• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Francezii au inventat „egalitatea alimentară”. Ce vor să facă ar putea da peste cap piaţa alimentară!

    agrointeligenta.ro -

    În 1789 francezii îşi doreau egalitate în faţa legii. Pentru a o obţine au făcut o revoluţie care a schimat lumea. În 2013 vor egalitate alimentară, şi ar putea produce şi de data asta un cataclism social-economic.


    Supra-taxarea, reglementarea, standardizarea – sînt doar cîteva dintre instrumentele pe care experţii francezi le au în vedere în strategia lor de a-i face pe oameni egali sub aspectul alimentaţiei. Prin ele însă tot ce înseamnă piaţă agro-alimentară, de la nivelul producţiei la cel al formării preţurilor va fi afectat.

    Iniţiativa stabilirii unei strategii având acest obiectiv le aparţine experţilor Institutului Naţional de Cercetare în Domeniul Sănătăţii şi Alimentaţiei (INSERM), una dintre cele mai active şi performante concentrări de „celule cenuşii” a Franţei.

    De mai mulţi ani, pornind, de la primele şocuri alimentare înregistrate la acest început de mileniu, specialiştii au început să îşi pună problema calităţii alimentaţiei accesibile fiecărui individ al societăţii.

    Nu toți oamenii se hrănesc la fel de sănătos

    Deşi în statele dezvoltate nu există practic problema foamei, acest lucru nu înseamnă că toţi oamenii sînt hrăniţi în mod egal – inegalităţile sociale, în special cele privind veniturile, fac ca cei bogaţi să îşi permită o hrană mai sănătoasă decât cei săraci. Este o realitate pusă în evidenţă de toate studiile privind comportamentul de consum. Problema socială care rezultă de aici este însă următoarea – excluzându-i pe cei 1% cei mai bogaţi oameni, şi pe următorii 4% foarte bogaţi, şi chiar şi pe cei 15%-30% de oameni cu venituri medii, rămâne în societate o masă de 80-60% care se hrăneşte prost şi nesănătos.

    Aceasta înseamnă o naţiune cu o stare de sănătate mai proastă, formată din indivizi cu randament fizic şi intelectual mai redus, în final o pierdere de competitivitate contabilizată la nivel de PIB şi o presiune mai mare la nivelul sistemului de asigurări sociale şi de sănătate.

    Persoanele nevoiașe ar trebui să aibă acces egal la alimente nutritive

    Experţii doresc să forţeze prin instrumente ştegerea inegalităţilor sociale în materie alimentară – în mod ideal, să îi determine pe săraci să cumpere alimentele sănătoase pe care le preferă în special bogaţii.

    Una dintre propuneri ar fi supra-taxarea alimentelor nesănătoase – aceasta ar însemna însă dispariţia alimentelor ieftine de pe piaţă – intrarea într-o era a alimentelor scumpe şi poate obţinerea unui rezultat contrar celui urmărit iniţial.

    O altă propunere ar fi supra-subvenţionarea producţiei de alimente sănătoase – aceasta ar face însă ca la nivelul industriei să se delimiteze o zonă foarte restrânsă de privilegiaţi, care ar primi stimulente să se dezvolte în vreme ce toate celelalte ar fi condamnate la dispariţie lentă.

    Nu este clar ce vor obţine francezii cu egalitatea alimentară – dacă vor reuşi să îi facă pe săraci să se hrănească la fel de sănătos ca cei bogaţi sau viceversa, să îi facă pe bogaţi să se hrănească la fel de nesănătos ca cei săraci, că doar şi asta e egalitate…


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA la ovine/caprine, reguli finale: Berbecii cu origine și adeverința de la asociații – eliminate! Preț carne 2024. Cât costă un kilogram de carne de porc cumpărată de la un mic fermier Plânsul viței de vie. De ce ”plânge” via primăvara

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte