• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • “Regele castraveţilor cornișon” de la Işalniţa exportă tot ce produce

    agrointeligenta.ro -

    Mai mult de 98% din producţia de castraveţi de la Sere Işalniţa, aflate în proprietatea Sud Oil SRL şi aparţinând omului de afaceri Florin Purcea, ia drumul exportului.
    Anual – şi de vreo zece ani -, aproximativ 10.000 de tone de cornişon pleacă spre Elveţia şi ţările Uniunii Europene. Florin Purcea deţine în proprietate nu mai puţin de 75 de hectare de sere, din care în present producţia se desfășoară pe 50 de hectare de sere acoperite cu sticlă, restul capacităţilor fiind în reparaţii.

    În anul 2003, Florin Purcea a cumpărat în urma unei executări efectuate de Finanţe, ceea ce mai rămăsese din fostele Sere Işalniţa, cândva cele mai mari din Europa şi inaugurate în epoca comunistă.

    Tradiția de mult apusă a vândut repede marfa

    „La început nu am făcut achiziţia cu gândul de a face producţie legumicolă în sere. Am găsit totul distrus. Prin 1993-1994 serele de la Işalniţa au fost privatizate, au fost cumpărate de un elveţian, care a tăiat tot ce se putea. Era jale. S-a pus sechestru şi eu am cumpărat prin 2003, de la Finanţe, ceea ce mai rămăsese pe amplasamentul respectiv. Recunosc că iniţial nu mă gândeam să reiau producţia legumicolă. Dar am găsit acolo foştii angajaţi: 600-700 de lucrători şi nu mai puţin de 25 de ingineri foarte bine pregătiţi“, îşi aminteşte patronul Sud Oil.

    castraveti

    Convins şi de foştii angajaţi, care riscau să rămână pe drumuri, Florin Purcea susţine că în scurt timp, cu greu, cu resurse oarecum limitate, a reuşit să pună totul pe roate şi, în toamna anului 2004, s-a trezit cu o producţie, din sere, de mii de tone. Disperat, a început să caute cumpărători pentru producţia, care era una uriaşă.

    „Am luat, cum se spune, la picior toate târgurile agricole din Europa. Am mers în Ungaria, în Germania etc. Am ajuns la un târg de specialitate din Berlin, m-am dus la standul unui producător de conserve şi am scos un pliant pe care scria Sere Işalniţa. A fost sufficient să vadă numele firmei, și şi-a amintit de tradiţia acestor sere, care produceau în perioada comunistă cantităţi care aprovizionau întreaga Europă. Dintr-un foc am contractat cu producătorul german 6.000 de tone de castraveţi. Aşa am pornit şi am ajuns la nivelul actual al exporturilor“, spune omul de afaceri.

    Cel mai mare complex de sere din lume producea de 15 milioane de dolari anual. Complexul Işalniţa, din care provine şi actualul amplasament cu sere al lui Florin Purcea, a fost inaugurat la 1 septembrie 1969, pe teritoriul comunei doljene Almaj. Era cel mai mare complex de sere din lume. Înfiinţat sub numele de Întreprinderea Agricolă de Stat Sere Işalniţa, devenind apoi Întreprinderea Sere Işalniţa, complexul era compus din 200 de hectare de sere sub sticlă, sub aceeaşi administrare.

    Raţiunea unor sere atât de întinse ţinea de vecinătatea cu Termocentrala de la Işalniţa, care putea livra agentul termic necesar pentru încălzirea acestora, de folosirea pentru irigat a apei de pe Jiu, fără a neglija însă şi tradiția locală pentru legumicultură.

    Serele de la Işalniţa dispuneau, pe lângă cele 33 de ferme de sere, de trei hale de sortare a producţiei, o cale ferată uzinală, propria fabrică de gheaţă, ateliere de reparaţii mecanice, laboratoare de analize agrochimice, platforme de amestecuri pentru răsaduri, dar şi utilajele agricole aferente – tractoare, remorci, rotosape, instalaţii de fertilizare şi tratament.

    seminte-de-castraveti

    Producţia anuală depăşea 30.000 de tone de legume, mai mult de 25.000 de tone mergând la export, ceeae ce însemna o valoare a producţiei livrate peste hotare de 12-15 milioane de dolari
    anual. Culturile de bază erau tomatele, castraveţii, ardeiul gras, fasolea verde, vinetele, guliile, salata şi, bineînţeles, florile.

    „Producem numai castraveți și cultivăm diverse sortimente la cerere“

    Producţia anuală la serele din Işalniţa este de aproximativ 10.000 de tone. În fiecare an, producţia de cornişon se obţine în două cicluri (unul la jumătatea lunii iulie, după care se defrişează şi se obţine al doilea ciclu, în 15-20 octombrie).

    „Producţia la hectar variază în funcţie de calibru, de exemplu poate fi de 120 de tone la hectar sau 80 de tone la hectar, depinde de sortimentul solicitat. Clientul dictează. Cererea este foarte mare. Pe piaţa internă dăm extrem de puţin, noi mergem pe export“, explică Florin Purcea.

    În februarie 2012, în urma ninsorilor abundente, când stratul de zăpadă a atins şi un metru jumătate, 60 de hectare din cele 75 de hectare de sere de la Işalniţa au fost distruse. Proprietarul a început lucrările de reparaţii şi, în prezent, a reuşit să aibă funcţionale, cu producţie, 50 de hectare de sere acoperite cu sticlă.

    „Continuăm reparaţiile şi vom repune în funcţiune toate serele cât de curând. Problema e legată de costuri, care se ridică la milioane de euro. De exemplu, pentru un hectar de seră e nevoie de 11.000 de metri pătraţi de sticlă. Un metro pătrat de sticlă costă 5 euro. Şi discutăm numai de sticla care urmează să fie înlocuită, fără alte reparaţii necesare“, precizează patronul
    Sud Oil.

    Legumicultura e rentabilă în sere, nu pe câmp

    Omul de afaceri de la Işalniţa susţine că „legumicultura intensivă se face în sere, nu pe câmp, iar de un profit însemnat se poate discuta dacă ai de la 15 hectare în sus“.

    „Să construieşti acum o seră performantă este costisitor. Un hectar de seră modernă, cu productivitate mare, costă 1,25 milioane de euro. Cele mai bune sere sunt cele olandeze. De altfel, puţină lume ştie, dar şi comuniştii când au construit serele în 1969 au apelat tot la specialiştii olandezi“, a menţionat Florin Purcea.

    Patronul serelor de la Işalniţa spune că o problemă gravă cu care se confruntă de ani întregi este lipsa forţei de muncă.

    „Nu avem cu cine lucra la sere. Practic, dăm ca productivitate un sfert din potenţial. Iar cei mai tineri nu sunt calificaţi. Cu patru femei rămase de la vechea fermă efectuăm şi un hectar, iar dacă aducem angajaţi noi, pentru aceeaşi suprafaţă avem nevoie de 10 oameni. Nu sunt calificaţi corespunzător“, afimă Purcea.

    În prezent, la sere Işalniţa lucrează peste 250 de angajaţi şi 18 ingineri specialişti. Florin Purcea este un om de afaceri controversat, paginile ziarelor locale dedicându- i număr de număr anchete care fac trimitere la fapte de evaziune. Acesta mai deţine, pe lângă complexul de sere de la Işalniţa, şi o companie de distribuţie petrolieră.

    Articolul a fost publicat în numărul din luna iunie al revistei Agrointel.


    Te-ar mai putea interesa

    Lege nouă: Obligație pentru toți conducătorii de tractoare A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel”

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA