• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • STUDIU realizat ÎN ROMÂNIA cu privire la IMPACTUL TRATAMENTULUI CU NEONICOTINOIDE!

    Ramona Dascălu -

    Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, condusă de președintele prof. dr. Valeriu Tabără, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), SCDA Secuieni, ICDA Fundulea și ICD Apicultură și SCDA Pitești au prezentat ieri, miercuri – 20 martie, rezultatele unui studiu ce a vizat cuantificarea efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de albine.

    După cuvântul de deschidere susținut de profesorul Valeriu Tabără, Carmen Mincea, cercetător al Institutului de Protecție a Plantelor și cea care a condus partea tehnică a cercetării, a prezentat rezultatele studiului în cadrul conferinței „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, desfășurată în Aula Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

    Sunt valori de reziduuri în plantele de porumb care au depășit limita de cuantificare. Doar la porumb s-a întâlnit această situație. La floarea-soarelui, toate au fost sub limita de cuantificare, adică nu a fost detectat absolut niciun reziduu. În rapiță, atât în plantă, cât și în miere de asemenea…Atâta vreme cât România este campioană la producția de porumb și de floarea-soarelui, aceste producții nu se pot obține fără întreținere fitosanitară perfectă a acestor culturi. Nu putem să avem producțiile de porumb și de floare, deocamdată, fără neonicotinoide aplicate la sămânță„, a declarat Carmen Mincea.

    Laboratoarele în care au fost analizate reziduurile sunt în număr de trei: ANSES – Franța, QSI – Germania și PRIMORIS – Bulgaria. Ca și probe, au fost analizate: porumb (tulpină, panicul), floarea soarelui (tulpină, frunze, calatidiu), rapiță ( inflorescență, plantă), polen și miere.

    Problema protecției plantelor, a utilizării unor produse noi, competiția dintre producătorii de substanță, foarte multe speculații care se regăsesc în ansamblul acesta de activități economice, toate acestea ne fac pe noi, cei din cercetare, să încercăm să găsim soluții neutre, și accentuez faptul că este vorba despre soluții neutre, întrucât nu ne propunem să luăm apărarea cuiva. Vă asigurăm că dacă am face altceva ne-am descredita profesional, iar cercetătorii care au lucrat în acest program, am tăria să o spun, că prezintă absolut toată garanția profesională„, a spus Valeriu Tabără.

    Date colectate într-un an de studiu

    Acesta a mai explicat faptul că datele care se regăsesc în acest studiu sunt doar pentru un singur an, lucru care nu permite trasarea unor concluzii finale. „Datele sunt prezente pentru un singur an. Orice cercetare pe care o facem trebuie să se prelungească cel puțin doi ani de zile, dacă nu trei. Ciclul complet pentru o cercetare din care se pot extrage toate concluziile finale este un ciclu de minim trei ani de zile…De aceea, dorim să continuăm această cercetare și în anul 2019„, a declarat Valeriu Tabără.

    La realizarea acestui studiu a contribuit și Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură reprezentat la conferință de Adrian Siceanu, directorul stiinţific al instituției. „Noi am organizat prelevarea de probe cu familii de albine, am montat toate acele experimente în câmp. A fost foarte dificil să punem la punct toate aceste metode de investigații pentru că practic nu am avut un model, a trebuit să le dezvoltăm din mers astfel încât probele prelevate să fie corect prelevate. Ne-am lovit de o serie de probleme de organizare, pot să vă spun că anul trecut rapița și floarea-soarelui au fost calamitate, a fost foarte greu ca din acele patru locații de monitorizare să obținem probe relevante pentru analize, practic nu am putut recolta probe pentru laboratorul din Germania pentru că cerea probe foarte mari de produs…La laboratorul din Franța, la ANSES, la 60% din probe am găsit neonicotinoide pentru că proba a fost foarte mică – 10 grame și cu penseta am secționat polenul de la plantele țintă și l-am supus analizei. Mai este o problemă – a loturilor, care au fost foarte mici, pe un hectar. Pe fiecare substanță studiată au fost 2.500 de metri pătrați, și atunci rezultatele pe care noi le-am obținut reprezintă de fapt o monitorizare a zonei. Dacă au apărut substanțe care sunt interzise nu se leagă sub nicio formă de loturile respective, se leagă de monitorizarea unei zone cu rază de 3-5 kilometri, deci până la 8 mii de hectare. Noi nu știm de pe ce cultură sau din ce sursă au fost preluate aceste substanțe”, a declarat Adrian Siceanu, director stiinţific la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură.

    La eveniment a fost prezent și Constantin Dobrescu, reprezentant al Federației Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, care s-a arătat nemulțumit de studiul realizat: „Era nevoie în România de niște studii speciale referitoare la albine având în vedere că albina este albină și în România și în Franța și în Germania și peste tot? Nu cumva în acest fel se irosesc banii contribuabililor într-o direcție greșită? Nu ar fi fost mai util să fie folosiți acești bani pentru o cercetare autentică în direcția descoperirii cauzelor pentru care noi avem, aici în România, o situație specifică deosebită în care avem dăunători în alte proporții decât în toate celelalte state europene și dacă nu cumva acesta ar fi fost un studiu mai interesant”.

    Fermierii, reprezentanți de APPR

    De asemenea, în aula Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” a fost prezentă și Alina Crețu, în calitate de director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR),  singura asociație  care a inițiat un proiect aproape similar, dar pe altă componentă de studiu, finanțat din fonduri proprii.

    „Aș vrea să punctez anumite lucruri care s-au spus aici și anume faptul că da, este nevoie să existe și bani publici cheltuiți cu acest scop și nu există niciun dubiu legat de acest lucru, oricare ar fi acești bani proporțional cu rezultatele pe care le așteptăm de la un asemenea studiu. Este binevenit un asemenea studiu pentru a da credibilitate atât organizațiilor de apicultori din România, cât și fermierilor din România. Noi avem nevoie de răspunsuri. Noi ca fermieri nu avem o atracție fatală pentru neonicotinoide, mâine aceste neonicotinoide pot fi înlocuite cu oricare alt produs care este înregistrat, este omologat în România și combate o anumită problemă, rezolvă o anumită problemă a fermierilor. Atâta timp cât noi nu avem această soluție ne putem întrebări și sperăm ca cercetarea din țara asta, unde noi plătim taxe și impozite, la fel ca și apicultorii, la fel ca și cetățeanul român, să ne ofere câteva răspunsuri. Într-adevăr, banii sunt puțini pentru orice am face. Au venit ceva bani pentru cercetare, felicităm ministerul, sperăm că continue acest proiect. Până să vină acești bani, inclusiv asociația noastră a demarat un proiect de cercetare împreună cu Institutul de la Fundulea pentru că așa cum s-a spus mai devreme, considerăm că există foarte multe decizii la nivel european care se iau fără a se lua în seamă principiile și rezultatele științei și cercetării, și atunci eu nu pun în dubiu că există foarte multe studii, știu contraargumentele colegilor noștri apicultori cum că există mii de studii, rezultatate. Așa cum există în acel sens studii, există și în partea aceasta studii care arată că încă nu avem răspunsuri, nu știm de ce avem schimbări climatice, în mod categoric, nu știm de ce mor albinele, cum nu știm de ce avem acest dăunător Tanymecus la porumb și nu găsim răspunsul. Din acest motiv, este normal ca orice proiect de cercetare să fie încurajat, e normal ca din când în când să se cheltuie și bani publici pentru așa ceva. Și vă asigur că fermierii au chletuit deja câțiva bănuți, noi am investit deja, este al treilea an în care ne vom implica într-un proiect al nostru, de cercetare la care atragem cercetători din domeniul public, tocmai pentru a găsi răspunsuri. Felicităm acest proiect și susținem în continuare acest proiect, iar dacă ni se va cere ajutorul, vom fi acolo pentru cercetare, atât pentru apicultori, care sunt prietnii noștri și cu care colaborăm, cât și cu mediul academic”, a declarat Alina Crețu.

    Tot din partea APPR, a luat cuvântul și Cristina Cionga: „S-a menționat de câteva ori cazul Franței, țin să menționez că am publicat două articole, pe care asociația noastră le-a trimis către presă, referitoare la situația particulară a Franței, stat care a inițiat interzicerea neonicotinoidelor. Asociația Apicultorilor din Franța a publicat în bilanțul de la sfârșitul anului 2018 un rezultat îngrijorător și anume recunoștea cu după 5 ani de interzicere în Franța a utilizării neonicotinoidelor numărul familiilor de albine continuă să scadă. Mi-aș pune întrebări imediat în legătură cu acest rezultat. În al doilea rând, revista Agrodistribucion, numărul din august, pe care îl puteți consulta pe net, unde există acest articol care dădea niște cifre, din nou aș spune îngrijorătoare, și anume creșterea cu 30% a tratamentelor colective în vegetație pentru că problema nu mai poate fi stăpânită și mă întreb, și ne întrebăm cu toții: Aceste tratamente colective sunt cumva mai benefice? Afectează mai puțin albinele? E vorba de substanțe din grupa piretroizilor, e vorba de substanțe vechi și care sunt cunoscute pentru toxicitatea lor”.

    De la eveniment nu a lipsit nici cunoscutul fermier Dumitru Manole din Amzacea, județul Constanța, care a ținut să mulțumească celor care au realizat acest studiu: „Mulțumesc că în sfârșit s-a reușit să se dezbată o tematică pe care eu o cunosc de 56 de ani. Anul trecut, când a fost sesiunea de referate a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Fundulea am avut și eu onoarea să particip și mi-am spus o serie de păreri, iar astăzi salut această conferință de presă deschisă, dar cred că va trebui ca împreună să dezbatem mult mai serios. Mulțumesc doamnei Carmen Mincea de care mă leagă o colaborare de peste 30 de ani, de pe timpul când memorabilul Horia Iliescu era încă în viață, și anual noi avem, și salut prezența profesorului Roșca în vârful acestei Instituții de Cercetare pentru Protecția Plantelor, și sper că vom avea în continuare colaborări în partea de sud-est a României. Atunci la sesiunea de referate am spus așa: Domnilor, de ce nu facem cercetare în diverse areale geografice ale României? De ce să fim puși la colț în fiecare an și să merg la Carmen, să merg mai departe la minister și să cer derogări împreună cu Asociația Porumbului și alte asociații profesionale. Hai să vedem desppre ce e vorba. Aș vrea totuși să precizez că astăzi ne aflăm în aula Academiei de Științe Agricole „Gheorghe Ionescu Șișești” și că am foarte mulți colaboratpri, crescători de albine, salut Institutul de Apicultură, salut prezența celorlalte asociații, și în fiecare primăvară sunt sunat ca să vină în vederea pastoralului, mai ales acum, pentru că am plantat vreo 400 de hectare de perdele forestiere de vreo opt ani de zile, dar nu primim bani pe aceste hectare, nici pentru plata unică pe suprafață, dar nu sunt introduse nici ca zonă de interes ecologic. Noi zburăm cu același avion, stimați domni din apicultură! Noi, producătorii agricoli, nu putem trăi fără cei care cresc cu onoare și cu sacrificii albinele…Să nu fim cârcotași, hai să vedem tematica cercetării și să o abordăm pe baze temeinic stiințifice. Trebuie să mergem mai departe cu cercetarea și să tragem niște concluzii”.

    În încheierea conferinței, a luat cuvântul, din partea MADR, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, care i-a îndemnat atât pe producătorii agricoli cât și pe apicultori să se sprijine reciproc.

    „De ce în 2018 acest proiect? Nu știu anterior ce s-a întâmplat, dar eu la Ministerul Agrciulturii și Dezvoltării Rurale am primit în coordonare cercetarea agricolă din mai 2017 și în septembrie 2017 deja obținusem ordinul de ministru pentru acest proiect de cercetare din economiile sau din alte proiecte care nu fuseseră abordate din planul sectorial, care era în curs. Pe viitor, acest proiect este inclus în planul sectorial, dar acum să vedem cine îl va aborda, să facem consorțiul. Solicit ca absolut toți să fim echilibrați în abordarea noastră, de luare de cuvânt, de analiză și de enunțuri pentru că este o temă care a apărut poate și din încrâncenarea dintre anumite sectoare, care nu ar trebui să apară. Cu toții suntem sub aceeași umbrelă, fie că vorbim de producători agricoli vegetali, de sectorul animalier sau de cel apicol, cu toții suntem la aceeași căruță și aici marele producător agricol care a luat cuvântul a și spus, ca și Alina, că există un parteneriat de colaborare, de înțelegere, de conviețuire între producătorul agricol și apicultor. Producătorul agricol are nevoie de apicultor pentru favorizarea polenizării, apicultorul la rândul lui beneficiază de cheltuielile pe care producătorul le-a făcut pentru înființarea culturilor și prin aceste avantaje își obține producția meliferă. O paranteză făcând, subsemnatul, aici reprezint o funcție administrativă, de demnitate publică, dar acolo de unde vin sunt și un mic fermier cu 90 de hectare, și care de trei ani de zile a început și cu șase stupi de albine, acum am ajuns la zece stupi de albine, și de mic, copil fiind, când am deschis ocii părintele meu avea în curte și m-a crescut, până când am ajuns la facultate, cu 12-15 stupi de albine. Deci, pot să zic că privesc lucrurile și dintr-un unghi și dintr-un altul, și la mine acolo, unde cultiv pe cele 90 de hectare, vin apicultori și îmi solicită să-i las să se instaleze lângă culturile de floarea soarelui și cu mare drag le ofer tot sprijinul meu. Nu înțeleg de ce într-o parte există această încrâncenare, cum a fost și anul trecut când s-a zis la un moment dat „noi suntem mulțumiți de concluziile EFSA și aproape nu ne mai interesează, în continuare, de acest studiu”. Este total greșit pentru că practic prin această cercetare vrem să demonstrăm că unii nu dăunează altora, și suntem primii, în cazul în care rezultatele vor demonstra că într-adevăr sunt dăunătoare, care vom lua decizia care se cuvine. Până atunci însă, vă îndemn încă o dată să fim echilibrați și să lucrăm ca un organism complet astfel încât să ne ajutăm unii pe alții”, a declarat Floricel Maricel Dima.

    Proiectul de cercetare (contractat cu nr 415/ oct. 2017) a costat aproximativ un milion de lei și a fost finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale prin Programul Sectorial ADER 2015-2018, iar ICDA a avut calitatea de partener, alături de mai multe instituții de cercetare din țară, proiectul, condus de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti, având mai multe obiective de cercetare. De precizat, că pentru a evalua impactul neonicotinoidelor asupra albinelor din România ICDA a făcut un apel către apicultorii români în vederea prelevării de probe pentru efectuarea de analize specifice la laboratoarele europene acreditate în acest sens.

    Rezultatele și concluziile studiului privind impactul tratamentului cu neonicotinoide sunt disponibile AICI


    Te-ar mai putea interesa

    Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel” Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar

    Ultimele știri

    Fonduri europene pentru achiziția de utilaje – AFIR a publicat a doua versiune a Ghidului Polonia: Fermierii – subvenție de 250 euro/ha pentru grâul vândut până pe 10 martie Fermele și cooperativele pot accesa un nou ajutor pentru gunoiul de grajd