Fermierii români – ”vânați” de funcționarii care fac controale! ”Nu știu decât să ne bage bețe în roate!”
Roxana Dobre -
Crescătorii de animale se simt vânați de cei care îi controlează pentru subvenții și care ar trebui să le fie parteneri, să îi îndrume în privința regulilor și greșelilor pe care le fac. Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Romănia ROMOVIS și crescător cunoscut de ovine din Arad spune că este șocat de modul în care cei de la Autoritatea pentru Zootehnie (ANZ) aleg să se comporte la controalele în teren. Pare un război al orgoliilor în care angajații statului au toate pârghiile să îi penalizeze pe fermieri dacă vor. Și de cele mai multe ori o fac chiar dacă rolul lor este să îi îndrume, să le fie parteneri și nu călăi.
”Eu pe unde am umblat prin Europa nu am întâlnit pe nimeni să pună o mică piedică fermierilor. Din contră au făcut legi pentru ei, și eforturi, ca să îl aibă, să producă în continuare. Am fost acum trei ani cu o delegație în Germania și m-a marcat faptul că oierul la care am poposit ne-a spus că lui i-a făcut Primăria un adăpost acum 50 de ani numai să țină animale pe terenurilor lor, să nu se împădurească sau să schimbe zona. Și acum trei ani când am fost noi la ei, am participat 10 fermieri, îi făcuse Primăria al doilea adăpost pe fonduri europene. Dar Primăria a făcut proiectul, nu oierul. La noi nu știu cum să ne bage bețe în roate”, ne-a declarat Nicolae Cioranu cu amărăciune.
El spune că înțelege de ce crescătorii sunt pur și simplu ”vânați” și funcționarii îi iau la întrebări și cei care nu sunt încriși în vreun program de ameliorare. ”Cum este posibil să vii tu și să spui că un om care ține oi pe marginea satului sau la munte să te duci să îl iei la întrebări dacă are berbecul autorizat sau nu. Când el nu face parte dintr-un program de ameliorare. Numai că omul vrea să producă în țara aceasta. Nu este posibil așa ceva! Ei cred că nu își dau seama pe termen lung ce efecte va avea această ”vânătoare” a producătorilor. Eu personal am spus că ies din controlul oficial și îmi văd de treabă. Mi s-a spus că și atunci trebuie să am berbeci autorizați. Am răspuns: păi nu o să vii niciodată dumitale să îi găsești că eu știu când fac monta. Da, stai puțin că te controlăm când oile sunt cu mieii după ele. Atunci dacă îmi dădea cineva o palmă zdravănă nu mă trezea la realitate cum m-au trezit cu chestia asta. Am și spus: voi sunteți ghilotina oieritului, o să scriu odată undeva mare de tot: ANZ, ghilotina oieritului din România!”, a povestit Nicolaea Cioranu un episod petrecut chiar în ferma sa.
Scrapia nu le-a ”mirosit” turcilor când au cumpărat ovine pentru prăsilă
Nicolae Cioranu mai spune că nu crede în pericolul pe care autoritățile îl invocă, legat de Scrapie. Deși boala în sine este mortală pentru ovine, în țara noastră nu există focare active care să pună în pericol exportul de animale vii așa cum s-a invocat de la Ministerul Agriculturii când s-a dat exemplu Turciei care a refuzat să mai cumpere miei de la oierii români.
”Chiar credeți că scrapia este un pericol mare? Că dacă ar fi așa grav nu ne-ar mai cumpăra nimeni marfa, s-ar vinde iar mieii cu 5 lei pe kilogram. Eu am întrebat conducerea ANSVSA la cea mai recentă ședință la care am participat, unde a fost și ministrul, pentru câte probe privind depistarea screpiei au avut finanțare în 2019. Răspunsul a fost că pentru 5.000 de probe. În acest an pragul a scăzut la 2.500. Și atunci nu pot să nu ma întreb cum se poate să scadă finanțarea dacă pericolul este într-adevăr așa mare? Când a cumpărat Turcia femele de prăsilă de la noi, 2-3 ani, nu mai aveau scrapie. Acelea de ce nu au avut boala? Întrebați la ANSVSA câte animale au plecat în Turcia, femele de reproducție. Au avut turcii un program pentru fermieri prin care statul se obliga să dea animale și fermierii să dea înapoi mieii, produșii. Și acum cum poți să spui că suntem plini de scrapie?!”, a mai spus crescătorul de ovine din Arad.
Acesta a adus în discuție și problema genotipării care devine obligatorie pentru asociațiile care vor să autorizeze producători pentru monta naturală. ”Noi am propus să se genotipeze mieluțele și berbecuții de anul acesta. Când vin la Cioranu să îi genotipeze acum berbecuții pe care i-a oprit de prăsilă și peste 2-3 luni îi spun lui Cioranu că din 100 de berbecuți, 10 sunt slab-rezistenți. Normal că le strâng mâna și spun: domule mulțumesc că mi-ai spus, acum nu îi mai bag în iarnă, îl bag la sacrificare și nu mai investesc în el până la vară când mi-l poți tu genotipa. Este normal ca nimeni să vrea să aibă animale bolnave în exploatație. Chiar atâția bani are țara asta să vrei să faci genotiparea la berbeci și să îți vină rezultatele după ce s-au născut o generație de miei, că nu vin mai repede?”, se mai întreabă retoric crescătorul de oi.
