• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • RAPIȚA NERĂSĂRITĂ. DRAMA FERMIERULUI care A ÎNTORS 600 DE HECTARE ȘI A PIERDUT 200.000 DE EURO!

    Ramona Dascălu -

    Rapița nu a răsărit din cauza secetei din toamnă, iar fermierii au fost nevoiți, într-un final, să întoarcă suprafața semănată. Este o situație cu care se confruntă numeroase exploatații agricole din România, iar în cazul fermierilor care au pus suprafețe mari cu rapiță, pagubele cauzate de secetă sunt enorme. Acum, în primăvară, calculele sunt dezastruoase la nivel național și catastrofale la nivel de fermă afectată.

    Unul dintre fermierii care au pierdut suprafețe întinse de rapiță este mehedințeanul Cornel Stroescu, administratorul grupului de firme Hastro Sovarna care lucrează aproximativ 2.100 de hectare de teren agricol. Agricultorul a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că din cauza lipsei de precipitații din toamna anului trecut a pierdut toată rapița pe care a semănat-o, mai exact 600 de hectare, paguba materială ridicându-se undeva la 900.000 de lei, adică 9 miliarde de lei vechi. Echivalentul a circa 200.000 de euro pe care Stroescu i-a investit în lucrări și în sămânța care n-a avut apă deloc pentru a răsări.

    „Am pierdut 600 de hectare de rapiță. Pierderea este undeva la 1.500 de lei pe hectar. Degeaba am reclamat la primărie pentru că nu-i interesează de noi. Din câte am înțeles, joi se va forma o comisie care va merge pe teren, comisie formată din cineva de la primărie, inginerul de la noi și să vedem dacă va veni și cineva de la Direcția Agricolă, dar nu prea cred că se vor deplasa ei pentru un fermier”, ne-a declarat Cornel Stroescu, recunoscând că nu își pune prea mari speranțe că va fi despăgubit pentru calamitatea din ferma sa.

    Mai mult decât atât, Cornel Stroescu spune că pe acești bani pe care i-a îngropat în pământ, ANAF-ul îl va obliga să plătească și impozit: ”Problema cea mare este însă cu ANAF-ul pentru că banii cheltuiți de fermieri nu se deduc la sfârșitul anului ca și o cheltuială, ci abia după ce înregistrezi producția, adică după ce recoltezi. Am trecut prin astfel de probleme cu ANAF-ul, în 2015, când am avut iarăși calamități cu culturile de primăvară, floarea-soarelui și porumb. Eu în 2015 am avut și un proces verbal al unei comisii formate din 5 membri, membru de la primărie, de la Direcția Agricolă, de la APIA, de la ISU și de la Finanțe și cu toate acestea m-au pus să plătesc impozit pe banii cheltuiți, nu i-au considerat o cheltuială deductibilă. M-au întrebat de ce n-am făcut producție și de ce nu mi-am asigurat culturile. Nu există o companie în România, cel puțin atunci nu exista, și nici acum nu este care să îți asigure seceta”, a explicat acesta.

    În aceste condiții, fermierul mehedințean îi atenționează pe toți fermierii români care au întors cultura de rapiță: „Voi face un apel către toți fermierii din România, având în vedere că s-a întors 70-80% din rapița însămânțată anul trecut, să aibă mare grijă pentru că ANAF-ul nu o să considere o cheltuială banii pe care noi, fermierii, i-am băgat în pământ anul trecut, toamnă pentru cultura de rapiță și atunci o să ne pună să plătim impozit pe banii ăia și nu vor mai fi nici deductibili. Cu siguranță, și anul acesta se va întâmpla ca în 2015, și mai ales că nu au bani la buget, ANAF-ul va veni să ia iarăși pielea de pe fermieri„.

    Fără fondul mutual agricultura românească va fi pe butuci

    Fermierul mehedințean susține că doar prin înființarea Fondului Mutual agricultorii își vor putea proteja culturile de secetă.

    „Trebuie să înființăm fondul mutual și știm foarte bine că Federația Națională PRO AGRO și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, LAPAR, se băteau acum câțiva ani cu pumnii în piept, dar de fapt își făceau un fel de campanie. Ziceau că fac fondul mutual pentru fermieri ca să ne asigurăm seceta, că sunt bani de la Uniunea Europeană prin PNDR 2014-2020, bani alocați pentru secetă. Eu am spus să nu ne bazăm însă numai pe banii de la Uniune, am fost printre singurii fermieri din țară care am spus că fără acest fond mutual, fără camerele agricole, fără o susținere financiară, creditare de la instituțiile bancare, agricultura va fi pe butuci”, este de părere Cornel Stroescu.

    Fermierul Stroescu consideră că la bugetul acestui fond mutual pot contribui atât fermierii, cât și companiile care activează în agriculturi, și nu în ultimul rând statul român:

    „Am avut legea 381 care era numai pentru despăgubirea secetei și înghețului de iarnă, dar au abrogat-o în 2010. Și atunci eu am zis așa: Haideți să nu mai luăm banii de la bugetul de stat, haideți să creăm această organizație – Fondul mutual, așa cum funcționează și în alte țări. În primul rând, la acest fond veneau câteva sute de milioane de euro de UE pentru asigurarea calamităților, după aceea eu ca și fermier clar o să plătesc mai mult dacă îmi asigur seceta, mai ales dacă activez într-o zonă predispusă la secetă, în al treilea rând toate companiile care trăiesc de pe umerii fermierilor cum sunt furnizorii de inputuri, furnizorii de echipamente, de utilaje agricole, și mai ales vorbim de băncile care creditează fermierii, un 1% din profitul lor care să vină în acea oală în care băgăm banii ăștia. De asemenea, ar putea și statul să vină cu un 1% sau din taxele și impozitele pe care le plătim sau din contribuțiile pe care le dăm pentru angajați să se întoarcă și la Fondul Mutual un 1-2%. Prin Fondul Mutual, fiecare ar trebui despăgubit pentru cheltuială pe care a avut-o, dovedită prin documente. Acest fond ar asigura continuitatea fermierilor români a de putea să lucreze mai departe. Am putea să facem acest lucru, dar nu se vrea să se facă nimic pentru agricultorii din România”, a declarat Cornel Stroescu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

    De asemenea, fermierul din Mehedinți militează și pentru înființarea Camerelor Agricole, care să-i ajute pe fermieri la desfacerea produselor: „Am mai spus să înființăm Camerele Agricole pentru că toți fermierii au o problemă cu desfacerea produselor. Ce să facem cu Camera de Comerț Unirea? Să fim serioși, noi trebuie să ne organizăm începând de la nivel de comună, județ și abia apoi la nivel național. Trebuie sprijiniți fermierii ca să plătească angajații de la Camera Agricolă, nu să ni să ceară 50 de cenți pe hectar, cum s-a gândit PRO AGRO anul trecut sau acum doi ani, și la 10 milioane de hectare aveau 4-5 milioane de euro de cheltuială pe an. Și atunci eu am spus așa: veniți cu serviciile pe care vreți să-mi luați banii ăștia, ce faceți voi pentru mine? De ce n-au vrut prin Camera Agricolă? Eu n-am cerut bani de la fermieri, am cerut bani de la bugetul de stat pentru că înființam locuri de muncă pentru specialiștii care erau plătiți, o parte din bani se întorceau înapoi la bugetul de stat prin contribuțiile pe care le plăteau pentru angajați, prin veniturile pe care le făcea Camera Agricolă, și nu în ultimul rând prin veniturile pe care le fac fermierii datorită acestei organizații”, a explicat acesta.

    Despăgubirile, un du-te-vino

    Cornel Stroescu a readus în atenția fermierilor și situația din 2017, despre care Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris în mai multe rânduri, semnalând că mai mulți agricultori afectați de seceta din 2015 au fost despăgubiți ca apoi, la doi ani distanță, să afle că trebuie să dea banii înapoi.

    Citiți și:

    METODA DE CALCUL care îi obligă pe fermieri SĂ DEA BANII ÎNAPOI. Se mai poate face ceva PENTRU A REZOLVA PROBLEMA?

    EXCLUSIV. FERMIERII REFUZĂ SĂ ÎNAPOIEZE BANII DE LA APIA. Cornel Stroescu, APA Mehedinți: ”OAMENILOR LE ESTE FRICĂ SĂ VORBEASCĂ”

    247 de fermieri vor da înapoi despăgubirile pentru seceta din 2015

    „Foarte mulți fermieri în 2017 au trebuit să dea banii înapoi. Ministrul de la acea vreme, Daniel Constantin, a făcut un lucru foarte bun, a sprijinit fermierii, apoi a venit guvernul tehnocrat și cu ministrul Agriculturii de atunci – Achim Irimescu, care înainte să plece, în noiembrie 2016, a dat ordinul să fie verificați fermierii care au depus documente la APIA pentru despăgubirile din 2015. Existau procese verbale de calamitate, așa cum a fost și la mine, stabilite de o comisie pentru că fusese secetă. De ce au dat fermierii înapoi banii? S-a analizat că în ultimii 5 ani fermierul respectiv, producția medie pe care a făcut-o la porumb și la floarea-soarelui a fost mai mare decât s-a stabilit la nivel de județ. Mârșav au luat banii oamenilor atunci când oamenii au primit subvenția la motorină sau de fiecare dată când fermierii primesc bani prin Trezorerie. Nu au întrăznit să pună poprire pe conturile fermierilor”.

    Fermierul din Mehedinți deplânge situația fermierilor români care, la fel ca și el, riscă tot ce au pentru a încerca să rămână în țara lor. „Fără acest fond, fără camerele agricole și fără un sistem bancar care să sprijini fermierii, atunci când au nevoie, pe termen lung nu o să vedeți agricultură performantă în România, agricultura așa cum este în Vest, pentru că la noi fermierii suntem chinuiți. Fermierii ca mine își riscă totul ca să rămână în țara lor, să nu fie nevoiți să plece în străinătate. Acesta este punctul meu de vedere. Nu-ți trebuie multă școală ca să îți dai seama de lucrul ăsta, dar poate din cauza a prea multă școală și a numărului mare de diplome pe care le au angajații din Guvern este un ghiveci în căpățâna lor și de aceea nu mai gândesc ce e normal și simplu”, a concluzionat Cornel Stroescu.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia Vremea de Florii, 1 Mai și Paște 2024. Meteorologii au anunțat prognoza meteo de sărbători

    Ultimele știri

    Fonduri europene pentru achiziția de utilaje – AFIR a publicat a doua versiune a Ghidului Polonia: Fermierii – subvenție de 250 euro/ha pentru grâul vândut până pe 10 martie Fermele și cooperativele pot accesa un nou ajutor pentru gunoiul de grajd