• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Povestea primului cultivator de lavandă din județul Cluj: Nu vine nimeni la poartă să-ți cumpere recolta. Te descurci cum poți!

    agrointeligenta.ro -

    Județul Cluj este locul în care astăzi găsim cea mai puternică comunitate de cultivatori de lavandă din România, iar Gabriela Culda a fost primul clujean care a investit în această plantă. A început cu material săditor adus din Olanda, iar din cele trei soiuri cumpărate, a rămas peste iarnă cu unul singur.

    În 2009, Gabriela Culda avea un loc de muncă în domeniul asigurărilor și ceva teren disponibil în satul Finișel, comuna Săvădisla din județul Cluj. A decis să investească în lavandă dintr-un implus pe care astăzi îl numește…inconștiență.

    ”La acea vreme, nu știam de nimeni să cultive lavandă în România. Nimeni nu știa unde să ne îndrume, așa că am apelat la o firmă din Olanda să cumpărăm butașii pentru a înființa 2.300 de metri pătrați cu trei soiuri de lavandă”, își amintește clujeanca. Iarna aprigă de la marginea munților au făcut însă selecția naturală în plantația familiei Culda care s-a trezit în primăvara lui 2010 cu un singur soi rămas verde. Restul au degerat și s-au calculat la pierderile începutului afacerii cu lavandă de Cluj. ”Am rămas cu soiul de Lavandula Angustifolia Blue scent, cel pe care îl avem și acum, care se comportă foarte bine la condițiile din zona noastră, rezistă la ger și dă producție bună”, explică Gabriela Culda.

    10475593_667610376656295_5305857730033295281_n cultura de lavanda

    Prima recoltă, în al doilea an de la plantare

    Primele flori de lavandă au fost culese de pe plantație în vara lui 2010, prea puține, însă pentru a se numi producție, așa că au devenit rapid cadouri pentru prieteni și cunoștințe. Anul 2011 a adus, însă, marea schimbare. ”Deja resimțeam efectul crizei și locul meu de muncă nu mergea prea bine. A fost momentul când am obținut o recoltă de lavandă peste așteptări și am decis să renunț la cealaltă activitate și să mă concentrez pe cultura noastră agricolă pe care să o extindem cu fonduri europene, așa că astăzi am ajuns să avem pe proiect un total de 4.000 de metri pătrați și încă o exploație”, declară ”pioniera lavandei de Cluj”.

    A cerut oferte de preț de la firme care procesează lavandă

    Recolta bună nu înseamnă automat și un cîștig pe măsură, explică Gabriela Culda. Ea își aduce aminte cum, în vara lui 2011, cu lavanda înflorită pe câmp, a contactat toate firmele românești care ar fi putut să îi preia producția pentru procesare. De la companii de ceaiuri, la cele de cosmetice sau medicamente, toate au fost sunate și multe i-au trimis o ofertă de preț care, pentru cultivatoare, a fost o mare dezamăgire. ”Se oferă circa 9 lei pe kilogramul de lavandă – prețul poate să difere dacă se dă floarea cu tijă, fără tijă, și alte detalii. Eu însă mi-am făcut atunci un calcul și mi-am dat seama că la baniia ceștia nu îmi acopăr investiția și munca”, spune Gabriela Culda. Așa a ajuns ca, împreună cu o prietenă, să facă singură procesarea și vânzarea recoltei sale de lavandă.

    De la buchete, la butași, plante în ghiveci, săculeți cu flori uscate și ulei esențial de lavandă, toate sunt acum produse direct de clujeanca pasionată de lavandă. ”Oricât ne-ar plăcea să ne amăgim, în România nu avem o asociație reală a cultivatorilor de lavandă, un cluster agricol unde să duci producția și să încasezi contravaloarea ei. Realitatea este că nu vine nimeni să îți bată la poartă și să-ți cumpere recolta. Te descurci cum poți, însă partea bună este că există o nisă, un culoar pentru fiecare producător. Eu asta am învățat de când cultiv lavandă: că soluții există, doar să le cauți și să muncești pentru a le pune în practică. De altfel, așa am ajuns și noi să distilăm, să producem uleiul de lavandă în 2012, când nu mai aveam ce face cu atâta lavandă și trebuia să o recoltăm, dar nu aveam capacitate de depozitare. Nevoia te învață”, spune Gabriela Culda.

    1798243_589535124463821_598223693_n

    Cât despre firmele străine care cumpără lavandă românească, clujeanca declară că acestea există, însă dacă ar vinde prin ele, profitul nu i-ar acoperi munca. ”Este decizia fiecăruia. Noi am ales să venim cu ceva nou – cu săculeți, jucării cu lavandă. Multă lume îmi spune că a văzut așa ceva numai în Franța, însă eu nu am fost niciodată acolo și nici nu cred că mă voi duce pentru că nu vreau ca ideile mele să fie influențate în vreun fel. Știu că tot ce creăm noi este conceptul nostru”, explică cea care acum comercializează produsele din lavandă la târguri și prin magazinul online lavandadecluj.ro.

    10522476_670589536358379_8438366334862217030_n

    Experiență împărtășită

    Gabriela Culda spune că interesul românilor pentru cultura de lavandă a explodat în ultimii ani, însă cei mai mulți înființează o plantație după ce analizează atent oferta și oportunitățile pieței. ”Anul trecut am avut, din februarie și până în iunie, câte 10 vizitatori la plantație. Noi comercializăm și butași, așa că lumea vine să vadă cum arată cultura noastră, să alfe direct de la noi ce au de făcut. Prefer să le spun de la început la ce să se aștepte, să le dau informații complete că eu știu ce mult am plâns lângă plante când mureau și nimeni nu știa de ce. Acum experiența acumulată o trasmitem mai departe”, spune cultivatoarea care oferă noilor fermieri certificat de calitate și conformitate pentru materialul comercializat. ”Fără acest document nu se pot accesa fonduri europene”, explică ea.

    10363986_664880043595995_8893016869753594571_n DSC_0126 produse din lavanda

    Despre producția pe care o obține anual, proprietara afacerii cu lavandă spune că încă nu poate estima exact o medie la hectar din cauză că ea culege florile imediat ce apar. ”Primele buchete sunt mereu pentru nunți și evenimente. Se caută în florării pentru aranjamente și există cerere. Apoi, pe parcurs, procesăm producția. Ne calculăm dinainte cât vom usca pentru săculeți și restul distilăm. Facem tot: de la ulei de lavandă, la sirop, apă de lavandă”, spune clujeanca.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Mihai Mirițescu, Saaten Union: Sfatul meu pentru fermieri este să semene mazărea cât mai repede Soiul de afine care face fructe uriașe, demne de Cartea Recordurilor

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte