Creșterea animalelorŞtiri agricole

Document ANSVSA: Se pregătește ”măcelul oilor”!

Document exploziv elaborat în cadrul ANSVSA și care vizează un viitor ”măcel al oilor”! Stare de alertă printre autorități: se pregătește planul de bătaie pentru lupta contra Pestei Rumegătoarelor mici. După ce Pesta Porcină Africană (PPA) a făcut ravagii în fermele din România, autoritățile se pregătesc pentru o eventuală epidemie care ar putea lovi printre strânele noastre. În acest sens a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acţiunilor sanitar – veterinare cuprinse în Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei rumegătoarelor mici, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, document aflat în dezbatere publică pe site-ul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor!

Potrivit documentului citat, promovarea proiectului de act normativ are ca scop aprobarea acţiunilor sanitar – veterinare cuprinse în Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei rumegătoarelor mici.

Programul menționat include Planul de contingenţă pentru pesta rumegătoarelor mici, care este aplicat în cazul suspicionării sau confirmării pestei rumegătoarelor mici pe teritoriul României. Obiectivele Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei rumegătoarelor mici sunt următoarele:

1. Pentru ovinele și/sau caprinele domestice:
a) stabilirea criteriilor minime de biosecuritate pentru ovinele și/sau caprinele domestice din exploataţii;
b) stabilirea criteriilor de dimensionare a exploatațiilor de ovine și/sau caprine;
c) stabilirea regimului de inspecţie şi de investigare a populaţiilor de ovine și/sau caprine domestice;
d) stabilirea modului de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a populaţiei, precum şi a obligaţiilor producătorilor din industria cărnii de ovine și/sau caprine şi al proprietarilor exploatațiilor de ovine și/sau caprine, precum și a centrelor de colectare de ovine și/sau caprine;
e) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator;
f) stabilirea modului de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la ovinele și/sau caprinele domestice.

2. Pentru rumegătoarele sălbatice:
a) stabilirea strategiei de management şi de vânătoare a rumegătoarelor sălbatice;
b) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator al pestei rumegătoarelor mici;
c) determinarea modului de păstrare a rumegătoarelor sălbatice vânate până la stabilirea diagnosticului de laborator;
d) stabilirea modului de distrugere a carcaselor rumegătoarelor sălbatice moarte şi
a resturilor provenite în urma vânătorilor;
e) stabilirea modului de desfăşurare a campaniilor de conştientizare şi de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate şi a vânătorilor;
f) stabilirea modului de intervenţie în cazul suspiciunii şi al confirmării oficiale a bolii la rumegătoarele sălbatice.

Documentul mai arată că în contextul epidemiologic actual al evoluţiei pestei rumegătoarelor mici pe teritoriul Uniunii Europene, în Bulgaria, stat vecin României, se impune de urgenţă luarea de măsuri pentru prevenirea apariției acestei boli pe teritoriul României.

Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre nu au fost confirmate cazuri de pestă a rumegătoarelor mici la ovine şi/sau caprine, România fiind oficial liberă de această boală la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

”Prin notificarea cazurilor de pestă a rumegătoarelor mici în Bulgaria, pentru ţara noastră pericolul pe care îl constituie infectarea cu virusul pestei micilor rumegătoare ar atrage restricții severe și pe o durată nedeterminată și ar periclita programul Guvernului României de stimulare a dezvoltării activităţii de creştere a rumegătoarelor vii şi de valorificare a cărnii provenite de la acestea. Ţinând cont că România este predispusă unui risc de pătrundere a virusului în teritoriul național prin transporturile de animale din speciile ovine și caprine din cadrul comerțului intracomunitar cu Bulgaria sau tranzitul rumegătoarelor mici prin ţara noastră, precum şi de impactul economic negativ care ar exista în cazul apariţiei acestei boli, este obligatorie aprobarea strategiei de supraveghere şi control al pestei rumegătoarelor mici şi implementarea în cel mai scurt timp a măsurilor, prevăzute în cadrul acesteia”, se mai arată în proiectul citat.

Atribuțiile și responsabilitățile nu revin doar Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ci și Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Mediului, Ministerului Apelor şi Pădurilor și chiar Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Aceste instituții trebuie să supravegheze, prevină apariția bolii în țara noastră.

