă, iarnă, se va situa undeva în jurul prețului de 0,7-0,8 lei/kg. Dar este o simplă estimare”, ne-a declarat Romulus Oprea.

Ar trebui să fie loc și de mai bine, dar prețurile nu se mai fac în România. Prețurile se fac pe o piață comună și nu întotdeauna principiul de comercializare are legătură cu realitatea din teren. Noi încercăm să supraviețuim, nu să facem nimic special. Ne încăpățânăm să rezistăm, ne încăpățânăm să atragem atenția asupra faptului că este o cultură deosebit de importantă. Este o cultură pe baza căreia s-a făcut protecție socială 40 de ani în țara asta și nu cred că ne permitem să o lăsăm în niciun caz. Dacă înainte de 1990 vorbeam de suprafețe la nivelul sutelor de mii de hectare, chiar 400.000 hectare la un moment dat, acum vorbim de 40.000 de hectare înregistrate la APIA, bineînțeles, suprafața este mai mare, la Minister se raportează 180.000 hectare. Am rezervele mele în ceea ce privește aceste suprafețe. Avem un minim și un maxim, adevărul, ca întotdeauna, e undeva la mijloc, dar în orice caz suprafețele sunt în scădere și cartoful și-a pierdut din interes pentru că nu mai e o cultură atât de profitabilă și e mult prea riscantă. Dar producătorii tradiționali de cartof nu se vor lăsa de această cultură, pentru că e ca un virus. Nu se vor lăsa de ea și ne încăpățânăm să existăm”, a mai spus Romy Oprea.

Fermierul a făcut și un apel către consumatorii români de cartofi să aleagă produsul românesc, cartoful românesc: ”Fac un apel către consumatorul român: Orice produs românesc este mai bun și numai pentru faptul că din cauza sărăciei sunt semi-ecologice. Deci cumpărați produse românești că sunt mult mai sănătoase!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu