• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Pesta Porcină Africană: cauze, simptome, transmitere, măsuri

    agrointeligenta.ro -

    Pesta porcină africană ( PPA ) este boala periculoasă ce se manifestă la suine și care, la acest moment, nu se poate trata și pentru care nu există vaccin. Afecțiunea a fost confirmată în această perioadă în mai multe exploatații din România, autoritățile și fermierii fiind în alertă ca pesta porcină africană să nu se extindă.

    Virusul pestei porcine africane nu se transmite la om şi nu afectează omul.

    Pesta porcină africană: de unde a pornit

    Conform informațiilor de pe site-urile de specialitate, PPA a fost descoperită pentru prima dată în Kenya, în Africa. În Europa, pesta porcină africană a fost confirmată în 1957 în portugalia, în zona aeroportului din Lisabona, unde deșeuri alimentare au fost folosite pentru hrana porcinelor. Au existat apoi mai multe valuri ale acestei boli, ultimul fiind activ chiar în această perioadă la nivelul european, unde se apreciază că virusul a fost adus de mistreți din Ucraina.

    Virusul care produce pesta porcină africană are o perioadă de incubație de 3 până la 15 zile, cu 3-4 zile la formele acute.

    Pesta porcină africană: cum se transmite virusul

    Boala este deosebit de periculoasă fiind ușor de transmis între populațiile de suine, afectând toate sexele și vârstele, atît animale din ferme, gospodării sau porci sălbatici – mistreți.

    Pesta porcină africană: semne, cum recunoști animalul bolnav

    Semnele specifice pestei porcine africane lipsesc, ceea ce și face ca depistarea imediată a bolii să fie problematică. Nu sunt diferențe între animalele bolnave de pestă porcină clasică sau cea africană.

    PPA devine evidentă la formele preacute sau acute. Semnele care indică infecției includ:

    – moartea subită a animalelor fără evidente
    – prezența unei febre ridicate, de 40-42 grade
    – prezența unei înroșire a pielii, simptom ce poate fi sesizat mai mult la animalele cu pielea deschisă. Această înroșire apare mai ales în vârful urechilor, la coadă, pe piept și/sau în zona abdomenului
    – animalele bolnave își pierd pofta de mâncare, devin apatice și înainte de deces cu 24-48 de ore își pierd coordonarea motrică
    – voma, diaree (uneori chiar cu sânge), scurgeri din ochi
    – animalele mor în cel mult 20 de zile de la îmbolnăvire
    – scroafele avortează

    Rata de mortalitate a suinelor cu pestă porcină africană este de 100% la rasele domestice.

    Pesta porcină africană: cum se transmite virusul

    Boala infecțioasă este cauzată de un virus. Acesta se transmite prin contact direct între animale, sau indirect, prin hrănirea animalelor cu conținut carne sau produse secundare care provin de la animale infectate. Virusul poate ajunge în efective și prin intermediul căpușelor care, anterior, s-au hrănit cu animale bolnave. Contaminarea poate apărea și prin haine, ustensile, furaje contaminate.

    Virusul pestei porcine africane este rezistent și poate supraviețui până la 10 zile în fecalele animalelor infectate. În produsele din carne de porc, virusul rezistă 3-6 luni dacă nu există o prelucrare termică și chiar ani de zile în carnea congelată.

    Pesta porcină africană: metode de prevenire

    Metodele de prevenire a îmbolnăvirii porcilor sunt cele menținere a unui nivel strict de biosecuritate, evitarea contactului cu animale posibil purtătoare de virus sau cu alte surse care pot aduce boala în fermă sau gospodărie.

    Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, medicii veterinari recomandă următoarele măsuri:
    – nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
    – creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
    – nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
    – dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
    – nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
    – nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
    – nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

    Pesta porcină africană: orice suspiciune trebuie raportată!

    Vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament specific modificat şi să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

    ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

    Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar, alte autorităţi, sau DSVSA judeţeană.

    Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.


    Te-ar mai putea interesa

    Satul cu cea mai gustoasă brânză. Oile pasc iarbă pe soluri sărăturate și bogate în minerale Preț carne 2024. Cât costă un kilogram de carne de porc cumpărată de la un mic fermier A primit o amendă 1.200 de lei pentru că porcul din ogradă nu era crotaliat

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte