• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermă de vaci cu banii câștigați în Anglia. Povestea soților Iordache din Cernaia

    Ramona Dascălu -

    Fermă de vaci cu banii câștigați în străinătate de un român care nu a putut să stea departe de țara lui! Chiar dacă câștiga bani frumoși în Anglia, Sorin Iordache, originar din Mehedinți, s-a întors în România și, alături de soția sa, s-a apucat de zootehnie. Mehedințeanul îi îndeamnă și pe alți români să îi urmeze exemplul, dar în același timp îi avertizează că lucrurile nu sunt deloc ușoare, mai ales la început.

    Românul a muncit în Anglia tot în agricultură, la o fermă de căpșuni și mure. Povestește că făcea de toate, de la ierbicidarea și până la transportul fructelor, iar pe deasupra era și responsabil de oamenii din echipă. După 5 ani de zile de muncă asiduă a decis însă că este momentul să muncească pentru el și nu pentru alții. Astfel, fermierul și-a luat inima în dinți și cu banii pe care îi strânseseră de-a lungul timpului și-a cumpărat un teren în România.

    „Am fost plecat în Anglia 5 ani de zile, m-am întors acasă în România și am cumpărat un teren de vreo 4 hectare, aici la mine în sat. Nu e totul așa de roz, dar e altceva decât departe de casă. Acolo tot în agricultură am lucrat, la o fermă de căpșuni și zmeură. Eu le transportam, eu le puneam, eu erbicidam, eram responsabil și de oameni, și operator pe tractor. La un moment dat am simțit că nu mai pot așa. Aveam salariu 2.000 de lire sterline pe lună, acum nu câștig mai mult, dar nici mai puțin”.

    Fermierul spune că a ales zootehnia întrucât de mic copil a avut vaci în gospodărie și știa în linii mari cam ce are de făcut: „Am avut vaci de când mă știu, și până să plec în Anglia tot mai țineam câte o vacă, două. Aici, acasă în Mehedinți, nu ne ajută terenul și clima ca să cultivăm căpșuni. Și în plus e loterie să ai cultură de căpșuni afară și să vină piatra și să ți-o distrugă pe toată. Acolo aveau solarii, primeau subvenții în caz de calamități, dar nouă nu ne dă nimic”.

    La cinci ani după ce s-a întors în România, fermierul are în ferma sa din satul Cernaia, județul Mehedinți, 25 de bovine din rasa Bălțata Românească și Holstein și 11 porci de Mangalița.

    „Am 25 de vaci din rasa Bălțata Românească și Holstein și porci de Mangalița. Vacile le am la COP, doar 20 dintre ele, la o asociație de la Giurgiu. Oamenii vin în fiecare lună și își fac treaba. Porcii i-am luat pentru casă, prima dată. Acum am patru scroafe gestante, un vier și încă 5 mai micuți, pe care i-am oprit pentru mine. Am niște clienți care știu ce înseamnă carnea de Mangalița și le vând și porci buni de tăiat. În programul porcilor de Mangalița, eu mă ocup doar de reproducere. Vin cei de la Direcția Agricolă cu următorul care trebuie să îi crească, care a depus cerere că vrea să ia purcei, și ia purcei de la mine, deci eu distribui purcei, atât. Iau 250 de lei pe purcel, indiferent ca dau 10 sau 20. Trebuie însă să dai neapărat cifră pară.

    De asemenea, vindem viței, iar laptele îl facem brânză că nu avem unde să-l vindem. La noi aici în zonă nu recoltează nimeni laptele. Eu și cu soția mea facem brânza. Mai am și un băiat care are grijă de animale, stă aici la fermă. Brânza o vindem în piață la Broșteni, e un târg săptămânal, lângă Motru. Dacă ai lucru bun nu ai ce vinde. Brânza o dau cu 13 lei kilogramul”,  povestește fermierul.

    Sorin Iordache spune că a investit în fermă toți banii pe care i-a avut: „Am investit tot ce am muncit prin țări străine, 400 de milioane am dat numai pe teren. Tot ce am luat prin programul de instalare a tinerilor fermieri, adică 30.000 de euro, i-am băgat pe toți aici, am făcut un grajd mare. Cu proiectul ăsta am plecat prima dată că altfel nu aveam nicio șansă. Trebuia să iau 40.0000 de euro, dar n-am mai avut două animale și am vrut să merg pe corectitudine. Banii pe care i-am investit nu o să-i pot scoate pe toți, dar trăim și noi decent, avem două fete, investim în ele, în educația lor. Nu pot să spun că am rămas în toamnă, spre exemplu, cu 200-300 de milioane în mână pentru că nu are cum pentru că tot timpul se ivește câte ceva, să mai construiești ceva, să mai cumperi ceva”.

    Pe lângă creșterea animalelor, fermierul mehedințean lucrează și pământul, asigurând astfel și furajul pentru vaci și porci. În această privință însă întâmpină unele greutăți deoarece neavând pământ este obligat să închirieze, iar oamenii nu vor să dea pământul în arendă în mod legal.

    „Punem porumb, grâu. Pământul l-am închiriat, îl plătim, dar de făcut arendă nu vrea să ne facă. Iei de la cineva un hectar plin de buruieni, după ce muncești 2-3 ani și îl aduci la normal, ți-l ia și îl dă la altul. Dacă ați veni aici să vedeți câte câmpuri sunt necosite și neatinse, iar dacă mă duc eu cu vacile vin cu ciomege după mine. Ar fi o lege foarte bună să îi oblige să nu mai lase așa terenurile. Oamenii nu vor să le dea în arendă pentru că fie nu au acte, fie le este frică că le iei pământul. Lucrez vreo 14 hectare de la cineva care este tocmai de la București și are aici pământ la țară. I-am spus să facem acte de arendă ca să pot să accesez și eu un program, că am vrut să iau un tractor nou și a zis da, da și nimic. Ei își iau banii de la APIA, cred că ăsta este motivul principal că le este frică că omul nu le mai dă lor banii ăia de la APIA. Deci noi muncim 20-30 de hectare și nu iau nicio subvenție nimic. Ei iau și subvenția și bani de la mine”, susține fermierul.

    Una pesta alta însă, mehedințeanul se declară mulțumit de ferma sa și de relațiile cu autoritățile: „Mulțumesc lui Dumnezeu că am luat subvenții bune pe bovine, vreo 300 și ceva de euro pe vaca de lapte. Dacă nu ar fi banii ăștia nu cred că am putea să rezistăm. Avem un director aici la APIA care s-a implicat mult, când am vrut să fac actele pentru COP chiar m-a ajutat, și-a dat silința”.

    Fermierul are, în încheiere, și un mesaj pentru toți românii care lucrează în străinătate: „Din tot sufletul îi sfătuiesc și pe alții să îmi urmeze exemplul și să se întoarcă în țară. Trebuie însă să nu se aștepte să le fie bine din primul sau din al doilea an. Eu am știut de la început că 2-3 ani de zile o să-mi fie foarte greu”.


    Te-ar mai putea interesa

    Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Un tânăr întors din Olanda și-a făcut plantație de lalele. Grădina poate fi vizitată gratuit

    Ultimele știri

    UE intenţionează să îşi majoreze exporturile de alimente în China, în pofida tensiunilor comerciale Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Lista produselor agricole din Ucraina pentru care se pot introduce taxe vamale