Măsurile mai sus prezentate sunt justificate de faptul că, în gestionarea crizelor generate de evoluţia epizootiilor, managementul riscului nu aparţine doar serviciilor sanitar – veterinare, ci şi celorlalte instituţii publice cu atribuţii în managementul riscului care deţin rol principal sau asigură funcţii de sprijin, conform legislaţiei actuale în vigoare privind managementul tipurilor de risc din România.

Animalele bolnave vor fi ucise pe modelul ”măcelului porcilor”

Documentul aflat în dezbatere publică mai arată că uciderea animalelor şi distrugerea cadravrelor în cazul apariţiei unui focar de pestă a rumegătoarelor mici se realizează cât mai rapid posibil, pentru a împiedica răspândirea bolii în exploataţiile de contact.

Distrugerea cadavrelor de animale se poate face prin două metode:
a) convenţională, prin denaturarea în unităţi specializate;
b) alternativă, în situaţia în care este depăşită capacitatea de distrugere a carcaselor sau în situaţia în care condiţiile epidemiologice o impun; pot fi folosite ca metode alternative de distrugere incinerarea şi îngroparea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009.

În situaţia în care sunt utilizate metodele alternative de distrugere, autorităţile administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială a fost identificat focarul de pestă a rumegătoarelor mici identifică locurile pentru aplicarea metodelor alternative de distrugere cu consultarea în prealabil a direcţiei de sănătate publică, a Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin structurile subordonate, Agenţiei pentru Protecţia Mediului și a direcției sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În elaborarea planului de acţiune este esenţial ca metoda de ucidere aleasă să fie sigură, uşor de aplicat şi să ofere garanţia că toate animalele sunt ucise rapid.

Planul de acţiune are următoarele scopuri:
a) să asigure că activităţile de depopulare sunt efectuate corespunzător;
b) să asigure depopularea exploataţiei în mod rapid şi eficient;
c) să respecte cerinţele de siguranţă pentru protecţia oamenilor care participă la depopulare;
d) să respecte cerinţele de ucidere a animalelor în condiţii de siguranţă şi bunăstare;
e) să confere siguranţa că ferma este gata pentru repopulare la încheierea aplicării măsurilor de control.

Planul de acţiune trebuie să cuprindă:
a) obiectivele şi scopul activităţilor de depopulare;
b) numărul adăposturilor, specia şi numărul de animale care trebuie ucise;
c) metodele de asomare şi ucidere, condiţiile de utilizare, parametrii-cheie (cantitate de substanţă, timp de expunere);
d) echipamentul, personalul şi materialele necesare;
e) ordinea depopulării, ţinând cont de vârsta şi starea fiziologică a animalelor;
f) numărul şi componenţa echipelor de ucidere;
g) şeful operaţiunii de depopulare;
h) planificarea timpului necesar depopulării;
i) locurile de ucidere a animalelor.

Măsurile de profilaxie şi control care se aplică la ovinele și/sau caprinele domestice din exploataţiile de pe teritoriul României

Exploataţiile nonprofesionale în care sunt crescute ovine și/sau caprine domestice trebuie să respecte cel puțin cerinţele minime de biosecuritate, care sunt reprezentate de existența spaţiilor îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu ovine și/sau caprine domestice din alte exploataţii.

Exploataţiile comerciale, exploataţiile comerciale de tip A cu ovine și/sau caprine domestice și centrele de colectare animale vii respectă regulile generale de biosecuritate.

Deţinătorii de ovine și/sau caprine domestice din exploataţiile nonprofesionale au obligaţia să notifice medicului veterinar de liberă practică împuternicit potrivit legii modificările apărute în starea de sănătate a ovinelor şi/sau caprinelor proprii sau din exploataţiile limitrofe, respectiv numărul animalelor moarte.

În exploataţiile comerciale, centrele de colectare de ovine și/sau caprine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări de servicii veterinare are obligaţia de a comunica direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate a ovinelor şi/sau caprinelor şi numărul animalelor moarte din exploataţie.

Puteți consulta aici Proiect_HG_modif_HG_21_2015-09.01.2019


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!