Șarpele de casă: periculos sau benefic. Metode de alungare
agrointeligenta.ro -
Șarpele de casă – periculos sau benefic. Șarpele de casă (Natrix natrix), cunoscut și ca șarpele de iarbă sau șarpele de iarbă, acesta nu este periculos și poate fi chiar benefic în curți și grădini.
Metodele prin care se pot îndepărta șerpii de pe lângă casă vă sunt la îndemână. Se spune că fiecare casă are șarpele său, un șarpe de casă ce nu este veninos, dar care s-ar putea să nu vă facă să vă simțiți confortabil. Ne-am propus să vă spunem mai multe despre șarpele de casă, Natrix natrix, o reptilă docilă, neveninoasă. Astfel, de la început, trebuie să știți că șarpele de casă, denumit și șarpe de iarbă sau șarpe de apă, nu este periculos, dar atunci când este încolțit, reacționează, se înfoaie, sâsâie și atacă.
- Șarpele casei în credința populară românească;
- Șarpele de casă – cum arată;
- Unde stă un șarpe de casă;
- Ce mănâncă șarpele de casă;
- Cum se înmulțește șarpele de casă;
- Șarpele de casă este veninos?
- Șarpele de casă, confundat cu vipera;
- Metode pentru a alunga șarpele de casă;
- Metode bio de alungare a șerpilor și reptilelor;
- Metode chimice cu produse de alungare a șerpilor și reptilelor.
Șarpele casei în credința populară românească
Șarpele casei este denumit popular și Șarpele Străjer sau Știma Casei și trăiește în locul întunecos, între pereții sau zidurile casei, sub prag sau în fundația casei.
În România, credința populară vorbește despre așa-numitul șarpe al casei care păzește locul de rău și care nu trebuie omorât sau stârpit. Despre acest șarpe se spune că păzește oamenii care îl rabdă și îi apără de boli, certuri, incendii, cutremure sau alte nenorociri.
O casă părăsită de șarpele ei devine necurată și atrage energia negatuvă, duhurile negre, este credința din popor.
Citiți și: Arici în grădină – beneficii. Cum îi atragem, ce mănâncă un arici
Șarpele de casă – cum arată
Aspectul șarpelui de casă îl face dificil de recunoscut de multe ori pentru că poate avea culori diferite. Lungimea lui Natrix natrix este de obicei de până la un metru (între 60 cm și 1 metru). Sunt exemplare care ating și 1,3-1,5 metri lungime, chiar să depășească 2 metri.
Deși mulți spun că șarpele casei este complet alb întrucât stă în locuri unde nu ajunge lumina, în realitatea acest șarpe are spatele cenușiu, cu variații de la brun până la negru. Variația persa prezinta două dungi longitudinale paralele albe sau gălbui pe laturile spatelui. Abdomenul are un desen caracteristic: o alternanță de alb și negru, predominând pigmentul negru. În partea posterioară a capului se află de ambele părți câte o pată semicirculară galbenă, albicioasă sau alb-cenușie, încadrată anterior și posterior de câte o pereche de pete negre. Se pot întâlni și exemplare melanice cu abdomenul si spatele complet negre. Șerpii mai tineri sunt cenușii cu un desen format din pete închise alternate.
La șarpele de casă sau de iarbă, femelele sunt mai viguroase, în timp ce masculii sunt mai mici și mai firavi.
Unde stă un șarpe de casă
Șarpele de casă nu trăiește chiar…în casă, cu excepții, iar aceste excepții vizează zonele apropierea bălților sau lacurilor.
Acest șarpe duce o viață amfibie și viața lui este legată de bazinele acvatice. Uneori se depărteaza de malul apei, fiind întâlnit și în păduri, pe câmp și în zone pietroase și uscate. Se adăpostește adesea lângă locuințele din Delta Dunării și zona inundabila a Dunării printre crăpăturile temeliei si în găurile din pardoseala pridvorului, de unde și numele.
Șarpele de casă un stil de viață diurn. El poate fi văzut tolănit la soare, în zonele cu multă vegetație verde.
Ce mănâncă șarpele de casă
Hrana unui șarpe de casă este strâns legată de zona în care trăiește. Acest tip de șarpe se hrănește aproape exclusiv cu amfibieni (în special broaște), dar consumă și pești sau rozătoare mici.
Pentru că nu este nici veninos, nici constrictor, el imobilizează prada cu dinții și apoi o înghite vie.
Șarpele de casă este benefic pentru că se hrănește cu șoareci, șobolani, așa că este de mare ajutor în curți sau grădini. Dacă este deja prezent într-o zonă, pe acolo nu vor mai apărea alți șerpi periculoși, întrucât șarpele de casă își marchează foarte bine teritoriul.
Cum se înmulțește șarpele de casă
Șerpii de casă formează așa-numitele gheme la sfârșitul lui aprilie și în timpul lunii mai. Șerpii în acuplare stau încolăciți (masculii în jurul femelelor), dar fără ca masculul să muște ceafa femelei pentru a o imobiliza.
Ponta este depusă în iulie-august. Cele 11-25 de ouă albe, lungi-ovoidale, lipite ciorchine sunt îngropate în sol afânat, paie putrede, mușchi, frunzar etc. Adesea mai multe femele depun în același loc. Puii ies după zece săptămâni, având 16-19 cm.
