• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Efectul AgriSo într-o fermă de 1.500 de hectare: Profit mai mare cu 20% printr-un abonament de 1.500 de lei pe lună

    Daniel Befu -

    Liviu-Marius Ciocan este un tânăr fermier din județul Olt care a preluat afacerea de familie, Carpatica Tur SRL, în urmă cu trei ani de la tatăl său, Dan Ciocan. Cu cartierul general în satul Redea, Liviu-Marius Ciocan administrează o fermă de 1.500 hectare.

    În 2014, anul în care tânărul fermier Alexandru Ștefan Stănescu și vărul său Mihai Stănescu au lansat pe piață aplicația pentru managemnetul fermei – AgriSo, Liviu-Marius Ciocan a fost printre primii care a aflat, el fiind din același județ cu cei doi.

    Profit mai mare cu 20%. Cost de implementare: 3-4 euro/ha

    Deschiderea spre nou pe care o dă tinerețea, l-a făcut pe Marius Liviu Ciocan să achiziționeze, din curiozitate un abonament la AgriSo – www.agriso.ro: ”În legătură cu AgriSo am intrat acum doi ani. Am auzit de el direct de la cei care l-au creat. Fiind din zonă ne cunoaștem. Mi l-au prezentat la dânșii în fermă și apoi l-am cumpărat pentru ferma noastră de 1.500 ha. Eu plătesc abonamentul undeva la 1.500 lei pe lună, preț care include și achiziția dispozitivelor, tot-tot. A fost și o taxă inițială de achiziție a softului, dar am băgat-o în echipamentul lunar. Am făcut eu un calcul referitor la costul de implementare a sistemului de optimizare AgriSo în fermă la noi, care e cam de 3-4 euro/hectar”. Practic costul abonamentului lunar plătit către AgriSo este echivalent cu costul unui salariat, în contextul în care în ferma Carpatica Tur SRL, cei 25 de salariați au lefuri cuprinse între 1.500 și 2.500 lei/lună.

    Pentru a putea exploata la maxim avantajele sistemului AgriSo, fermierii trebuie să aibă utilaje performante, de ultimă generație. Așa e și cazul lui Liviu-Marius Ciocan, care deține un parc impresionant constând în 5 tractoare John Deere din 2011-2012, 3 combine John Deere cu an de fabricație 2011 și semănători ultramoderne ale aceluiași brand. În total parcul de utilaje al Carpatica Tur SRL valorează 3 milioane euro.

    La momentul achiziției utilajelor de familia Ciocan, acestea ”erau echipate cu GPS din fabrică”, însă ”nu au fost echipate complet, la nivelul de performanță maximă pe care-l avea în ofertă John Deere”. Utilajele mele ”au și opțiunea de ghidaj în care se dă perimetrul solei și care apoi să fie folosite ca reper de utilaj, astfel încât tractorul să știe pe unde să meargă”. La momentul respectiv a fost singura aplicație a John Deere care m-a interesat pe mine.

    Administratorul Carpatica Tur SRL explică în ce constă pachetul AgriSo pentru care a optat în 2014: ”A constat în montarea de sisteme GPS pe utilaje, pachetul complet cu hărțile, adăugarea de inputuri, rapoartele, tot, tot, tot. Dispozitivele GPS se ocupă de monitorizarea utilajului, arătându-mi exact pe unde merge utilajul și pe ce loc de pe solă lucrează la fiecare moment”.

    Un alt avantaj major al utilizării AgriSo este cartarea terenurilor fermei: ”Aplicația m-a ajutat foarte mult să-mi delimitez solele, pentru că aveam diferențe, aveam depășiri foarte mari ale solelor, iar sistemele acestea GPS mă ajută în sensul că văd exact cum lucrează și în ce solă lucrează și dacă lucrează strict în zona respectivă și dacă nu are cumva depășiri în alte sole, ale vecinilor în special. Era o risipă și vă dau un exemplu concret. Aveam o solă care știam că am 24 de hectare. După ce am utilizat aplicația, am văzut că am doar 19 hectare. De-a lungul anilor s-a pierdut din suprafața respectivă o felie destul de mare. Tot așa, mai aveam bucăți mici de teren pe care le gestionam greu. De la an la an se tot modificau și nu puteam avea controlul asupra lor. Și acolo aveam depășiri. Nu putea să stabilim exact sola respectivă. În fiecare an făceam depășiri și la îngrășământ și la semănat și la alte lucrări”.

