• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Zece produse tradiţionale româneşti vor protecţie europeană: Pe lista de aşteptare se află Telemeaua din Mărginimea Sibiului şi cârnaţii de Pleşcoi

    agrointeligenta.ro -

    Miza producătorilor de produse tradiţionale este piaţa europeană, cei mai mulţi dorindu-şi să exporte sub protecţia unei mărci recunoscute şi protejate în comunitatea UE. Astfel, zece dosare pentru bunătăţi româneşti aşteaptă aprobarea Comisiei Europene, în timp ce doar 30 de produse tradiționale au fost înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) după cinci luni de la intrarea în vigoare a noii legislații.

    România deține un singur produs certificat la nivel european prin indicația geografică protejată (IGP) și două care urmează să obțină recunoașterea denumirii de origine protejată (DOP).

    Zece produse tradiționale se află în pregătire pentru obținerea protecției europene, printre ele numărându-se Brânza de Covurlui, Salamul de Nădlac și Pita de Pecica. Celelalte produse tradiționale pentru care documentațiile sunt în diferite faze de elaborare sunt Cârnații de Pleșcoi, Salamul de Sibiu, Vîrșli, Brânza de Giulianca Brăila, Gemul de Rabarbăr, Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată și Telemeaua de la Mărginimea Sibiului.

    Magiunul de Topoloveni, deschizător de drumuri

    „Din 2007 și până în prezent, România a reușit să obțină indicația geografică protejată (IGP) pentru un singur produs, respectiv pentru Magiunul de prune Topoloveni, iar pentru alte două produse, Telemeaua de Ibănești și Pește Novac afumat de Țara Bârsei, se așteaptă obținerea denumirii de origine protejată (DOP). Aceste produse se află încă în perioada de opoziție la Uniunea Europeană timp de șase luni. Ei au venit cu câteva observații de formă și nu de fond, pe care le-am reglat”, a declarat, pentru Agerpres, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

    Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia cu 296, Franța cu 243, Spania — 205, Portugalia — 139, Grecia — 106 și Germania — 96.

    „Pe de o parte, am intrat mai târziu în Uniunea Europeană, iar celelalte țări nu au stat să ne aștepte pe noi, iar după ce am intrat a trebuit să facem legislația pentru ceea ce înseamnă organisme private de inspecție și certificare. Din acele peste 4.400 de produse tradiționale care erau înregistrate la nivel național cred că unele trebuiau duse către obținerea acestei protecții, fie DOP, IGP sau STG (specialitate tradițională garantată), dar nu putem arde niște etape.

    De exemplu, acum derulăm un proiect cu Elveția pentru recunoașterea europeană a câtorva produse, respectiv Telemeaua de la Mărginimea Sibiului, Brânza de Covurlui, Pita de Pecica, Gem de Rabarbăr, Scrumbie de Dunăre eviscerată și afumată, dar și pentru alte produse precum Salamul de Nădlac, Brânza de Giulianca Brăila, Brânza de Burduf în scoarță de brad de la Bran, Cârnații de Pleșcoi și Vîrșli care se află în diferite stadii de elaborarea a documentației. Targetul pentru noi este ca în jur de 25-30 de produse tradiționale să poată obține DOP, IGP sau STG”, a mai spus Morărescu.

    Acesta a mai spus că MADR lucrează în prezent cu Ministerul Culturii pentru identificarea anumitor produse cu notorietate în arhiva muzeelor pentru a le putea da o formă și a le obține protecția europeană.

    Consiliere prin Camerele Agricole

    Doar 30 de produse tradiționale au fost înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) după cinci luni de la intrarea în vigoare a noii legislații, în condițiile în care anterior existau 4.400 de produse atestate, iar termenul limită de reatestare expiră la 11 septembrie 2014.

    „Lucrurile se desfășoară un pic mai greu pentru că, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele Agricole și consiliați de cei de la direcțiile agricole vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă niște taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contra-cost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanță care are prețuri destul de mari. Producătorii mai plătesc și costurile pentru analize și o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile și care îi duc undeva la 8-10 milioane de lei”, a explicat reprezentantul MADR.

    Foto: Mediafax


    Te-ar mai putea interesa

    ANSVSA – limite pentru ferma de familie. Vânzare directă de maxim 300 l/lapte de vacă pe zi Subvenția APIA pe mieluțe: Animalele – eligibile în baza Registrelor Genealogice Cultura de bob de la semănat la recoltare. Tehnologie de cultivare

    Ultimele știri

    Plantele beau, nu mănâncă! Baza agriculturii: Solul! Cum îl facem optim pentru culturile noastre acum, în primăvară, cu cheltuieli minime? S-a publicat Ghidul pentru achiziția de utilaje agricole cu fonduri europene!