Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face în ziua Nașterii Domnului
agrointeligenta.ro -
Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun. Ce se face în ziua Nașterii Domnului aflăm din acest articol.
- Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun;
- Obiceiuri în ajun de Crăciun;
- Ce nu trebuie să faci în ajunul Crăciunului;
- Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2022 – în ajunul Crăciunului;
- Tradiția lui Moș Ajun și Moș Crăciun;
- Tradiția împodobirii bradului de Crăciun.
Nașterea Domnului este celebrată pe 25 decembrie, iar de această sărbătoare creștină se leagă numeroase tradiții și obiceiuri. O parte dintre acestea nu s-au păstrat în timp, altele au suferit modificări, dar cea mai mare parte dintre ele se păstrează și astăzi la fel ca pe vremea bunicilor noștri.
Iată care sunt cele mai îndrăgite tradiții și obiceiuri de Crăciun.
Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun
Tradițiile și obiceiurile românești de Crăciun încep de pe 20 decembrie, de Ignat, când se taie porcul și se intră oficial în sărbătorile de iarnă. De la Ignat și până la Crăciun se umbla cu capra, țurca sau brezaia, o mască cu cap de animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor și bunăstare animalelor din ogradă.
Obiceiuri în ajun de Crăciun
Obiceiurile pentru ajunul de Crăciun încep chiar înainte de această zi, din noaptea de 23 spre 24 decembrie. În această noapte, în multe regiuni ale României se face masa de ajun pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.
Acum încep și colindele de Crăciun, care anunță Nașterea Domnului. Tradițional, colindătorii erau răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar acum li se oferă și bani. Chiar și la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.
Se zice că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ ca să ne mai scape de păcate, iar când acestea nu se vor mai auzi, vor ieși diavolii pe pământ.
Păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite și vechi tradiții în Moldova, tradiție pe care unii dintre locuitorii satelor moldovenești o mai țin. Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Astfel, în seara de ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.
Ce nu trebuie să faci în ajunul Crăciunului
În Ajunul Crăciunului nu trebuie să faci o serie de lucruri despre care tradiția spune că atrag ghinionul în case. Astfel, în această zi nu se scoate gunoiul afară din casă și nu se împrumută lucruri și nici nu se ia înapoi ce s-a împrumutat.
În Ajunul de Crăciun nu se bea rachiu și se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului.
În Ajun de Crăciun, apicultorii nu trebuie să dea nimic din casă, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2022 – în ajunul Crăciunului
- Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”.
- În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
- În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.
- Fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
- La țară, în ziua de Ajun se coace cozonacul.
- În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin membri de familie morţi şi mănâncă din acele bucate.
Începând de la Crăciun și până la Bobotează, se umblă cu Steaua. Copiii poartă pe cap o coroană din hârtie colorată și colindă. Acum are loc și Vicleimul sau Irozii. Este momentul în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos și șiretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor.
Mai nou, una dintre tradițiile de Crăciun este trimiterea de urări, felicitări și mesaje de Sărbători tuturor celor dragi și familiei.
Colinde de Crăciun pentru copii: cele mai frumoase colinde românești în versuri
Tradiția lui Moș Ajun și Moș Crăciun
În România se păstrează tradilia lui Moș Ajun, transformat în timp în Moș Crăciun. Moș Ajun era considerat stăpânul timpului care deține puterea anului ce va veni. După apariția lui Moș Crăciun (în creștinism), valoarea lui Moș Ajun scade. Ei sunt bătrâni cu bărbi albe ca zăpada. Sunt buni și darnici și aduc cadouri tuturor copiilor.
Tradiția spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui Moș Ajun. Acesta, fiind sărac, o îndrumă către fratele lui, Moș Crăciun. Acesta este stăpânul staulului unde au stat Iosif și Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui Moș Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască.
Tradiții și obiceiuri agricole de Crăciun. Ce trebuie faceți ca să vă meargă bine tot anul
De ce se dau daruri Crăciun
De ce se dau daruri de Crăciun și de unde a pornit tradiția darurilor de Crăciun. După naștere, se spune că Pruncul a fost așezat sub un măr și Moș Crăciun a început să culeagă fructe și să le arunce cu bucurie copiilor care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul ca Moș Crăciun să aducă daruri copiilor.
Cadourile sunt legate și de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Iisus. În zilele noastre, o persoană îmbrăcată în haine roșii, cu barbă și sac cu jucării împarte cadouri tuturor copiilor.
Tradiția spune că Moșul vine în noaptea de Ajun, după ce copii au adormit și le lasă celor cuminți daruri sub bradul împodobit.
Tradiția împodobirii bradului de Crăciun
Bradul de Crăciun pe care îl împodobim are și el tradiția sa. Crăciunul este legat și de obiceiul împobirii Inițial, în cultura poporului nostru, bradul deținea funcții funerare. Bradul era fie substitul miresei sau mirelui, dacă în familie exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului.
Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun este destul de recent în România. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoabele semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului. Bradul de Crăciun se împodobește, conform tradiției, în seara de Ajun.