    Doar din depășirile de pe zona de graniță cu fermele vecine, utilizarea AgriSo i-a adus fermierului Liviu-Marius Ciocan o economie de motorină și inputuri de aproape 10%. Însă cel mai mare ajutor ”a fost în relația cu APIA, pentru că prin delimitarea mai exactă a solelor, cu ajutorul aplicației AgriSo, am stabilit exact terenul pe care-l avem noi și pe care-l au vecinii și așa putem declara cu precizie strict suprafețele noastre. Nu mai există problema suprapunerilor. Făceam foarte multe drumuri la APIA din cauza asta, fiindcă aveam suprapuneri cu alte sole, în loc să mă concentrez pe activitatea mea de bază. A lucra cu aplicația AgriSo e ca și cum aș avea angajat în permanență în fermă propriul meu topograf. Înainte era un volum foarte mare de lucru. Aveam diferite dosare, diferite agende, pe care-mi țineam aceste informații. Având aplicația introducem toate datele și avem un istoric și o utilizare mult mai facilă, fiindcă softul e user-friendly”.

    Angajații șugubeți s-au cumințit

    Implementarea soluției AgriSo a dus și la responsabilizarea staffului secției de mecanizare a fermei: ”Existau deficiențe în exploatarea utilajelor. Când aveam lucrări în schimburi și se lucra și noaptea am observat că utilajele nu lucrau constant, se făceau pauze și tractoarele nu lucrau cum ar fi trebuit. La început tractoriștii nu au știut că implementasem AgriSo, dar ulterior s-a aflat destul de repede și brusc tractoarele au început să lucreze constant și lucrările să iasă așa cum trebuia. Ziua verificam traseele, pe unde au umblat tractoarele, cât au staționat. În schimbul trei, când vedeam un utilaj care staționează fără motiv, sunam tractoristul ca să văd ce s-a întâmplat. Motivațiile tractoriștilor erau destul de neplauzibile. Primeam explicații de genul că a oprit să facă o verificare a utilajului, însă nu ai nevoie de jumătate de oră pentru o verificare și în plus ce verificare atât de minuțioasă poți să faci în bezna nopții? Mă uitam pe traseul respectiv, mă uitam cât a lucrat și cum a lucrat. Noi mai avem și zone foarte mari de băltiri, în care tractoriștii susțineau că au lucrat și în zona respectivă, dar noi știam că nu se poate lucra și acolo. Se vedea clar. Cu AgriSo putem măsura foarte exact ce suprafețe de băltiri avem. Înainte doar le estimam, în timp ce acum le putem vedea destul de bine. În prezent, în zonele cu băltiri nu mai facem lucrări și nu mai avem consumuri inutile”.

    Pentru controlul eventualelor sustrageri de combustibil, Marius Liviu Ciocan are deja în plan un upgrade al pachetului AgriSo pentru care a optat: ”Cei de la AgriSo au și niște debitmetre, mai nou, pe care încă nu le-am montat, dar sunt în discuții cu ei, dar o să le montez și pe acestea, pentru că îmi permit să vedem în fiecare moment cât consumă fiecare tractor. Acum putem face doar niște calcule nu foarte exacte, ci doar ce corelăm noi alimentările cu suprafețele lucrate. Când vom monta debitmetrele, tractoriștii nu vor mai avea nici o scuză, când invocă că s-a consumat exces de motorină în cutare deplasare sau în alte operațiuni. Așa, cu debitmetre montate, ai permanent măsurarea motorinei consumate. Este ca un apometru. Cum intră utilajul în solă, debitmetrele încep să măsoare cât consumă utilajul în acea solă. Nu va mai putea scădea brusc nivelul motorinei din rezervor”.