Șarpele de casă este veninos?
Șarpele de casă nu este veninos şi nici periculos pentru oameni. Numai în cazuri excepționale, reptila poate mușca omul, iar rana să se infecteze din cauza bacteriilor din gura șarpelui. De aceea astfel de mușcături trebuie atent îngrijite de către cadrele medicale.
În afară de aceste situații aparte, atunci când este atacat, șarpele de casă fuge, refugiindu-se în crăpături, găuri sau între rădăcinile arborilor.
Surprins lângâ mal se va refugia în apă, fiind un bun înotător. Acesta înoată șerpuind, cu capul deasupra apei.
Încolțit și fără a avea unde să se ascundă, se încolăcește, șuieră puternic și își lățește capul pentru ca în cele din urmă să lovească adversarul cu botul, fără a mușca însă, cu scopul de a intimida.
Luat în mână împroașcă conținutul glandelor anale, urât mirositor, cu iz de usturoi.
Șarpele de casă, confundat cu vipera
Șarpele de casă este de multe ori confundat cu vipera comună, cu care se aseamănă.
Natrix natrix are pupile rotunde, iar pe gât prezintă acel inel gălbui, care la viperă lipseşte. În schimb, vipera are pupilele cu aspect de fantă, iar spatele este străbătut de un desen în zigzag, bine conturat.
Metode pentru a alunga șarpele de casă
Șerpii de casă sunt sensibili la numite mirosuri și la ultrasunete. Nu suportă mirosul de mentă sau de usturoi, iar dacă li se strică culcușul și nu mai au mediu propice (apă, vegetație bogată), de obicei pleacă singuri.
Metode bio de alungare a șerpilor și reptilelor: Dispozitivele cu ultrasunete
Alungarea șerpilor de casă și a altor reptile se poate face cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Prețul acestora pornește de la 100-150 de lei, fiind dispozitive care fie se alimentează cu energie solară, fie funcționează pe bază de baterii. Dispozitivul emite vibrații cu o anumită frecvență la intervale de câteva zeci de secunde 25 secunde. În funcție de dimensiunea și puterea unui astfel de dispzitiv, aparatul poate acoperi o suprafață de peste 500 de metri pătrați. O mare importanță o are și consistența solului.
Cum acționează: Aparatul cu ultrasunele alungă eficient animalele ce trăiesc pe sol și sub sol – rozătoarele subterane, șerpilor și insectelor târâtoare deoarece ele nu pot suporta vibrațiile sonore.
Metode bio de alungare a șerpilor și reptilelor: Granule cu ulei de camfor
Granulele anti șerpi sunt folosite pentru alungarea șerpilor, șopârlelor și a altor reptile dăunătoare din jurul locuinței. Astfel de produse conțin substante naturale foarte deranjante pentru acestea, obligându-le asfel să părăsescă zona. Astfel, granulele naturale contra reptilelor au în compoziție materiale argiloase inerte, mix de esențe parfumate și ulei de camfor, o substanță obținută din rășina copacului Cinnamomum camphora ce ajunge la vârste cuprinsp între 1.000 – 2.000 de ani și secretă acestă rășină ce conține substanțe antimicrobiene.
Cum acționează: Șerpii și alte reptile sunt alungate de mirosul puternic al granulelor, în special al uleiului de camfor. Produsul nu este toxic pentru oameni sau pentru animalele de companie.
Metode bio de alungare a șerpilor și reptilelor: Benzile adezive contra șerpilor
Capcanele adezive contra șerpilor asigură o protecție punctuală, pe suprafețe mai mici, mai mult la interior. Utilizarea adezivelor la exterior nu garantează rezultatul deoarece puterea adezivului de a „prinde viețuitoarea” scade din cauza prafului și a umidității.
Cum funcționează: La contact cu banza adezivă, șarpele se lipește putin iar în încercarea lui de a scăpa se va prinde o suprafață mai mare din corpul lui. Rămâne așadar blocat pe adeziv.
Soluții chimice pentru alungarea șerpilor: Repelenți
Utilizarea repelenților pentru alungarea șerpilor este recomandată la exterior și oferă protecție pentru o suprafață mai mare decât în cazul capcanelor adezive. Realizarea tratamentului se face marginal, de jur împrejurul zonei ce se dorește a fi protejată. Se aplică produsul în bandă de aproximativ 15-20 cm, împiedicând astfel accesul reptilelor în zona „protejată”. Dacă în zona pe care vreți să o protejați există deja șerpi, atunci tratamentul nu mai este preventiv și trebuie lăsată o suprafață de 2 metri lungime pe unde reptilele să părăsească suprafață tratata. Verificați dacă produsul este rezistent la ploaie.
Cum funcționează: Repelentul de șerpi formează o barieră chimică împotriva reptilelor â. Organul Jacobson, este un organ extrasenzorial situat în partea superioară a gurii reptilei și este folosit în principal pentru a evalua mediul ambient circumstant. Acest organ este folosit atunci când reptila își folosește limba. Repelentul va paraliza temporar funcțiile organului Jacobson, făcând reptila să se retragă cu rapiditate.