    Rapoartele stabilesc rentabilitatea fiecărei sole

    Administratorul Carpatica Tur SRL a contorizat beneficiile directe în materie de creșterea rentabilității, aduse de AgriSo, preponderent prin economiile de inputuri generate: ”Față de anii de dinainte de implementarea AgriSo, avem o economie de carburant undeva la 20%. Softul ne permite să corelăm alimentările pe care le facem cu solele pe care le lucrăm și atunci putem să determinăm mai bine consumul pe fiecare lucrare și să nu mai avem erori de calcul”.

    În privința semănatului selectiv, cu densitate diferită de semințe pe metru pătrat, Marius Liviu Ciocan ne-a declarat că e în discuții cu AgriSo ca să cumpere și această aplicație: ”Mi-au arătat cum funcționează și această aplicare selectivă a inputurilor și semănatul variabil. Ei fac anumite scanări ale solelor și putem vedea acolo zonele de băltire și zonele unde terenul nu are potențial și cultura este mai slabă. Ei folosesc imagini prin satelit, în colaborare cu o firmă care realizează scanări satelitare. Aplicația AgriSo are la bază starea unei culturi în diferite perioade ale anului. Te bazezi pe un istoric al culturilor dintr-o solă. Dacă pe o porțiune a unei sole ai o cultură de grâu mai slab dezvoltată, ea este vizibilă în imagini și atunci știi că terenul e cu potențial mai slab și nu mai are rost să risipim îngășământ și alte substanțe chimice. Încă nu știu costul acestei aplicații, dar mi-au arătat cum funcționează”.

    Liviu-Marius Ciocan consideră ca atuuri ale software-ului AgriSo faptul că are evidența exactă a inputurilor în fiecare colțișor al fermei, ceea ce-i permite să calculeze rentabilitatea pe fiecare solă în parte: ”Putem să scoatem rapoarte. La fiecare lucrare agricolă, în baza de date se înregistrează un set de informații: în ce direcție face tractoristul acea lucrare, ce aplică pe sol, ce tratamente, ce îngrășăminte, absolut tot, iar la finalul anului agricol pot scoate un raport, în care să văd exact costurile și să le raportez la venituri”.

    Dacă trage linie, per total fermă, din eliminarea suprapunerilor, a depășirilor de granițe cu solele altor fermieri, din eliminarea funcționării neconstante a utilajelor și din economiile de inputuri, Ciocan a reușit să reducă costurile cu 15-20%.

    Concluzia fermierului din satul Redea, județul Olt este: ”Dacă ar fi să evaluez pe o scală de la 1 la 10 aplicația celor de la AgriSo, nota ar fi 10, fără să exagerez. Este un soft care n-ar trebui să lipsească nici unui fermier, pentru că avem o viziune a ceea ce se întâmplă în câmp, oriunde ne-am afla. Am un Iphone 6 și când deschid aplicația AgriSo, este ca un joc de strategie. Așa mi se pare. E interesant să pot să urmăresc toate utilajele în timp real și să văd ce se întâmplă, în acea animație. Îmi dă o senzație de siguranță. Dacă înainte sunam și verificam, întrebam ce se întâmplă în câmp, acum văd tot: unde se lucrează, ce suprafață au recoltat, ce suprafață au semănat. Asta îmi dă un telefon de siguranță. Și toate aceste date le am în buzunar, pe telefon. E grozav, nu credeți?”.


    Te-ar mai putea interesa

    Plata ANT bovine. Calcul noua dată de referință pentru subvenția pe cap de vacă Un nou ciclon aduce ninsori, ploi și frig. Unde vor scădea temperaturile cel mai mult Preț viței în viu la centrele de colectare, în funcție de rasă și greutate

    Ultimele știri

    Primar acuzat că a luat ilegal subvenții APIA: ”Dau banii înapoi!” Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Sătenii din mai multe comune au interzis să își mai taie porcii timp de 7 zile